Europa de mâine: întoarcerea la cultură jpeg

Europa de mâine: întoarcerea la cultură

­čôü Patrimoniu
Autor: Florentina Ţone

ÔÇ×Suntem continentul care g─âzduie┼čte jum─âtate din patrimoniul mondial UNESCO. ┼×i, de oriunde ai privi, Europa e sinonim─â cu stilul, cunoa┼čterea, frumuse┼úea. Aceasta e for┼úa noastr─â, autoritatea de necontestat la nivel global ÔÇô iar patrimoniul nostru, care nu poate fi delocalizat, trebuie s─â serveasc─â la rena┼čterea politic─â ┼či economic─â. Chiar mai mult dec├ót economia, cultura e cea care ┼úine Europa ├«mpreun─â ÔÇô ┼či cultura trebuie s─â fie punctul de plecare al eforturilor de a revitaliza UniuneaÔÇŁ. Acesta a fost ÔÇô esen┼úializat de pre┼čedintele Parlamentului European, Antonio Tajani ÔÇô mesajul-cheie al unei conferin┼úe la nivel ├«nalt, organizate la Bruxelles, pe 26 iunie, chiar ├«n casa cet─â┼úenilor europeni.

Denumit─â sugestiv ÔÇ×Patrimoniul cultural ├«n Europa: leg─âtura dintre trecut ┼či viitorÔÇŁ, conferin┼úa a dorit s─â atrag─â aten┼úia asupra mo┼čtenirii culturale europene, s─â etaleze valorile ┼či diversitatea european─â chiar ├«n Anul European al Patrimoniului Cultural ÔÇô dar ┼či s─â inventarieze provoc─ârile la adresa lui, din toate direc┼úiile.  

2 jpg jpeg

Voci puternice, cu mesaje clare, percutante, s-au auzit astfel ├«n hemiciclul Parlamentului European ÔÇô o adev─ârat─â ÔÇ×orchestr─âÔÇŁ, din care au f─âcut parte dirijorul ┼či pianistul Daniel Barenboim, muzicianul Jean-Michel Jarre, compozitorul ┼či dirijorul Ezio Bosso, cineastul Radu Mih─âileanu, dar ┼či mini┼čtri ai Culturii din mai multe ┼ú─âri europene, directori de muzee, de universit─â┼úi, asocia┼úii, tineri muzicieni, parlamentari europeni; ├«ntr-un cuv├ónt, numero┼či reprezentan┼úi de institu┼úii cu activitate ├«n domeniul culturii.

A fost, dac─â vre┼úi, ÔÇ×o s─ârb─âtoare, o reveren┼ú─â la adresa patrimoniuluiÔÇŁ, a┼ča cum va sublinia, de la prezidiu, Mircea Diaconu, vicepre┼čedintele Comisiei pentru Cultur─â ┼či Educa┼úie a Parlamentului European (PE) ┼či raportor pentru Anul European al Patrimoniului Cultural. Dar o s─ârb─âtoare ├«n care amenin┼ú─ârile la adresa patrimoniului n-au fost ascunse sub pre┼č, ci eviden┼úiate sus ┼či tare, al─âturi de bog─â┼úia de oportunit─â┼úi pe care le ofer─â cultura pentru viitorul Europei.

ÔÇ×Nu trebuie s─â ne fie team─â de confrunt─ârile cu alte culturiÔÇŁ 

Evenimentul ├«n sine ÔÇô cu toate componentele sale: ce ne face europeni; conservarea ┼či promovarea patrimoniului; poten┼úialul economic al acestuia ÔÇô a putut fi v─âzut ┼či ca un r─âspuns la temerile celor care cred c─â identitatea noastr─â european─â e ├«n pericol, dat fiind afluxul impresionant de migran┼úi din ultimii ani. F─âr─â sa trimit─â ├«n mod direct la aceast─â chestiune, e sigur c─â pre┼čedintele Parlamentului European a avut-o ├«n minte atunci c├ónd a subliniat, ├«n discursul de deschidere: ÔÇ×Noi, europenii, ┼čtim cine suntem ┼či nu trebuie s─â ne fie team─â de confrunt─ârile cu alte culturi. Cu c├ót suntem mai puternici ┼či mai siguri de identitatea noastr─â, de cuno┼čtin┼úele ┼či de istoria noastr─â, cu at├ót mai mult putem interac┼úiona cu al┼úii. Pentru c─â doar aceluia care nu-┼či cunoa┼čte identitatea ├«i e team─â de ceilal┼úiÔÇŁ.

