Filmul istoric rom├ónesc ╚Öi propaganda  Cazul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ (1970) jpeg

Filmul istoric rom├ónesc ╚Öi propaganda. Cazul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ (1970)

­čôü Istoria Filmului
Autor: Ionu╚Ť Marcu

Filmul istoric a fost un instrument foarte util pentru propagand─â. Obiectivul prezentului articol este de a supune analizei cel mai cunoscut film istoric produs de cinematografia rom├óneasc─â, Mihai Viteazul (1970, ├«n regia lui Sergiu Nicolaescu, dup─â un scenariu semnat de Titus Popovici), ┼či de a-l interpreta pe acesta ├«n contextul curentului na┼úional-comunist promovat de propaganda ceau┼čist─â.

Pentru a face acest lucru, lucrarea de fa┼ú─â a avea ├«n vedere at├ót definirea conceptual─â a propagandei, c├ót ┼či a modului ├«n care aceasta s-a manifestat ├«n industria cinematografic─â din Rom├ónia. De asemenea, vom urm─âri evolu┼úia filmului istoric din perioada comunist─â, pornind ┼či de la rolul pe care regimul lui Nicolae Ceau┼čescu ├«n┼úelegea s─â-l ofere istoriei, ├«n general, ├«n vederea construirii unui anume tip de individ. ├Än finalul studiului, vom observa cum se aplic─â aceste aspecte pe studiul de caz reprezentat de filmul Mihai Viteazul.

 Ce este filmul rom├ónesc de propagand─â ╚Öi cum a evoluat acesta

Conceputul de propanganda a fost definit ├«n o multitudine de feluri. ├Än sens larg, propaganda presupune ac┼úiunea pur psihologic─â de modificare a opiniilor ├«n scop semieducativ adresat─â cet─â┼úenilor, r─âzboiul psihologic ├«mpotriva inamicului pentru distrugerea moralului acestuia, reeducarea sau sp─âlarea creierului prin mijloace complexe pentru transformarea inamicului ├«n aliat, ┼či rela┼úii publice sau umane pentru adaptarea individului la societate.

Propaganda a fost definit─â ┼či ca o ac┼úiune sistematic─â, exercitat─â de un grup de oameni, o comunitate sau un guvern pentru impunerea unei reprezent─âri asupra lumii ┼či o anumit─â viziune asupra evenimentelor care le este favorabil─â. Ea poate fi ├«n┼úeleas─â ┼či ca expresie a opiniilor unor indivizi sau grupuri de indivizi, deliberat desemnat─â pentru a influen┼úa opiniile sau atitudinile altor indivizi ori grupuri de indivizi ├«n scopuri determinate prin manipulare psihologic─â. Nu ├«n ultimul r├ónd, propaganda a fost definit─â ca utilizarea capacit─â┼úilor ┼či abilita┼úilor de comunicare de orice fel de c─âtre un grup de oameni pentru ob┼úinerea unor schimb─âri atitudinale ┼či comportamentale asupra altui grup de oameni[1].

Filmul rom├ónesc de propagand─â se refer─â la acele produc┼úii cinematografice realizate sub egida unei institu┼úii a statului rom├ón, care, prin mesajul de natur─â politic─â pe care ├«┼či propune s─â-l transmit─â, are ca obiectiv ├«n mod explicit s─â schimbe sau s─â influen┼úeze comportamentele, atitudinile sau mentalit─â┼úile spectatorului rom├ón[2].

mihai viteazul 1227633690 2 1970 jpg jpeg

├Änc─â de la ├«nceputurile sale, ┼či cu at├ót mai mult ├«n ultimele decenii ale secolului al XX-lea, filmul rom├ónesc nu s-a putut sustrage propagandei. Audien┼úa ┼úint─â a filmului rom├ónesc de propagand─â a fost desigur spectatorul rom├ón ├«n general deoarece mesajul filmelor de propagand─â viza aspecte ce afectau ├«ntreaga popula┼úie. Acest lucru a fost valabil ├«n mod special ├«n perioada interbelic─â, c├ónd filmele se referau foarte des la necesitatea con┼čtientiz─ârii intereselor na┼úionale supreme, la stimularea sentimentelor patriotice, la unitatea ├«ntregului popor, la mobilizarea acestuia. Prin natura subiectelor abordate, filmele de propagand─â din perioada comunist─â au oscilat intre extremele unor schimb─âri de natur─â politic─â. ├Än prima parte a regimului comunist din Rom├ónia, filmele erau adresate ├«n special ┼ú─âranilor pentru a-i convinge s─â intre ├«n cooperative agricole de produc┼úie (Setea, Desf─â┼čurarea).

Ulterior, p├ón─â ├«n 1975, obiectivul propagandei a fost ├«ncurajarea angaj─ârii tinerilor ├«n ┼čantiere ┼či fabrici, pentru c─â apoi mesajul s─â fie inversat, tinerii fiind ├«ncuraja┼úi s─â se ├«ntoarc─â la sate. Tinerii erau ├«ndruma╚Ťi s─â munceasc─â voluntar pe ┼čantiere ┼či s─â resping─â valorile mic-burgheze (R─âsun─â valea), s─â nu fac─â o dram─â din e┼čecul la facultate ┼či s─â mearg─â la ╚Öcoala practic─â oferit─â de munca ├«n uzine ┼či fabrici. Intelectualii erau orienta┼úi spre renun┼úarea la cosmopolitismul occidental ┼či spre supunerea ├«n fa╚Ťa hot─âr├órilor partidului. ├Än general, to┼úi rom├ónii erau ├«ndoctrina┼úi cu privire la superioritatea or├óndurii socialiste ├«n toate domeniile, cu transmiterea unei viziuni na┼úionaliste, ├«n cadrul na╚Ťional-comunismului din timpul lui Nicolae Ceau┼čescu, cu privire la istoria rom├ónilor.

