┬źFuck USA┬╗ sau cum au ├«nvins propagandistic s├órbii NATO jpeg

┬źFuck USA┬╗ sau cum au ├«nvins propagandistic s├órbii NATO

Interven┼úia NATO din 1999 ├«mpotriva Serbiei a fost ├«nso┼úit─â de un amplu r─âzboi propagandistic. La fel s-a ├«nt├ómplat ┼či ├«n perioada 1991-1995. De data aceasta, propaganda s├órb─â a ├«nv─â┼úat din gre┼čeli ┼či s-a ridicat la nivelul atacului mediatic al NATO. Cum a reu┼čit Belgradul aceast─â performan┼ú─â?

├Änv─â┼ú├ónd lec┼úia amar─â a zdrobitoarelor ├«nfr├óngeri mediatice ┼či imagologice suferite pe plan interna┼úional ├«n timpul conflictelor cu croa┼úii ┼či bosniacii din anii 1991-1995, Belgradul ┼či-a luat din timp m─âsuri severe de precau┼úie. Legea privind Informa┼úiile Publice din 20 octombrie 1998 a asigurat justificarea legal─â a m─âsurilor represive ┼či de cenzur─â ├«n plan mediatic ale regimului Milo┼čevici, chiar dac─â ele contraveneau flagrant documentelor Na┼úiunilor Unite ┼či europene privind drepturile omului, libert─â┼úii de expresie.

Conform acestor prevederi legale, mass-media s├órb─â nu mai putea difuza programe sau informa┼úii de provenien┼ú─â str─âin─â, dar ┼či intern─â, dac─â acestea aveau ÔÇ×un con┼úinut politic sau propagandisticÔÇť susceptibil de a induce popula┼úiei fric─â, panic─â sau defetism, afect├ónd capacitatea de r─âspuns a cet─â┼úenilor pentru ap─ârarea integrit─â┼úii Republicii Serbia sau a Republicii Federative Iugoslavia.

Propaganda BelgraduluiImediat după ce au început atacurile aeriene ale NATO în 24 martie 1999, Ministerul Informaţiilor condus de reprezentantul Partidului Radical, Alecsander Vucic, a emis instrucţiuni obligatorii pentru toată mass-media din Iugoslavia, care cuprindeau linii directoare (media guide-lines) severe. Potrivit acestora, era interzisă difuzarea oricăror date privind pierderile armatei sau ale poliţiei, iar editorialele trebuiau să servească doar intereselor statului, fără nici cea mai mică urmă de panică sau defetism.

Iconfoto jpeg

Click aici pentru a vedea mai multe afi┼če din r─âzboiul propagandistic NATO-Serbia

Dimpotriv─â, au fost impuse permanente referiri la violarea Cartei Na┼úiunilor Unite, a drepturilor omului de c─âtre NATO, alian┼ú─â a c─ârei agresiune trebuia mereu amintit─â c─â nu era sus┼úinut─â de toate na┼úiunile. Mai mul┼úi jurnali┼čti cunoscu┼úi au fost ├«n continuare aresta┼úi, persecuta┼úi sau amenin┼úa┼úi ├«n diferite moduri, culmin├ónd cu asasinarea ├«n plin─â strad─â, la 12 aprilie 1999, a lui Slavko Curuvija, patronul ┼či editorul lui ÔÇ×Dnevni TelegrafÔÇť, a c─ârui moarte a fost anun┼úat─â la Belgrad doar de cotidianul ÔÇ×BlicÔÇť.