ÔÇ×Sper ca prin cultur─â ┼či educa┼úie, populismul s─â bat─â ├«n retragere ÔÇô ┼či, al─âturi de el, toate fricile care c├ó┼čtig─â ast─âzi teren ├«n EuropaÔÇŁ, va sublinia ┼či regizorul francez de origine rom├ón─â Radu Mih─âileanu. Iar Daniel Barenboim ÔÇô unul dintre cei mai aprecia┼úi dirijori la nivel mondial ┼či fondator al ÔÇ×West-Eastern Divan OrchestraÔÇŁ, care aduce ├«mpreun─â muzicieni israelieni ┼či arabi deopotriv─â ÔÇô va eviden┼úia mizele cu adev─ârat importante ale dialogului pe mai multe voci de la Bruxelles: ÔÇ×Aceast─â celebrare [a patrimoniului] nu putea veni la un moment mai potrivit, de vreme ce ne confrunt─âm cu mari amenin┼ú─âri la adresa identit─â┼úii noastre europene comune. La aproape 75 de ani de la sf├ór┼čitul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, periculoase mi┼čc─âri na┼úionaliste ┼či populiste se afl─â ├«n cre┼čtere pe ├«ntreaga suprafa┼ú─â a Europei ┼či ├«n restul lumii. Dep─â┼čirea acestor amenin┼ú─âri ┼či ├«nt─ârirea, o dat─â ├«n plus, a ideii unei Europe comune, deschise, pacifiste, este, probabil, cea mai mare provocare din toate timpurile ÔÇô iar noi trebuie s─â ac┼úion─âm ├«n aceast─â direc┼úie prin toate mijloacele de care dispunem... O Europ─â comun─â, deschis─â, pacifist─â, diversificat─â cultural, dar unit─â, este mai mult dec├ót o idee frumoas─â, este singura cale ├«nainte. Cei care au tr─âit ororile celor dou─â r─âzboaie mondiale ┼čtiu asta prea bineÔÇŁ.

Pledoarie pentru cunoa┼čtere ÔÇô ┼či dublarea bugetului alocat programului Erasmus+ 

Anul European al Patrimoniului Cultural e, ├«ntr-un fel, lec┼úia noastr─â de cunoa┼čtere la scar─â european─â, va puncta Jean-Claude Juncker, pre┼čedintele Comisiei Europene. ÔÇ×E ocazia de a cunoa┼čte mai bine Uniunea noastr─â, ├«n toat─â diversitatea ei, a ┼ú─ârilor ┼či popoarelor ei ÔÇô care, de┼či profund ata┼čate de teritoriile, peisajele ┼či tradi┼úiile lor, au luat totu┼či decizia de a se uni, concluzion├ónd c─â ├«mpreun─â au mult mai mult de c├ó┼čtigat dec├ót de pierdut. E ┼či ocazia de a medita asupra acestei performan┼úe unice a Uniunii Europene: instaurarea p─âcii asupra unui continent ├«ndelung martirizat ┼či fragmentat de r─âzboaie ┼či conflicteÔÇŁ.

┼×i tot Juncker va declara categoric ├«n plenul Parlamentului European: ÔÇ×Refuz s─â fac parte din cortegiul celor care cred c─â Europa ├«nseamn─â bani, comer┼ú ┼či at├ót. Europa e, mai presus de toate, diversitatea for┼úelor ┼či talentelor. Sunt muzicienii pe care ├«i ascult─âm aici [Juncker trimite la invita┼úii de marc─â, dar ┼či la Orchestra de Tineret a Uniunii Europene ┼či la componen┼úii grupului Europa in Canto, care vor c├ónta pe parcursul evenimentului], sunt to┼úi cei care, gra┼úie programului Erasmus+, au posibilitatea de a descoperi o alt─â ┼úar─â. E, de fapt, un mare succes al Europei acest program Erasmus ÔÇô milioane de tineri europeni au participat la el. Dar e ┼či cel mai bun r─âspuns la prostia, stupiditatea egoismelor na┼úionaleÔÇŁ. ├Än acest context anume vine ┼či anun┼úul, ├«nt├ómpinat cu aplauze, c─â suma afectat─â programului Erasmus+ va cunoa┼čte aproape o dublare ├«n cadrul urm─âtorului buget plurianual: ÔÇ×Cre┼čtem volumul financiar al programului la 30 miliarde de euro. Nu sunt bani pierdu┼úi ÔÇô e o investi┼úie ├«n viitorul EuropeiÔÇŁ. 