O pondere important─â ├«n cadrul filmelor de propagand─â au avut-o filmele cu ilegali┼čti, misiunea lor strategic─â fiind de a legitima regimul comunist. Cu toate acestea, propagandi┼čtii rom├óni au ├«ncercat s─â ┼úinteasc─â ┼či audien┼úe din str─âin─âtate prin filme istorice realizate ├«n coproduc┼úie (Dacii) sau chiar autohtone (Vlad ┼óepe┼č), menite s─â ob┼úin─â un loc pe pia┼úa interna┼úional─â ┼či s─â prezinte ├«ntr-o lumin─â favorabil─â pe str─âmo┼čii rom├ónilor (Dacii, Columna, Burebista) sau s─â corecteze cli┼čeele occidentale considerate neonorante (cazul Dracula)[3].

mihai viteazul septimiu ilarion pellea piersic large jpg jpeg

├Änainte de 1940 nu se cunosc imixtiuni ale autorit─â┼úilor asupra cinea┼čtilor (poate cu excep┼úia cazului filmului Independen╚Ťa Rom├óniei) pentru ca un film s─â fie realizat ├«ntr-un anume fel, fie din cauza produc┼úiei cinematografice minore, fie din cauza lipsei unor organisme de propagand─â specializate ale statului. ├Än timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Ministerul Propagandei a coordonat ├«ndeosebi filme de actualitate destinate sprijinirii efortului de r─âzboi, Mihai Antonescu intervenind direct ├«n comentariul filmului R─âzboiul sf├ónt.

Dup─â 1948, autorit─â┼úile comuniste din Rom├ónia au orientat produc┼úia cinematografic─â spre pelicule de actualitate menite s─â sus┼úin─â ideologia ┼či politica partidului comunist, filmul istoric fiind complet ignorat. La ├«nceputul anilor `60, cu filmul Tudor, ├«n regia lui Lucian Bratu, scenariu de Mihnea Gheorghiu, ┼či cu Neamul ╚śoim─âre╚Ötilor, din 1964, ├«n regia lui Mircea Dr─âgan, a ├«nceput ceea ce s-a numit ÔÇ×epopeea na┼úional─â cinematografic─âÔÇŁ (a c─ârei paternitate ┼či-au revenindicat-o Mihnea Gheorghiu ┼či Sergiu Nicolaescu). Nicolae Ceau┼čescu s-a implicat ├«n produc┼úia cinematografic─â, dup─â unii cinea┼čti acesta comand├ónd unele filme istorice precum Buzduganul cu trei pece┼úi al lui Constantin Vaeni (consider├ónd c─â Mihai Viteazul nu ┼či-a atins scopul propagandistic), Mircea (indic├ónd s─â corespund─â Scrisorii a III-a a lui Mihai Eminescu) sau Pentru Patrie de Sergiu Nicolaescu ┼či Titus Popovici.

├Än decursul anilor `70-`80, filmul istoric a fost considerat de regimul de la Bucure┼čti un pilon esen┼úial de sprijin al politicii na╚Ťional-comuniste ┼či protocroniste, al cultului personalit─â┼úii lui Nicolae Ceau┼čescu ┼či a modului ├«n care acesta ├«n┼úelegea istoria romanilor. Cinea┼čtii cei mai influen┼úi ai epocii (Sergiu Nicolaescu, Constantin Vaeni, Doru N─âstase, Mircea Dr─âgan, Gheoghe Vitanidis, Eugen Mandric, Ion Brad, Petre S─âlcudeanu, Titus Popovici, Mihnea Gheorghiu) au recunoscut c─â au f─âcut astfel de filme nu din obliga┼úie, ci din datorie sau chiar convingere. ├Än anii `70-`80, temele filmelor istorice erau alese ├«n conformitate cu planul de anivers─âri ┼či comemor─âri elaborat de CC al PCR, astfel ├«nc├ót produc┼úia respectiv─â (┼×tefan cel Mare, Cantemir, Pentru Patrie, Burebista, Mircea) se ├«nscria ├«n suita de ceremonii, festivit─â┼úi ┼či ac┼úiuni organizate de aparatul de propagand─â la scara na┼úional─â[4].

Baza tehnică a cinematografiei românești

├Än momentul na┼úionaliz─ârii din 1948, baza tehnico-material─â a produc┼úiei de filme era reprezentat─â de studioul cinematografic de la Mogo┼čoaia, alc─âtuit dintr-un platou de 200 mp, cu cabine de montaj ┼či un laborator de prelucrare a peliculei alb-negre de 35 mm, care asigura toate lucr─ârile de crea┼úie ┼či tiraj pentru ├«ntreaga produc┼úie autohton─â ┼či str─âin─â. ├Än 1950 a fost decis─â crearea Centrul de Produc┼úie Cinematografic─â de la Buftea, investi┼úie terminat─â ├«n 1959, care rivaliza ca dotare tehnic─â cu orice studio cinematografic occidental din epoc─â.

Pentru realizarea aparaturii necesare at├ót studiourilor, c├ót ┼či re┼úelei de distribu┼úie a filmelor, s-a ├«nfiin┼úat ├«n 1950 ├Äntreprinderea de Stat Tehnocin, care s-a unit ├«n 1959 cu ├Äntreprinderea Optic─â Roman─â ┼či a produs aparate de proiec┼úie pentru filmele de 35 ┼či 16 mm, instala┼úii de sunet pentru s─âli, precum ┼či reflectoare, travelinguri ┼či jurnale de activit─â┼úi, at├ót de necesare pentru propaganda comunist─â. ├Än 1950 a fost ├«nfiin┼úat Studioul Alexandru Sahia, dotat la acea dat─â cu tot ce se putea mai bun:aparate de reportaj Arriflex, instala┼úii de ├«nregistrare a sunetului portabile ┼či fixe de tip Klang, Perfectone ┼či Negra, mese de montaj Provost[5].

La 7 iunie 1950 a fost ├«nfiin┼úat Comitetul pentru Cinematografie, condus de Nicolae Bellu, pe l├óng─â Consiliul de Mini┼čtri, ├«n cadrul lui func┼úion├ónd Direc┼úia Re┼úelei Cinematografice. Ulterior, s-au ├«nfiin┼úat ┼či ├«ntreprinderi cinematografice de stat jude┼úene controlate de Direc┼úia Re┼úelei Cinematografice, c─ârora li s-au alocat fondurile necesare pentru dezvoltarea re┼úelei de distribu┼úie a filmelor, implicit ┼či pentru s─âlile de cinema din mediul rural. ├Än anii `50 s-au importat din URSS circa 1 000 de aparate de proiec┼úie de 16 mm ┼či 100 de caravane cinematografice, destinate introducerii filmelor la sate.