├Än fa┼úa acestor presiuni nimicitoare presa independent─â s├órb─â a trebuit s─â se supun─â, pentru a putea supravie┼úui r─âzboiului, astfel ├«nc├ót s─â-┼či poat─â face din nou auzit─â vocea dup─â ie┼čirea din starea de r─âzboi.├Än toate formele sale, propaganda s├órb─â a ┼čtiut s─â ating─â corzile sensibile ale popula┼úiei ┼či s─â exploateze cu o maxim─â eficien┼ú─â resursele morale ale acesteia privind remarcabila ┼či tradi┼úionala sa capacitate de rezisten┼ú─â ├«n fa┼úa unui agresor mult mai puternic, astfel ├«nc├ót a reu┼čit s─â coaguleze cu adev─ârat un front de lupt─â s├órb─â anti-NATO, la care s-au raliat chiar ┼či oponen┼úii politici ai lui Milo┼čevici. Anihilarea opozi┼úiei anti-Milo┼čevici, ca urmare a declan┼č─ârii bombardamentelor ├«mpotriva Iugoslaviei a fost at├ót de evident─â, ├«nc├ót ea a fost sesizat─â ┼či comentat─â de aproape toat─â mass-media interna┼úional─â, o voce distinct─â ┼či pertinent─â ├«n acest sens fiind cea a jurnalistului BBC transmi┼ú├ónd din Belgrad, John Simpson.

Remarcabil─â a fost abilitatea Ministerului Informa┼úiilor Publice de a valorifica printr-o repeti┼úie obsedant─â pe pia┼úa intern─â ┼či a disemina pe cea extern─â imagini de mare impact propagandistic, cu efect emo┼úional garantat, ├«n afar─â de cele cu victime ┼či distrugeri civile, destinate a contrabalansa pe cele cu valurile de refugia┼úi kosovari, propuse de NATO. Astfel a fost cazul epavei fumeg├ónde a avionului F-117A Stealth peste care dansau, jubil├ónd, localnice solide, al celor trei infanteri┼čti americani captura┼úi la grani┼úa cu Macedonia, urmat de momentul de rug─âciune comun─â a lui Milo┼čevici ┼či a popularului pastor american Jesse Jackson, al controversatei ├«nt├ólniri Milo┼čevici-Rugova din 1 aprilie, al concertelor rock ┼či a manifesta┼úiilor anti-NATO ┼či pro-Milo┼čevici desf─â┼čurate ├«n centrul Belgradului. Reac┼úia autorit─â┼úilor iugoslave la ploaia de flutura┼či PSYOPS para┼čuta┼úi de avia┼úia NATO deasupra concentr─ârilor de militari ┼či a popula┼úiei civile a fost una de ridiculizare a acestora.

Propaganda Bruxelles-ului

Dup─â expulzarea for┼úat─â a majorit─â┼úii ziari┼čtilor occidentali din Belgrad, la 26 martie, sub acuza┼úii de spionaj ┼či propagand─â ├«mpotriva Iugoslaviei, cei r─âma┼či sau reveni┼úi au fost supu┼či unui aspru regim de supraveghere, constr├óngere ┼či cenzur─â, care a mers p├ón─â la re┼úineri, arest─âri ┼či confisc─âri de materiale ┼či echipamente. Libertatea de mi┼čcare ├«n Belgrad ┼či ├«n afara acestuia a jurnali┼čtilor str─âini a fost drastic limitat─â, pentru a fi direc┼úionat─â doar spre evenimentele de interes propagandistic ale Belgradului (dobor├órea, la 28 martie, a bombardierului american F-117A Stealth, lovirea, la 12 aprilie, a unui tren de pasageri ├«n sud-estul Serbiei, bombardarea convoiului de refugia┼úi de la Djakovica, la 14 aprilie, a podului de la Luzane, la 1 mai, a cl─âdirii Ambasadei chineze din Belgrad, la 7 mai, a satului kosovar Korisa, la 13 mai ┼či a podului de la Varvarin, la 30 mai).

├Än acest fel a rezultat ├«n mass-media occidental─â un ┼čir ce p─ârea nesf├ór┼čit de relat─âri privind erorile ma┼činii ultramoderne de r─âzboi a NATO, care au acoperit cur├ónd interesul pentru drama refugia┼úilor kosovari, situa┼úie ce servea de minune propagandei s├órbe. Orice demers jurnalistic independent al echipelor occidentale s-a soldat cu re┼úineri ┼či arest─âri. Doar CNN-ul, CBS-ul ┼či BBC-ul au reu┼čit s─â-┼či procure imagini filmate de amatori ├«n Kosovo, casete ilustr├ónd atrocit─â┼úile s├órbilor ce fuseser─â scoase ├«n secret peste grani┼ú─â.