ÔÇ×Europa are obliga┼úia de a nu pierde b─ât─âlia pentru con┼úinutÔÇŁ 

Dar chestiunea care aproape c─â a monopolizat dezbaterile ├«n cadrul conferin┼úei dedicate patrimoniului a avut ├«n centrul s─âu creativitatea european─â ÔÇô ┼či identificarea celor mai potrivite strategii de ap─ârare ├«n ├«nfruntarea cu cei care au fost numi┼úi, ├«n manier─â foarte plastic─â, ÔÇ×gigan┼úii internetuluiÔÇŁ.  

Semnalul l-au dat chiar ├«nal┼úii oficiali europeni ├«n debutul ├«nt├ólnirii. Antonio Tajani a fost categoric: ÔÇ×Nu putem s─â mai toler─âm acest fapt: creativitatea european─â s─â fie folosit─â pentru a-i ├«mbog─â┼úii pe gigan┼úii internetului. Uniunea trebuie s─â se asigure de buna func┼úionare a pie┼úei digitale, asigur├ónd ├«n acela┼či timp protejarea drepturilor de autorÔÇŁ. Jean-Claude Juncker a insistat: ÔÇ×To┼úi creatorii ale c─âror opere sunt difuzate online trebuie remunera┼úi ├«n mod echitabil. Acesta e motivul pentru care am propus o modernizare a legisla┼úiei europene a drepturilor de autorÔÇŁ.

Aceast─â preocupare anume a legislatorilor europeni ┼či importan┼úa acordat─â ei ├«n cadrul conferin┼úei au fost ├«nt─ârite chiar de calitatea invita┼úilor: arti┼čti europeni prestigio┼či, afecta┼úi, desigur, de formele de protec┼úie ├«nvechite ale operelor lor. Mai mult: evenimentul le-a dat acestora prilejul s─â se pronun┼úe asupra problemei chiar cu c├óteva zile ├«nainte de votul efectiv din Parlament (programat pentru 5 iulie).

Jean-Michel Jarre: ÔÇ×Vrem noi, ├«n Europa, s─â devenim ┬źcoloniza┼úi digital┬╗?  

Primul c─âruia i s-a dat cuv├óntul ÔÇô ┼či cel a c─ârui voce ┼či ale c─ârui argumente s-au auzit cel mai puternic ├«n plenul Parlamentului European ÔÇô a fost muzicianul francez, compozitor ┼či produc─âtor deopotriv─â, pionier al muzicii electronice, Jean-Michel Jarre. ┼×i nici c─â se putea un ap─âr─âtor mai conving─âtor al creatorilor din Europa, din lume: cele 12 minute ale discursului s─âu au condensat provoc─ârile, amenin┼ú─ârile, nevoia de ajutor ÔÇô transform├óndu-se ├«ntr-un real ┼či foarte percutant apel la ac┼úiune.

┼×i pentru c─â pledoaria artistului francez s-a constituit ├«ntr-unul dintre marile momente ale conferin┼úei, cu aplauze la scen─â deschis─â, dar ┼či pentru c─â ├«nnoirea reglement─ârilor privind drepturile de autor va continua s─â fac─â valuri, s─â provoace discu┼úii, red─âm ca atare c├óteva fragmente (┼či argumente) din discursul lui Jean-Michel Jarre.

ÔÇ×├Än fiecare familie european─â, ├«n fiecare din familiile voastre, e un copil, un frate, o sor─â, o mam─â, care viseaz─â s─â devin─â fotograf, grafician, scriitor, cineast, muzician. ┼×i care-┼či va rata acest vis dac─â nu identific─âm un model economic just pentru secolul XXI ┼či pentru noua manier─â ├«n care consum─âm ┼či distribuim cultura, prin intermediul internetului ┼či a noilor media mai ales. 

Dac─â vrem ca patrimoniul cultural european de m├óine s─â fie la nivelul celui de ieri, trebuie, pur ┼či simplu, s─â ├«i oferim mijloacele [de existen┼ú─â], a┼ča cum am f─âcut-o ├«n trecut. Este motivul pentru care Directiva privind drepturile de autor, care va fi votat─â ├«n zilele care vin, se afl─â ├«n inima subiectului. Ceea ce se joac─â ast─âzi e viitorul creatorilor de pe continent, a culturii noastre, a str─âlucirii arti┼čtilor no┼čtri.