├Än 1952 a fost ├«nfiin┼úat─â Direc┼úia Difuz─ârii Filmelor, care ├«n 1956 se va uni cu Direc┼úia Re┼úelei Cinematografice, devenind Direc┼úia Re┼úelei Cinematografice ┼či a Difuz─ârii Filmelor, sub ├«ndrumarea Ministerului Culturii, condus de Constan╚Ťa Cr─âciun. Scopul acestei structuri era s─â promoveze o politic─â unitar─â privind s─âlile de cinema din ┼úar─â, controlul ┼či ├«ndrumarea muncii politico-ideologice prin film, difuzarea filmului ├«n func┼úie de imperativele propagandei. ├Än 1971 a fost ├«nfiin┼úat Centrala Rom├ónia-Film, care avea ├«n subordine Centrul de Produc┼úie Cinematografic─â Buftea ┼či care finan┼úa produc┼úia de film prin cinci case de produc┼úie, ocup├óndu-se ┼či de import-export ┼či de difuzarea filmelor prin cele 40 de ├«ntreprinderi jude┼úene ┼či prin cea din Bucure┼čti. Prin sistemul de coproduc┼úii cu case de film din Occident, strategie ├«ncurajat─â de regimul comunist pe parcursul anilor `60, s-a urm─ârit nu numai ob┼úinerea unor venituri suplimentarea ├«n valut─â, ci ┼či perfec┼úionarea cinea┼čtilor rom├óni al─âturi de cei occidentali (├«n special francezi), precum ┼či difuzarea filmelor rom├óne┼čti ├«n Occident[6].

P.C.R. și filmul românesc

Nicolae Ceau┼čescu s-a implicat direct ├«n orientarea ┼či controlul exercitat asupra filmului rom├ónesc, av├ónd ultimul cuv├ónt ├«n ceea ce prive┼čte decizia de avizarea pentru distribuirea pe pia┼ú─â. Al─âturi de el, un rol important ├«n orientarea, cenzuarea ┼či modificarea scenariilor ┼či a filmelor ├«n func┼úie de interesele politice ale regimului l-au avut ┼či o serie de activi┼čti de partid de rang ├«nalt precum Paul Niculescu-Mizil, Dumitru Popescu, Cornel Burtic─â, Petru Enache, Ion Traian ┼×tef─ânescu, Mihai Dulea, dar ┼či scenari┼čti consacra┼úi, precum Titus Popovici sau Mihnea Gheorghiu.

Ceau┼čescu a avut mai multe ├«nt├ólniri de lucru cu cinea┼čtii, d├óndu-le indica┼úii, la ├«nceput pe un ton mai degrab─â moderat ┼či tolerant, iar spre finalul regimul imperativ. Prima ├«nt├ólnire a fost organizat─â pe 23 mai 1968 ├«n cadrul Comisiei Ideologice a CC al PCR, la care au participat, printre al┼úii, regizorul Sergiu Nicolaescu, Ecaterina Oproiu (redactor-┼čef la revista Cinema), scriitorii Valeriu R├ópeanu ┼či George Iva┼čcu (redactor-┼čef la revista Contemporanul), scenari┼čtii Mihnea Gheorghiu, Eugen Mandric, Petre S─âlcudeanu, precum ┼či mini┼čtrii Pompiliu Macovei ┼či George Macovescu. Nicolae Ceau┼čescu, secondat de Paul Niculescu-Mizil, le-a demonstrat participan┼úilor care este modul s─âu de g├óndire, logica sa personal─â de interpretare a realit─â┼úii, care avea s─â devin─â dogm─â ├«n deceniile urm─âtoare:

Peste tot se d─â o comand─â. Dac─â ea ├«i convine, scenaristul o accept─â, dac─â nu, o refuz─â. Nu trebuie s─â ne fie fric─â dac─â un critic va scrie ├«n Sc├ónteia sau ├«n alt─â parte c─â am ajuns s─â comand─âm scenarii ┼či c─â nu mai exista libertate de expresie. A pune ├«n scena orice nu ├«nseamn─â libertate de g├óndire. P├ón─â la urm─â, libertatea ├«nseamn─â s─â ┼úii cont de necesit─â┼úile societ─â┼úii, c─âci ceea ce nu corespunde cerin┼úelor societ─â┼úii se transforma ├«n ceva contrar libert─â┼úii. Asta nu e o chestiune nou─â, dar este bine s─â fie amintit─â, deoarece de fiecare dat─â c├ónd este criticat un film prost se da replic─â: Tovar─â┼či, cum e posibil? Creatorul e liber s─â creeze. S─â fie liber, dar pe cont propriu, pe banii luiÔÇŁ.

├Än urma acestei discu┼úii au ap─ârut filmele Mihai Viteazul(1970) ┼či Puterea ┼či adev─ârul (1971)[7]. Urm─âtoarea ├«nt├ólnire dintre Nicolae Ceau┼čescu ┼či cinea┼čti a avut loc pe 5 martie 1971, fiind o prefigurare a Tezelor din iulie 1971. Deja mult mai sigur pe puterea sa, Ceau┼čescu a cerut cre┼čterea produc┼úiei cinematografice la 25 de filme pe an, simultan cu respectarea misiunii educative politico-ideologic ├«n spiritul intereselor partidului. Tezele din iulie au condamnat cosmopolitismul occidental ┼či stilurile artistice preluate din lumea capitalist─â, av├ónd drept consecin┼ú─â un filtru ┼či mai sever pentru difuzarea filmelor poli┼úiste ┼či de aventuri sau care reflectau stilul de via┼ú─â din Occident. La Consf─âtuirea de la Mangalia pe problemele muncii organizatorice ┼či politico-ideologice din 3 august 1983, Nicolae Ceau┼čescu nu a mai l─âsat creatorilor din industria cinematografic─â nicio porti┼ú─â de sc─âpare din sfera propagandei, trec├ónd la intimidarea cinea┼čtilor:

ÔÇ×Avem nevoie de filme bune, revolu┼úionare, care s─â prezinte m─âre┼úele realiz─âri ale partidului nostru, s─â mobilizeze ┼či s─â ├«nf─â┼úi┼čeze eroi care s─â constitue un model de munc─â ┼či de via┼ú─â. Or, tovar─â┼či, am v─âzut c├óteva filme care nu numai c─â nu prezint─â modele de eroi ├«n via┼ú─â ┼či munc─â, ci, dimpotriv─â, prezint─â ni┼čte elemente care se mai ├«nt├ólnesc doar la periferia societ─â┼úii. (...) Nu se poate s─â mai admitem s─â se produc─â asemenea filme. Unde este Consiliul Culturii, unde este Sec┼úia de Propagand─â, unde este Comisia Ideologic─â a Comitetului Central care trebuie s─â vad─â aceste filme? (...) Avem nevoie de filme care s─â reflecte modelul uman al comunismului. Chiar dac─â c├óteodat─â trebuie s─â ├«nfrumuse┼ú─âm un erou, e bine ca el s─â devin─â model, ca tineretul s─â ┼čtie, s─â aleag─â ca a┼ča trebuie s─â fie!ÔÇŁ[8].

Pe 18 decembrie 1974 Plenara CC al PCR a aprobat forma definitiv─â a Programului Partidului, adoptat la Congresul al XI-lea, program redactat de o comisie condus─â de Nicolae Ceau┼čescu. Programul exprima fidel comunismul na┼úional ├«n varianta s─â rom├óneasc─â, reprezent├ónd un amestec ├«ntre modelul stalinist ┼či afirmarea politicii de independen╚Ť─â. Noutatea acestuia era dat─â de prezen┼úa unei ample introduceri consacrate istoriei poporului rom├ón, pornind de la origini, p├ón─â ├«n contemporaneitate.

Obiectivele acestui fapt erau s─â plaseze PCR ├«n continuitatea unei ├«ndelungate istorii na┼úionale ┼či s─â arate c─â partidul reprezenta expresia cea mai ├«nalt─â a aspira┼úiilor de progres ┼či libertate ale tuturor romanilor. Programul reprezenta un fel de Summa historica, izvor├ónd de la partid ┼či care urm─ârea s─â formeze con┼čtiin┼úa istoric─â a tuturor membrilor de partid, prin extensie a tuturor rom├ónilor. Schi┼úa istoric─â din Programul PCR a reprezentat o prim─â vulgataa istoriei rom├ónilor. Ea a fost utilizat─â ca ghid ├«n cenzur─â de c─âtre Sec┼úia de Agita┼úie ┼či Propagand─â[9].

├Än acest context apare ┼či interesul regimului comunist de la Bucure┼čti pentru filmele istorice. Filmele istorice sunt filmele care povestesc un episod cunoscut din trecut, filme care aduc pe ecran personaje anonime confruntate cu evenimente istorice ┼čtiute, filme pe care le putem numi ÔÇ×filme ├«n costum de epocaÔÇŁ, deoarece trecutul este doar un cadru convenabil care nu condi┼úioneaz─â cu adev─ârat ac┼úiunea[10].

Filmul istoric românesc

Precursorul filmului istoric ┼či deschiz─âtorul epopeii cinematografice rom├óne┼čti a fost filmul Tudordin anul 1962 (regia Lucian Bratu, dup─â un scenariu de Mihnea Gheorghiu), personajul principal fiind interpretat de Emanoil Petru╚Ť. ├Än ciuda avizului istoriului Andrei O┼úetea, sub influen┼úa lui Mihnea Gheorghiu Tudor Vladimirescu a devenit un personaj ├«nzestrat cu o fictiv─â anvergur─â european─â, particip├ónd chiar ┼či la Congresul de Pace de la Viena din 1815, episod evident fals. Filmul insist─â obsesiv asupra conflictului social dintre ╚Ť─ârani ┼či boieri ┼či asupra temei luptei de eliberare na┼úional─â. Filmul Dacii (ap─ârut ├«n 1966 ├«n regia lui Sergiu Nicolaescu, dup─â un scenariu de Titus Popovici) urma s─â prezinte Occidentului un Decebal, interpretat de Amza Pellea, ├«n╚Ťelept, f─âc├óndu-se deja sim┼úite influen┼úele puternic na┼úionaliste.

De┼či autorit─â┼úile de la Bucure┼čti au urm─ârit prin acest film, o coproduc┼úie cu buget foarte mare ┼či vedete interna┼úionale, s─â ocupe un loc pe pia┼úa occidental─â, cronicile franceze au catalogat filmul ca fiind plicticos ┼či de o dezolant─â s─âr─âcie intelectual─â. ├Än continuare, Columna, din 1968, regizat de Mircea Dr─âgan, dup─â un scenariu de Titus Popovici, a fost tot o coproduc┼úie interna┼úional─â, cu vedere precum Richard Johnson, Antonella Laldi ┼či Ilarion Ciobanu, av├ónd un succes de public mai redus dec├ót Dacii. Cel mai scump film rom├ónesc, Mihai Viteazul, realizat ├«n 1971 de Sergiu Nicolaescu, dup─â un scenariu de Titus Popovici, ├«l prezint─â pe voievoul muntean ├«ntr-o perspectiv─â na╚Ťionalist-atee (de┼či Mihai fusese un credincios ortodox).

Acesta era considerat un mare comandant de o┼čti populare (de┼či a comandat trupe de mercenari) ┼či un vizionar unificator de ┼úar─â (de┼či ├«nc─â nu ap─âruse conceptul de na┼úiune ├«n epoc─â), care a fost tr─âdat at├ót de boieri, c├ót ┼či de Occident. Prin aceste mistific─âri istorice, Mihai Viteazul ┼či-a atins scopul s─âu educativ, devenind cea mai mare ┼či mai profitabil─â investi┼úie ├«n propagand─â prin cinema a regimului comunist. Primul film comemorativ realizat ├«n urma planului de anivers─âri ┼či comemor─âri elaborat de CC al PCR a fost ┼×tefan cel Mare - Vaslui 1475, ├«n regia lui Mircea Dr─âgan, dup─â un scenariu de Constantin Mitru, cu Gheorghe Cozorici ├«n rol principal.