De mare ajutor ├«n diseminarea ┼či chiar ├«n ameliorarea credibilit─â┼úii variantei s├órbe asupra r─âzboiului ┼či, implicit, a mesajelor propagandistice ale acesteia a fost mass-media din ┼ú─ârile tradi┼úional apropiate regimului de la Belgrad, precum Rusia, Belarus, constant ostile NATO ┼či SUA, precum Libia, Irak, Iran, Siria, cu afinit─â┼úi religioase, precum Grecia ortodox─â la fel ca ┼či Serbia, ideologice ÔÇô situa┼úia Koreei de Nord, a Vietnamului, a Cubei, sau apar┼úin├ónd lumii a treia, cazul Indiei unde au decis considerentele de interes politic. Atitudinea anti-NATO a acestor ┼ú─âri a alimentat substan┼úial teza Belgradului privind larga sus┼úinere ┼či admira┼úie interna┼úional─â de care se bucura rezisten┼úa s├órb─â ├«n fa┼úa celei mai puternice ma┼čini de r─âzboi din lume, tez─â destinat─â opiniei publice iugoslave.

├Äntr-un studiu am─ânun┼úit referitor la mecanismele interne ale campaniei de informare ┼či rela┼úii publice desf─â┼čurate de Cartierul General al NATO din Bruxelles, publicistul italian Enrico Brivio aprecia c─â modelul de comunicare adoptat de Alian┼ú─â a fost puternic dominat de cel anglo-american, bazat pe tehnicile marketingului politic ┼či concentrat ├«n special pe audien┼úa telespectatorilor.

Matricea cultural─â anglo-saxon─â a fost recunoscut─â ┼či ├«n structura, stilul ┼či retorica conferin┼úelor de pres─â de la Bruxelles, care a corespuns at├ót ubicuit─â┼úii ┼či influen┼úei preponderente a mass-media de limb─â englez─â ├«n lume, ├«n mod special a CNN-ului, BBC World ┼či internetului, dar ┼či centrelor de greutate ale NATO, reprezentate de Statele Unite ┼či Marea Britanie. Televiziunea a reprezentat vectorul preferat pentru diseminarea mesajelor propagandistice ale NATO, ea oferind posibilit─â┼úi aproape nelimitate de influen┼úare a milioanelor de telespectatori, printr-o combina┼úie bine dozat─â a comentariului cu imaginea. De altfel, ├«ntreaga planificare a conferin┼úelor de pres─â de la Cartierul General al NATO a fost conceput─â ├«n acord cu exigen┼úele orare ┼či specificul transmisiunilor ÔÇ×liveÔÇť ale CNN-ului ┼či Sky News-ului.

Regula de aur aplicat─â conferin┼úelor de pres─â NATO a fost cea a ÔÇ×unui mesaj ├«n fiecare ziÔÇť, preluat─â tot din practica administra┼úiei americane ├«nc─â din timpul lui Ronald Reagan. Controversatul limbaj tehnico-militar al comunicatelor Alian┼úei era de fapt o limb─â de lemn militar─â, abund├ónd ├«n acronime ┼či eufemisme menit─â s─â sterilizeze r─âzboiul de impuritatea oric─âror orori, formul─â utilizat─â cu mult succes ├«n timpul opera┼úiunii Desert Storm din 1991. ├Än toate conferin┼úele de pres─â ┼či lu─ârile de pozi┼úie ale oficialilor NATO au fost repetate cu insisten┼ú─â fraze cu con┼úinut-cheie privind imperativele propagandistice ale alia┼úilor de genul:ÔÇ×Toate ┼úintele sunt obiective militareÔÇť, ÔÇ×Pagubele colaterale sunt reduse la minimumÔÇť, ÔÇ×Milo┼čevici pierde r─âzboiul, dar epurarea etnic─â continu─âÔÇť, ÔÇ×Unitatea alia┼úilor este la fel de solid─â precum o st├ónc─âÔÇť, ÔÇ×Situa┼úia refugia┼úilor kosovari este o catastrof─â umanitar─âÔÇť, toate construite pe baza cli┼čeului general al ÔÇ×Alian┼úei cea bun─âÔÇť ┼či a ÔÇ×Serbiei cea reaÔÇť.