4 jpg jpeg

Evolu┼úia internetului a revolu┼úionat via┼úa noastr─â ÔÇô ┼či trebuie s─â ┼úinem pasul cu ea. Asta nu ├«nseamn─â stigmatizarea marilor actori ai internetului, nu ├«nseamn─â s─â ├«i trat─âm ca pe ni┼čte inamici, ci contrariul: ei trebuie s─â devin─â interlocutorii ┼či poten┼úialii no┼čtri parteneri. Dintr-un anumit punct de vedere, s─â nu uit─âm c─â creatorii sunt ac┼úionari virtuali ai acestor societ─â┼úi, care se dezvolt─â, se ├«mbog─â┼úesc gra┼úie con┼úinutului nostru creativ.

Este, deci, indispensabil s─â definim un cadru legislativ pentru a putea intra ├«n negocieri cu platforme precum Youtube, de exemplu, care se definesc ca platforme de stocare, de arhiv─â, ┼či nu ca platforme de con┼úinut. De ce? Pentru c─â legea le permite, pur ┼či simplu, s─â nu pl─âteasc─â drepturi pe con┼úinutul pe care se bazeaz─â de ani de zile.

Sunt deja 20 de ani de c├ónd ni┼čte tineri, fani de muzic─â ┼či de cinema de ieri, au dezvoltat utilaje extraordinare, care au devenit, ├«n timp, gigan┼úi ai internetului, ne┼úin├ónd ├«ns─â cont de pagubele colaterale pe care le puteau produce ┼či transform├óndu-se ast─âzi ├«ntr-o amenin┼úare, dac─â nu facem ceva s─â reglement─âm lucrurile. Cei care sunt ast─âzi ├«mpotriva reglement─ârilor pentru internet, ├«n numele libert─â┼úii de exprimare, sunt precum cei care refuzau codul rutier, ├«n numele libert─â┼úii circula┼úiei, la ├«nceputul erei automobilelor.

Valoarea creaţiei a fost transferată în zilele noastre la cei care distribuie această creaţie, aceasta este problema! În mod paradoxal, industriile creative n-au fost niodată atât de prospere în termen de cifră de afaceri, dar creatorii, care reprezintă miezul acestor industrii, n-au primit niciodată atât de puţin. Trebuie să reechilibrăm acest efect de distorsiune.

Lumea prive┼čte ast─âzi la Europa. Creatorii de pe toat─â planeta privesc ast─âzi aici ÔÇô iar directiva care va fi adoptat─â va crea, s─â sper─âm, un efect de domino.

5 jpg jpeg

Foarte grav, se insist─â pe ideea c─â noi, creatorii, am fi ├«mpotriva tehnologiei ┼či ├«mpotriva libert─â┼úii de exprimare. E cu totul scandalos! Creatorii dintotdeauna sunt cei care imagineaz─â viitorul ┼či se servesc de tehnici din prezentul lor pentru a fi creatori ai modernit─â┼úii ÔÇô eu ├«nsumi sunt un foarte bun exemplu ├«n acest sens. Iar ceea ce e ├«nc─â ┼či mai inacceptabil e c─â a fi partizanul ideii de respectare a propriet─â┼úii intelectuale ar fi un atentat la libertatea de exprimare, o form─â de cenzur─â. Este tocmai invers: s─â nu dai creatorilor mijloacele minime pentru a se exprima e forma suprem─â de cenzur─â!

Dac─â vorbim de libertate, vrem noi, ├«n Europa, s─â devenim ┬źcoloniza┼úi digital┬╗? Europa are obliga┼úia de a nu pierde b─ât─âlia pentru con┼úinut ÔÇô aceast─â imens─â creativitate care e esen┼úial─â pentru ADN-ul continentului nostru.   Un viitor pentru lumea digital─â nu va exista dec├ót dac─â va exista un viitor pentru creatori. ┼×i cum s-ar putea imagina c─â pl─âtind creatorii e o form─â de cenzur─â?  

Problema vine din faptul c─â ne bizuim pe legi vechi, care dateaz─â de dinainte de internet. Pentru a crea patrimoniul de m├óine, da┼úi-ne mijloacele pentru a ne a┼čeza la masa negocierilor. Cu c├ót creatorii europeni ┼či din lumea ├«ntreag─â vor primi o parte echitabil─â din distribuirea operelor lor, cu at├ót vom contribui to┼úi la a le fabrica ├«n continuare. C─âci, s─â nu uit─âm, ├«ntr-un smartphone, partea smart suntem noi, creatoriiÔÇŁ.