Cantemir, ├«n regia lui Gheorghe Vitanidis, dup─â un scenariu de Mihnea Gheorghiu, trebuia s─â fie ini┼úial un film de cap─â ┼či spad─â realizat ├«n coproduc┼úie cu studiourile Mosfilm din URSS ┼či DEFA din RDG, dar a ie┼čit un film comemorativ, ├«nf─â┼úi┼č├ónd o ostentativ─â cultura european─â a voievodului savant Dimitrie Cantemir, c─âruia occidentalii complotau s─â-i fure opera. Tot excesiv a fost ┼či efortul de umanizare a lui Vlad ┼óepe┼č ├«n filmul regizat de Doru N─âstase ├«n 1978, cu ┼×tefan Sileanu ├«n rol principal, urm─ârind atacarea mitului lui Dracula. Un alt mesaj propagandistic al filmului a fost cel referitor la nerecuno┼čtin┼úa ┼či indiferen╚Ťa occidentalilor fa┼ú─â de vitejii valahi care ar fi format un zid de ap─ârare ├«n fa╚Ťa otomanilor.

Buzduganul cu trei pece┼úi, regizat de Constantin Vaeni pe un scenariu de Eugen Mandric, cu Victor Rebenciuc ├«n rol principal, a ap─ârut ├«n 1978, la comanda direct─â a lui Nicolae Ceau┼čescu, care dorea un film pentru a aniversa 375 de ani de la Unirea din 1600.

Tot Ceau┼čescu i-a solicitat direct lui Titus Popovici s─â realizeze filmul Pentru Patrie, pentru a marca aniversarea a 100 de ani de la R─âzboiul de Independen╚Ť─â. Filmul, regizat de Sergiu Nicolaescu, a accentuat rolul maselor ├«n cucerirea independen┼úei ┼či a minimalizat rolul suveranului Carol I. Burebista, ├«n regia lui Gheorghe Vitanidis, dup─â un scenariu de Mihnea Gheorghiu, cu George Constantin ┼či Emanoil Petru╚Ť ├«n rolurile principale, a fost un film comemorativ tipic pentru regimul ceau┼čist, fiind produs pentru a fi lansat cu ocazia anivers─ârii a ÔÇ×2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat ┼či independentÔÇŁ, ├«naintea Congresului Mondial de Istorie ce urma s─â aib─â loc la Bucure┼čti ├«n 1980.

Chiar ┼či Sergiu Nicolaescu a recunoscut ca personajul Burebista p─ârea a fi un absolvent al Academiei politice de partid ┼×tefan Gheorghiu. Ultimul film istoric produs ├«n epoca comunist─â a fost Mircea, ├«n regia lui Sergiu Nicolaescu, dup─â un scenariu de Titus Popovici. ├Än ciuda modific─ârilor de montaj realizate ├«n ultima clip─â, filmul ├«l prezint─â pe Mircea a┼ča cum i-ar fi pl─âcut lui Nicolae Ceau┼čescu s─â fie perceput:un conduc─âtor de nivel european, ├«n┼úelept ┼či curajos, un factor de echilibru ├«ntre Occident ┼či Orient[11].

Elementul comun al acestor filme, care au mistificat istoria na┼úional─â ├«n scopuri politice, a fost faptul c─â scriitorul excep┼úional Titus Popovici a ├«n┼úeles diferen┼úa dintre propaganda ┼či manipulare. Prin urmare, a renun┼úat la personajele schematizate, purt─âtoare de mesaj propagandistic ┼či, dat─â fiind comanda de propagand─â a aparatului politic, a f─âcut s─â curg─â secven┼úe de via┼ú─â verosimilizate artistic, care func┼úioneaz─â ca purt─âtoare ale mesajul politic. Titus Popovici este cel mai eficient propagandist prin manipulare al industriei cinematografice rom├óne┼čti ┼či cel mai influent cineast al epocii comuniste[12].

Au fost mai mult dec├ót evidente trimiterile din aceste filme la persoane (de cele mai multe ori fiind vorba de Nicolae Ceau┼čescu) ┼či situa┼úii din perioada ├«n care a fost realizat filmul cu subiect ├«mprumutat din istoria na┼úional─â. Chiar ┼či filmele istorice de aventuri (seria Haiducilor ├«n regia lui Dinu Cocea) sau cele ├«n decor de r─âzboi ┼či intriga poli┼úista (seria ComisarulMoldovan├«n regia lui Sergiu Nicolaescu), ori ├«n seria M─ârgelatu(├«n regia lui Doru N─âstase, pe scenarii semnate de Eugen Barbu) personajele boiere┼čti sau burgheze erau mereu purt─âtoare ale unor defecte morale (l─âcomie, la┼čitate, arogan╚Ť─â), spre deosebire de eorii haiduci sau ilegali┼čtii comuni┼čti care nu puteai fi dec├ót curajo┼či, sinceri, altrui┼čti ┼či simpatici. Toate aceste cli┼čee propagandistice au fost inoculate ├«n mintea unui public care nu cunoa╚Ötea adev─ârul istoric, fie ca acest lucru se ├«nt├ómpla ├«n perioada realiz─ârii sale din epoca comunist─â, fie ├«n prezent, prin desele relu─âri la unele canale de televiziune[13].