Pe 16 aprilie 1999, la doar dou─â zile dup─â incidentul bombard─ârii unui convoi de civili pe podul din Prizren, a avut loc o teleconferin┼ú─â ├«ntre pre┼čedintele american Bill Clinton, premierul britanic Tony Blair ┼či secretarul general al NATO, Javier Solana, ├«n care s-a hot─âr├ót ├«nt─ârirea substan┼úial─â a aparatului de informare al Alian┼úei, precum ┼či coordonarea mesajelor destinate opiniei publice lansate de la Washington, Londra ┼či Bruxelles. Astfel, ├«ncep├ónd din 17 aprilie au fost ├«nfiin┼úate Grupul de Strategie Mass-Media ÔÇô destinat analizei evenimentelor ┼či concep┼úiei mesajelor zilnice destinate inform─ârii publice ÔÇô ┼či un vast Centru de Opera┼úii Mass-Media, av├ónd drept obiective armonizarea informa┼úiilor despre r─âzboi, circulate prin canalele mediatice din marile capitale, ┼či monitorizarea tuturor dezbaterilor politice ┼či de pres─â derulate pe plan na┼úional, pentru selectarea acelor aspecte utile unei exploat─âri propagandistice favorabile Alian┼úei.

Purt─âtorul de cuv├ónt al premierului britanic, Alastair Campbell, al─âturi de zeci de speciali┼čti americani ┼či britanici ├«n comunicare (printre care ┼či Jonathan Prince ÔÇô ÔÇ×copilul minuneÔÇť, autor al discursurilor lui Bill Clinton) au fost trimi┼či la Bruxelles pentru a lucra ├«n aceste dou─â noi structuri. Spre iritarea politicienilor ┼či ziari┼čtilor din ┼ú─ârile flancului de sud al NATO, speciali┼čtii din Italia, Spania sau Fran┼úa nu au fost antrena┼úi ├«n aceste colective.

Despre c├ót de sensibili au fost liderii politici occidentali, ┼či cu deosebire cei anglo-saxoni, la modul ├«n care era reflectat ┼či comentat ├«n mass-media mersul r─âzboiului a dovedit-o ┼či violenta reac┼úie a premierului britanic Tony Bair fa┼ú─â de ÔÇ×oboseala presei ├«n mediatizarea dramei refugia┼úilor kosovariÔÇť, precum ┼či ├«n cazul corespondentului BBC din Belgrad, John Simpson, calificat drept ÔÇ×bastardÔÇť, deoarece ar fi transmis reportaje compilate din instruc┼úiunile propagandistice ale autorit─â┼úilor s├órbe, secretarul de stat britanic suger├ónd chiar retragerea din teritoriul iugoslav a coresponden┼úilor britanici.

Rolul propagandei

Elita jurnali┼čtilor britanici nu a ezitat s─â ia ap─ârarea lui Simpson ÔÇô un reputat ┼či respectat ziarist ÔÇô acuz├ónd oficialit─â┼úile britanice de ipocrizie, iar Alastair Campbell a beneficiat din partea lui Alex Thomson de la Canalul 4 de televiziune britanic─â de atributul de ÔÇ×propagandist-┼čef al guvernului britanicÔÇť. ┼óin├ónd seama de rolul major pe care l-a avut mass-media interna┼úional─â ┼či local─â ├«n ac┼úiunile de propagand─â ale ambelor p─âr┼úi aflate ├«n conflict, este elocvent─â butada lui Richard Tait, editor-┼čef al canalului britanic privat de televiziune ITN, rostit─â ├«n urma crizei din Kosovo:ÔÇ×Mediatizarea unui r─âzboi este o treab─â prea serioas─â pentru a fi l─âsat─â pe m├óna propagandi┼čtilor.ÔÇť