Daniel Barenboim: ÔÇ×S─â facem tot ce putem s─â valoriz─âm cultura ├«n mod justÔÇŁ 

├Än picioare, ca ┼či cum s-ar fi adresat unei orchestre, dirijorul legendar Daniel Barenboim a ales s─â se opreasc─â mai ├«nt├ói asupra avantajelor pe care le ofer─â internetul pentru muzicienii de toate v├órstele, pentru a insista apoi asupra acelea┼či idei a unei protec┼úii juste a crea┼úiilor muzicale: ÔÇ×├Änregistrarea artei e o alt─â modalitate de a lega trecutul cu viitorul nostru. Dac─â-mi da┼úi voie s─â inserez un exemplu personal, eu am f─âcut prima mea ├«nregistrare acum 64 de ani, ├«n 1954ÔÇŁ.

Din sal─â se aplaud─â, iar Barenboim continu─â r├óz├ónd: ÔÇ×Nu, nu era at├ót de bun─â! Dar faptul c─â aceast─â ├«nregistrare, al─âturi de alte zeci de milioane de ├«nregistr─âri, e ast─âzi accesibil─â imediat e un progres extraordinar! ├Än momentul ├«n care un muzician face public─â o ├«nregistrare, ea devine global─â. Internetul ofer─â avantaje uria┼če pentru toat─â lumea, pentru muzicieni tineri, dar ┼či pentru cei mai ├«n v├órst─â, ca mine. Eu ascult at├ótea ├«nregistr─âri cu valoare istoric─â ÔÇô am ascultat, nu cu mult─â vreme ├«n urm─â, ├«nregistrarea lui ┬źFalstaff┬╗ de Verdi de la Festivalul din Salzburg din 1936, dirijat de Arturo Toscanini. Una dintre cele mai extraordinare performan┼úe pe care le-am ascultat vreodat─â! Iar acest lucru nu era posibil ├«nainte de era digital─â. ┼×i tinerii muzicieni pot folosi platforme ca youtube ca s─â asculte mae┼čtri de alt─âdat─â sau ca s─â se prezinte pe sine ┼či arta lor ÔÇô dar ei trebuie s─â primeasc─â o compensa┼úie corect─â pentru asta. Trebuie s─â facem tot ce putem s─â valoriz─âm cultura ├«n mod just, pentru ca ea s─â poate fi men┼úinut─â pentru genera┼úiile viitoare. E o surs─â de uria┼č─â ├«ngrijorare pentru creatorii de muzic─â de toate genurile faptul c─â anumite servicii de internet nu dau muzicii partea care i se cuvine. Noi, ├«n comunitatea muzical─â, ne uit─âm la voi, creatorii legilor Uniunii Europene, s─â ne asigur─âm c─â muzicii i se ofer─â valoarea just─â ┼či protec┼úia ├«n aceste zile digitaleÔÇŁ.

Radu Mih─âileanu: ÔÇ×Noi, ├«n Europa, am uitat s─â atac─âmÔÇŁ 

C├óteva ore mai t├órziu, ├«n cadrul atelierului de discu┼úii privind inovarea ┼či poten┼úialul economic al patrimoniului, chestiunea drepturilor de autor va fi din nou ridicat─â, de ast─â dat─â de cineastul Radu Mih─âileanu. Regizorul va atrage aten┼úia ┼či asupra unui fenomen prin care cultura (cinematografic─â) ar putea deveni inaccesibil─â unei p─âturi largi a popula┼úiei, mai ales a aceleia cu mijloace materiale reduse: ÔÇ×E un risc ca ├«n viitor filmele lui Godard, de pild─â, s─â fie doar pe Netflix, Orson Welles pe Amazon, Truffaut doar pe nu ┼čtiu ce alt─â platform─â. ┼×i un t├ón─âr care nu poate avea abonament la toate acestea s─â nu poat─â acumula o cultur─â c├ót mai larg─â. Aici v─â pute┼úi g├óndi la un cadru legislativ care s─â evite monopolizarea anumitor opere doar de anumite platformeÔÇŁ.