Cump─âr─â acumCazul filmului ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ ├«n regia lui Sergiu Nicolaescu

Filmul istoric Mihai Viteazul(1970), regizat de Sergiu Nicolaescu, dup─â un scenariu semnat de Titus Popovici, reprezint─â cea mai important─â produc┼úie cinematografic─â din Rom├ónia comunist─â. Lista actorilor ├«i cuprinde pe: Amza Pellea, Sergiu Nicolaescu, Gy├Ârgy Kov├ícs, Ion Besoiu, Olga Tudorache, Alexandru Repan, Irina Gardescu, Florin Piersic, Ilarion Ciobanu, Ioana Bulc─â. Director de imagine a fost Mircea George Cornea, iar muzica a fost realizat─â de Tiberiu Olah. Filmul este structurat ├«n dou─â p─âr┼úi (ÔÇ×C─âlug─âreniÔÇŁ ┼či ÔÇ×UnireaÔÇŁ) ┼či prezint─â principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul:negocierea cu otomanii pentru ob┼úinerea tronului, refuzul de la pl─â┼úi tribtul, b─ât─âlia de la C─âlug─âreni, b─ât─âlia de la ┼×elimb─âr, ├«ncoronarea de la Alba Iulia, tr─âdarea generalul Basta, b─ât─âlia de la Gurusl─âu, uciderea lui Mihai. Filmul a fost realizat pe 35 mm, av├ónd o durat─â de 107 minute[14].

├Änc─â din introducerea filmului, mesajul propagandistic reiese ├«n mod evident:ÔÇ×De peste 100 de ani, Europa se cutremur─â de loviturile armatei otomane. 1593:sultanul Murad al II-lea ├«┼či ├«ndeamn─â trupele sale conduse de Sinan Pa╚Öa c─âtre Viena, ultimul obstacol spre o Europ─â dezbinat─â. Ca printr-un miracol, repetat de-a lungul secolelor, ├«n drumul acestor armate, trei ┼ú─âri ne├«nsemnate: Valahia, Transilvania ┼či Tara Moldovei, aveau s─â joace un rol hot─âr├ótor. ├Än fa┼úa acestor vremi grele a ap─ârut un om pentru a fi unde trebuia s─â fie ┼či s─â ├«mplineasc─â ceea ce-i p─âstrase ursita. Fiul lui P─âtra╚Öcu, menit s─â piar─â, s─â fug─â sau s─â ├«nving─â domnindÔÇŁ[15].

Personajul central al filmului, Mihai Viteazul, reprezint─â un exemplu tipologic pentru modul ├«n care cinematografia din perioada lui Nicolae Ceau┼čescu ├«ncerca s─â transmit─â un anume set de idei cu privire la comportamentul de dorit pentru cet─â┼úeni. ├Äntotdeauna grav, sobru, g├óndindu-se la interesele poporul ┼či ┼ú─ârii sale, Mihai este un om direct, care prefer─â s─â nu se implice ├«n jocuri de culise. Inteligent, ┼čtie c├ónd este nevoie s─â fac─â pasul ├«napoi ┼či are capacitatea de a judeca oamenii foarte repede. Mihai pare s─â aib─â capacitatea de a ├«n┼úelege care sunt nevoile reale ale ┼ú─ârii sale ┼či ia de multe ori decizii care par pentru cei de l├óng─â el de ne├«n┼úeles. Mihai este portretizat ca un domn destul de autoritar, care se impune nu doar prin autoritatea sa de suveran sau de comandant militar, ci ┼či printr-o form─â de autoritate charismatic─â, aspect foarte bine scos ├«n eviden┼ú─â de actorul extraordinar Amza Pellea.

Str─âinii au parte de cea mai slab─â portretizare din ├«ntreg filmul. Occidentalii sunt decaden┼úi, ├«┼či petrec foarte mult timp ├«n petreceri ┼či turniruri inutile, se implic─â ├«n jocuri de culise care arunc─â ├«n aer orice ┼čans─â de ac┼úiune unitar─â a lumii cre┼čtine ├«mpotriva Imperiului Otoman. Spre deosebire de rom├óni, care sunt simpli, viteji, corec┼úi ┼či drep┼úi, occidentalii fug de ac┼úiunea hot─âr├ót─â, prefer├ónd s─â nu ri┼čte niciodat─â. Lumea occidental─â prive┼čte de sus pe Mihai ┼či pe rom├óni, singurele lucruri care conteaz─â pentru ace┼čtia fiind faima personal─â ┼či acumularea de avere. No┼úiuni precum onoarea sau sacrificiul pentru o cauz─â mai ├«nalt─â le sunt total str─âine. Interesant este faptul ca turcii nu sunt portretiza┼úi ├«ntr-o m─âsur─â at├ót de negativ─â pe c├ót ne-am a┼čtepta.

Ei sunt fire┼čte ÔÇ×imperiali┼čtiÔÇŁ care nu respect─â independen╚Ťa ┼ó─ârilor Rom├óne ┼či exploateaz─â bog─â┼úiile acestora, dar nu sunt necinsti┼úi ┼či unii dintre ei (chiar dac─â ├«n cazul respectiv este vorba de un cre┼čtin convertit la mahomedanism) pot fi prieteni de ├«ncredere. Sultanul ├«nsu┼či, de┼či ar fi putut p─ârea, la o prim─â vedere, personajul negativ al filmului, nu are parte de o critic─â foarte acerb─â. Spre deosebire de principii occidentali, care sunt ar─âta┼úi de parcursul filmului frecvent cum comploteaz─â ├«mpotriva lui Mihai, sultanul apare ├«n foarte pu┼úine scene, cele de la ├«nceputul filmului ├«n care ├«l alege pe Mihai ca domn al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti.

├Än toate aceste filme istorice, care la vremea respectiv─â s-au bucurat de o mare audien┼ú─â, str─âinii (unguri, otomani, greci, polonezi, germani, austrieci, t─âtari etc.) erau ├«nf─â┼úi┼ča┼úi ca ni┼čte du┼čmani ne├«ndupleca┼úi, invidio┼či, perfizi, lacomi ┼či cruzi, ├«n compara┼úie cu bunii ┼či bravii rom├óni care-┼či ap─ârau p├ón─â la ultima pic─âtur─â de s├ónge ╚Ťara sub conducerea unui domn luminat ┼či d─âruit cauzei poporului s─âu. Doar ├«n filmul Columna din 1968 cuceritorul Daciei prime┼čte un rol civilizator ├«n beneficiul viitoarei na┼úiuni rom├óne, de┼či ├«n Burebista, romanii nu mai au o func┼úie civilizatoare, ci una de agresori imperiali┼čti. Occidentul este fie persiflat, fie demonizat, fie asupru judecat pentru defecte ce pot fi deduse din scena festinului marilor nobili occidentali de dinaintea b─ât─âliei de la Nicopole din filmul Mircea, al c─ârui personaj principal, la fel ca ┼či Mihai Viteazul, Vlad ┼óepe┼č, ┼×tefan cel Mare sau Dimitrie Cantemir, iese ├«n eviden┼ú─â prin seriozitate, responsabilitate, cump─âtare, patriotism ┼či d─âruire total─â pentru cauz─â, ├«n antitez─â cu trufa┼čii ┼či iresponsabilii cavaleri burgunzi ┼či fl─âm├ónzi[16].