Propaganda aliat─â, la fel ca ┼či cea s├órb─â, au fost ini┼úiate pornind de la considerentul sprijinului vital al opiniei publice interna┼úionale, pentru a fi apoi diseminate, atenuate sau amplificate pe canale mediatice aflate la dispozi┼úia fiec─ârei tabere, ├«nglob├óndu-se ├«n mesajele sale ┼či obiective de influen┼úare psihologic─â a militarilor sau a popula┼úiei civile. O similitudine aproape perfect─â a existat ┼či ├«n ceea ce prive┼čte obiectivele ┼či ┼úintele confrunt─ârii informa┼úionale:at├ót oficialii din tab─âra NATO, c├ót ┼či autorit─â┼úile politico-militare de la Belgrad au urm─ârit prin toate ac┼úiunile lor o c├ót mai larg─â recunoa┼čtere ┼či sus┼úinere interna┼úional─â a legitimit─â┼úii morale ┼či juridice a pozi┼úiei ┼či deciziilor lor;problema suportului opiniei publice occidentale/s├órbe, a coeziunii acesteia fa┼ú─â de politica Alian┼úei/ Belgradului a reprezentat de asemenea un punct de interes comun major;men┼úinerea unui moral ridicat ┼či a unei motiva┼úii puternice pentru lupt─â/rezisten┼ú─â/ a militarilor din teatrul de opera┼úii s-au aflat ├«n egal─â m─âsur─â pe ordinea de priorit─â┼úi a demersurilor psihologice ale beligeran┼úilor.

Dac─â regimul Milo┼čevici a ordonat unit─â┼úilor sale militare ┼či poli┼úiene┼čti anihilarea fizic─â, psihic─â ┼či institu┼úional─â a jurnali┼čtilor ┼či a diferitelor organe de pres─â independente, fie acestea kosovare, fie belgr─âdene, ├«n baza prevederilor legii informa┼úiilor din octombrie 1998 ┼či a st─ârii de r─âzboi, la r├óndul s─âu, NATO a bombardat releele de retransmisie radio ┼či TV ┼či chiar sediul RTS din Belgrad, toate acestea constituind opera┼úiuni militare soldate cu victime ├«n r├óndul lucr─âtorilor mass-media din ambele tabere. Ca un memento, at├ót la propaganda Belgradului, c├ót ┼či la cea a Bruxelles-ului din perioada martie-iunie 1999 ar putea fi dat cinicul aforism formulat de Winston Churchill ├«n 1943, ├«n plin r─âzboi mondial:ÔÇ×Adev─ârul ├«n timp de r─âzboi este at├ót de pre┼úios ├«nc├ót el trebuie protejat cu minciuni.ÔÇť

Metalimbaj

O analiz─â comparativ─â a metalimbajului folosit ├«n timpul opera┼úiunii ÔÇ×For┼úa Aliat─âÔÇť demonstreaz─â c─â ambele tabere s-au folosit ├«n egal─â m─âsur─â de uneltele propagandei pentru a-┼či atinge obiectivele. Astfel, Iugoslavia s-a prezentat pe sine drept un stat suveran ┼či independent, victim─â a agresiunii SUA ┼či alia┼úilor s─âi obedien┼úi, ├«n timp ce pentru NATO, acela┼či stat reprezenta spa┼úiul unui regim totalitar ┼či ultimul bastion al comunismului ├«n Europa, care practica o brutal─â epurare etnic─â.