Lupta pe care o duce Mihai Viteazul nu pare a fi a┼čadar cu turcii, ci cu occidentalii care a┼čteapt─â orice oportunitate pentru a-l tr─âda. Mesajul propagandistic pe care ├«l descifr─âm din acest fapt este c─â regimul ├«ncepuse, ├«n 1970, s─â promoveze un discurs autohtonist, ├«mpotriva influen╚Ťelor ┼či stilului de via┼ú─â provenit din Occident.

Mihai devine pe parcursul filmului din ce ├«n ce mai dezam─âgit de atitudinea pe care o au occidentalii fa┼ú─â de el ┼či de poporul rom├ón. Profund ÔÇ×na┼úionalistÔÇŁ acest r─âbufne┼čte la un moment dat, acuz├ónd occidentalii de tr─âdare. Este momentul ├«n care renun┼ú─â s─â mai fie interesat de cauza cre┼čtin─ât─â┼úii ┼či ├«┼či propune s─â ├«nf─âptuiasc─â ceea ce propagandi┼čtii ne transmit a fi fost cauza rom├ónilor ├«nc─â de atunci, unirea:ÔÇŁEuropa!? Nu-mi pas─â de Europa! Ce a f─âcut Europa c├ónd am fost la greu? De ┼úara mea ├«mi pas─â! Ai ├«n┼úeles?[17].

Boierii nu au nici ei parte de cea mai frumoas─â portretizare. Ace┼čtia sunt neinteresa┼úi de altceva dec├ót de siguran┼ú─â propriilor mo┼čii ┼či averi, f─âr─â principii morale care s─â le ghideze ac┼úiunea politic─â. Slugarnici, ar tr─âda pe oricine, numai s─â ├«┼či p─âstreze privilegiile. ├Än concordan┼ú─â cu teza luptei dintre boieri ┼či ┼ú─ârani, specific─â propagandei comuniste, boierii sunt rup┼úi de interesele poporului ┼či nu manifesta nicio form─â de dorin┼ú─â pentru ├«mbun─ât─â┼úirea vie┼úii acestuia. Legat de acest aspect, filmul prezint─â momentul ├«n care Mihai semneaz─â actul leg─ârii de glie, care a ├«nr─âut─â┼úit semnificativ via┼úa ┼ú─âranilor din spa┼úiul rom├ónesc, ca o presiune din partea boierilor, ca un act pe care Mihai nu ├«┼či dore┼čte s─â-l fac─â, dar este nevoit de condi┼úiile dificile ├«n care se afl─â.

Un alt aspect interesant al filmului este chiar la ├«nceput, ├«n momentul ├«n care Mihai este nevoit s─â-┼či cumpere tronul de la Imperiul Otoman. Filmul nu ├«l prezint─â pe Mihai ca pe un erou schematizat, care ar fi respins acest gen de ac┼úiune. Dimpotriv─â, Mihai este destul de calculat ┼či inteligent ├«nc├ót s─â ├«n┼úeleag─â c─â este nevoit s─â fac─â concensii temporare ┼či s─â ob┼úin─â, prin orice mijloace posibile, tronul de la singura autoritate care ├«l putea oferi:sultanul otoman.

Totu┼či, ├«n momentul ├«n care ajunge ├«n fa╚Ťa sultanului, Mihai nu ├«ngenuncheaz─â, p─âstr├óndu-┼či demnitatea, spre deosebire de contracandidatul s─âu la domnie, Alexandru. Acest fapt este remarcat ┼či apreciat de sultan, care ├«i ofer─â astfel domnia lui Mihai. Aceste scene pot fi interpretate ├«n sensul ├«n care este necesar uneori ca, pentru atingerea unor scopuri mai ├«nalte, s─â se caute (sau chiar cumpere) sprijinul unei Mari Puteri, dar nu p├ón─â acolo ├«nc├ót rela┼úia s─â devin─â una de supunere necondi┼úionat─â.

Mihai Viteazul este prezentat de mai multe ori pe parcursul filmului ca av├ónd sprijinul ├«ntregului popor, la fel cum ┼či propaganda comunist─â sus┼úinea c─â Nicolae Ceau┼čescu ┼či PCR au sprijinul ├«ntregului popor toate ac┼úiunile politice pe care le ├«ntreprind. Schimbul de replici dintre Sigismul de Luxembourg ┼či Mihai Viteazul (ÔÇ×Ce armata ai?ÔÇŁ, ÔÇ×Toat─â ┼úaraÔÇŁ[18]) trebuie interpretat ├«n aceast─â cheie. Propaganda comunist─â a prezentat voievozii medievali ca exponen┼úi ai voin┼úei ├«ntregului popor, ca reprezentant elementul nodal care ofer─â unitate poporului rom├ón ├«n fa┼úa tuturor du┼čmanilor, pentru a sugera, nu ├«ntr-un mod deloc subtil, c─â aceea┼či tip de devo┼úiune are ┼či Nicolae Ceau┼čescu din partea rom├ónilor contemporani.

Scena ├«n care moldovenii ├«l aclam─â pe Mihai este o scen─â tipic─â de propagand─â care ├«ncearc─â s─â transmit─â sus┼úinerea necondi┼úionat─â a unor mase largi de popula┼úie pentru un individ dotat cu calit─â┼úi excep┼úionale. O tem─â esen┼úial─â a filmului, de altfel, este faptul c─â rom├ónii, indiferent din ce regiune s-ar afla, au con┼čtiin┼ú─â unit─â┼úii de neam ┼či limba. De┼či lipsi┼úi de educa┼úia care s─â le insufle c─â sunt acela┼či popor, rom├ónii, a┼ča cum sunt prezenta┼úi ├«n filmul lui Sergiu Nicolaescu, par a cunoa┼čte a priori defini┼úia conceptul de na┼úiune, dar ┼či faptul c─â reprezint─â aceea┼či entitate etnic─â.

C─âlin Hentea sugereaz─â c─â reu┼čita filmului Mihai Viteazul se datoreaz─â ├«n principal talentului a dou─â personalit─â┼úi: Titus Popovici ┼či Amza Pellea, ├«n timp ce meritul lui Sergiu Nicolaescu, pe care acesta ┼či l-a asumat excesiv, ar fi fost unul redus:

ÔÇ×Mihai Viteazul este un vizionar al Unirii tuturor rom├ónilor sub sceptrul personal (vezi viitorul pre╚Öedinte cu sceptru), discut─â m├óndru, de la egal la egal, at├ót cu marii du╚Ömani din imediata vecin─âtate (Imperiul otoman, adic─â URSS-ul), c├ót ╚Öi cu occidentalii cei perfizi (├«mp─âratul Rudolf) ╚Öi nu are sl─âbiciuni sentimental-erotice, fiind d─âruit total cauzei.

├Än plus, se vede clar cum occidentalii papista╚Öi (principele Sigismund B├íthory) sunt perfizi ╚Öi decaden╚Ťi, complot├ónd ├«mpotriva eroului care este r─âpus doar printr-o abject─â tr─âdare, tot occidental─â. Sergiu Nicolaescu ar fi r─âmas un regizor obscur, chiar ╚Öi pentru publicul rom├ón, dac─â nu ar fi beneficiat de imensa carism─â ╚Öi for╚Ť─â interpretativ─â a lui Amza Pellea, la fel cum a ╚Ötiut doar s─â aplice cli╚Öee regizorale hollywoodiene cu efect garantat peste scenariile lui Popovici, beneficiind ├«n plus de resurse umane (regimente ├«ntregi de figuran╚Ťi), logistice (resursele teritoriale ale partidului) ╚Öi financiare (ÔÇŁMihai ViteazulÔÇŁ este considerat cel mai scump film rom├ónesc) de care nu a mai beneficiat nici un alt regizor rom├ón. Lipsite de contribu╚Ťiile decisive ale lui Titus Popovici ╚Öi Amza Pellea, produc╚Ťiile postdecembriste ale lui Sergiu Nicolaescu s-au acoperit de un ridicol f─âr─â margini.

├Än 1977 a mai fost produs un film dedicat lui Mihai Viteazul, ├«n conformitate deplin─â cu dorin╚Ťele lui Nicolae Ceau╚Öescu, ├«ndeplinite de Constantin Vaeni (n. 1942) ├«n ÔÇŁBuzduganul cu trei pece╚ŤiÔÇŁ, ingratul rol principal revenindu-i lui Victor Rebengiuc (n. 1933), care a trebuit s─â rosteasc─â discursurile ideologice ale unui activist de partid, ├«n╚Ťepenit ├«n zale, cu cu╚Öma pe cap, recit├ónd un text fals, ├«ntr-un decor s─ârac, de mucavaÔÇŁ[19].

A┼čadar, filmul Mihai Viteazul reprezint─â un exemplu-tip pentru filmele istorice rom├óne┼čti din perioada comunist─â, prezent├ónd toate caracteristicile propagandei na╚Ťional-comuniste. Cu toate acestea, filmul r─âm├óne o realizare artistic─â excelent─â, c├ót ┼či rezultatul unui efort uman ┼či financiar cu totul ie┼čite din comun, iar spectrul propagandistic nu este at├ót de virulent, cum se va ├«nt├ómpla cu filmele produse dup─â 1971, filmul av├ónd ┼čansa s─â fie realizat ├«n perioada ├«n care cultul personalit─â┼úii lui Nicolae Ceau┼čescu ├«nc─â nu ├«ncepuse s─â aib─â accente ce aminteau de regimurile comuniste din Asia.

Note:

[1] Călin Hentea, Noilea haine ale propagandei, Paralele 45, Pitești 2008, pp. 386-387.
[2] Idem, Spectacolul Propagandei, Meteor Press, București 2014, p. 158 (în continuare se va cita:Călin Hentea, Spectacolul...).
[3] Ibidem, pp. 158-159.
[4] Ibidem, pp. 175-177.
[5] Ibidem, p. 160.
[6] Cristian Vasile, Politicile culturale în timpul regimului Gheorghiu-Dej, Humanitas, București 2011, pp. 161-167.
[7] C─âlin Hentea, Spectacolul..., pp. 167-168.
[8] Ibidem, pp. 168-169.
[9] Florin Constantiniu, De la Răutu și Roller la Mușat și Ardeleanu, Editura Enciclopedică, București 2007, pp. 358-363.
[10] Aurelia Vasile, Le cin├ęma roumain dans la p├ęriode communiste. Repr├ęsentation de l`histoire nationale, Editura Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, Bucure╚Öti 2011, p. 49.
[11] C─âlin Hentea, Spectacolul..., pp. 178-181.
[12] Cristian Tudor Popescu, Filmul surd ├«n Rom├ónia mut─â. Politic─â ╚Öi propagand─â ├«n filmul rom├ónesc de fic╚Ťiune (1912-1989), Editura Polirom, Ia╚Öi 2011, pp. 107-108.
[13] C─âlin Hentea, Spectacolul..., pp. 181-182.
[14] http://www.istoriafilmului.ro/film/432/mihai-viteazul-michael-the-brave (consultat la data de 10 martie 2016).
[15] Mihai Viteazul, r. Sergiu Nicolaescu, 1970, 0:40-1:40.
[16] C─âlin Hentea, Spectacolul..., p. 181.
[17] Mihai Viteazul, r. Sergiu Nicolaescu, 1970, 1:55:30.
[18] Ibidem, 1:04:50.
[19] http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istorie-propaganda-filmul-romanesc-tudor-ul-lui-lucian-bratu-aferim-ul (consultat la data de 19 ianuarie 2016).