Bucuresti 1999 manif anti nato jpg jpeg

Manifesta┼úie anti NATO la Bucre┼čti ├«n 1999

Pre┼čedintele Clinton era, din punctul de vedere s├órb, un Hitler pervers sexual, m─âcinat de complexe de inferioritate, victim─â a unui stress emo┼úional ┼či care c─âuta s─â-┼či compenseze pierderea de autoritate prin declan┼čarea unui r─âzboi, ├«n timp ce pre┼čedintele Milo┼čevici, era pentru cei din NATO, tot un Hitler, dar cu atributele de psihopat, lipsit de scrupule, cu dou─â fe┼úe, oligarh financiar ┼či criminal de r─âzboi. Principala problem─â umanitar─â a r─âzboiului era pentru NATO cea a refugia┼úilor kosovari, iar pentru s├órbi, cea a victimelor bombardamentelor aliate. UCK-ul a fost privit de NATO ┼či Occident drept o organiza┼úie patriotic─â care lupta pentru eliberarea patriei lor de sub opresiunea s├órb─â, ├«n timp ce Belgradul a calificat-o ├«ntotdeauna drept o organiza┼úie terorist─â ┼či separatist─â. Valurile de refugia┼úi albanezi din Kosovo au fost provocate, potrivit NATO, de purificarea etnic─â practicat─â de s├órbi prin represiuni ┼či asasinate ├«n mas─â, interpretare complet opus─â celei s├órbe, care sus┼úinea c─â acestea au fost consecin┼úa direct─â a bombardamentelor NATO ┼či a ac┼úiunilor teroriste ale UCK. Ambele p─âr┼úi au exagerat pierderile provocate adversarului.

WEB WAR I

Datorit─â conexiunilor interpersonale transfrontaliere ┼či necenzurate, internetul a devenit un scut virtual de ap─ârare a cet─â┼úeanului ├«mpotriva propagandei oficiale. Av├ónd ├«n vedere severul regim de cenzur─â impus de autorit─â┼úile de la Belgrad ├«mpotriva surselor mediatice occidentale, considerate drept ostile ┼ú─ârii, singura surs─â de informare independent─â disponibil─â pentru cet─â┼úeanul s├órb a fost internet. ├Än afara acestui aspect ÔÇ×s─ân─âtosÔÇť al internetului el a fost imediat ├«ncorporat ├«n panoplia vectorilor de propagand─â. Site-urile NATO, ale guvernelor din marile capitale occidentale, la fel ca ┼či cele ale guvernului de la Belgrad sau ale armatei federale iugoslave au fost transformate ├«n magistrale de circula┼úie a informa┼úiilor favorabile emi┼ú─âtorului.

La doar dou─â s─âpt─âm├óni de la declan┼čarea r─âzboiului, hackeri neidentifica┼úi din Serbia au provocat, pentru 24 de ore, colapsul website-ului oficial al NATO, eveniment proclamat imediat drept o prim─â victorie iugoslav─â. Respectivii hackeri s├órbi reac┼úionaser─â astfel voluntar la atacul armat asupra ┼ú─ârii lor, dar propaganda oficial─â nu a ratat ├«nregimentarea ┼či glorificarea lor ├«n arsenalul politic al puterii de la Belgrad.

web war 001 jpg jpeg

Conform├óndu-se instruc┼úiunilor de propagand─â oficiale, a fost elaborat─â o list─â cu sfaturi pentru providerii s├órbi, ce a inclus:trimiterea a 2.000 de mesaje antir─âzboinice pe zi c─âtre sute de adrese e-mail (de preferin┼ú─â, dintr-o list─â cu adrese ale mass-mediei occidentale);folosirea unui limbaj decent, bine structurat, recomandabil ├«ntr-o englez─â fluent─â pentru toate mesajele c─âtre adresele oficiale din Vest;stimularea particip─ârii la sondaje de opinie cu ├«ntreb─âri direc┼úionate;identificarea a c├ót mai mul┼úi coresponden┼úi interesa┼úi s─â comunice cu partea s├órb─â;aten┼úion─âri privind nedivulgarea secretelor militare din care au f─âcut parte ┼či efectele bombardamentelor;informarea autorit─â┼úilor despre orice pagin─â web favorabil─â p─âr┼úii s├órbe.