3 jpg jpeg

Iar perspectiva lui Mih─âileanu ÔÇô a omului care face film ┼či cunoa┼čte ├«n detaliu mecanismul, pericolele, dar ┼či atuurile industriei cinematografice europene ÔÇô s-a ├«mbog─â┼úit cu solu┼úii, prezentate cu claritate: ÔÇ×┼×tim c─â gigan┼úii industriei digitale au nevoie de pia┼ú─â, de spectatori. Nu suntem ├«nchi┼či la ceea ce vine, pia┼úa noastr─â e deschis─â, dar trebuie sa fie un schimb: pute┼úi avea acces la pia┼úa noastr─â, dar doar dac─â contribui┼úi la patrimoniul de azi ┼či de m├óine. Nu pute┼úi veni ca ni┼čte animale de prad─â, s─â ne ├«nghi┼úi┼úi pe to┼úiÔÇŁ, iar regizorul trimite astfel la Directiva SMA (Services de m├ędias audiovisuels), care prevede existen┼úa unui minim de 30% opere europene ├«n catalogul fiec─ârei platforme care ofer─â video la cerere pe teritoriul Europei.

Mai mult dec├ót at├ót, ÔÇ×c─â tot suntem ├«n timpul Campionatului Mondial de Fotbal, noi, ├«n Europa, ┼čtim s─â ne ap─âr─âm, dar am uitat s─â atac─âm. ┼×i americanii ┼čtiu foarte bine s─â ne atace, ┼či sunt ┼či lini┼čti┼úi pentru c─â noi nu ne vom duce niciodat─â peste ei. Dar ast─âzi e foarte u┼čor, cu instrumentele noilor tehnologii, s─â constituim un motor de c─âutare ├«n care s─â fie adunate toate operele europene. Acesta ar fi primul pas ÔÇô apoi crearea unei platforme mondiale de ┬źvideo la cerere┬╗, pentru a putea difuza filmele ├«n toate teritoriile ├«n care sunt dorite. Pentru c─â sunt, v─â reamintesc, capodopere, mari filme europene care c├ó┼čtig─â festivaluri ÔÇô e p─âcat ca ele s─â nu fie puse la dispozi┼úia ├«ntregii lumiÔÇŁ.

Turismul cultural: g─âsirea unui echilibru ├«ntre beneficii ┼či amenin┼ú─âri 

┼×i pentru c─â, potrivit estim─ârilor, num─ârul turi┼čtilor interna┼úionali ├«n Europa se va dubla ├«n urm─âtorii zece ani, ajung├ónd la 2 miliarde, dar ┼či pentru c─â patrimoniul cultural e un element-cheie al economiei ┼či atractivit─â┼úii ora┼čelor europene, ÔÇ×trebuie s─â g─âsim modalit─â┼úi de a spori aceast─â atractivitateÔÇŁ, a subliniat Antonio Tajani. ÔÇ×S─â ne g├óndim la muzee digitalizate sau la c─âl─âtorii ├«n timp, cu ajutorul realit─â┼úii augmentate, ├«n siturile noastre arheologice, la turismul industrial sau la c─âl─âtoriile ├«n cultura ┼či gastronomia locale. Revolu┼úia digital─â poate contribui la revitalizarea mo┼čtenirii noastre ÔÇô ┼či o face dejaÔÇŁ, iar Tajani trimite la un proiect ambi┼úios, ÔÇ×Ma┼čina timpului ├«n Vene┼úiaÔÇŁ, care urm─âre┼čte s─â digitizeze zece secole de arhive ale ora┼čului. 

Dar e o linie sub┼úire ├«ntre beneficii ┼či amenin┼ú─âri c├ót prive┼čte turismul, iar Karima Delli, pre┼čedinta Comisiei de Transport ┼či Turism a Parlamentului European, a ┼úinut s─â eviden┼úieze pe parcursul conferin┼úei: ÔÇ×40% dintre europeni fac vizite turistice cu scop cultural, iar num─ârul vizitatorilor interna┼úionali ├«n Europa cre┼čte de asemenea. Dar turismul cultural poate s─â genereze ┼či o convie┼úuire foarte dificil─â ÔÇô exist─â deja probleme de aglomerare, ora┼če invadate de turi┼čti, de pierdere a identit─â┼úii, sectoare ├«n care nu exist─â reglement─âri ÔÇô dar ┼či probleme de deteriorare a patrimoniului din pricina turismului de mas─â. Dac─â vre┼úi, turismul cultural e o provocare, un fenomen asemenea unei erup┼úii vulcanice. Important e s─â devenim mai respectuo┼či cu locurile pe care le vizit─âmÔÇŁ.

7 jpg jpeg

Pentru o Re┼úea na┼úional─â de repere ale civiliza┼úiei spa┼úiului rom├ónesc 

├Äntre proiectele europarlamentarului rom├ón Mircea Diaconu, unul anume prive┼čte organizarea ┼či promovarea artizanatului din Europa. Ini┼úiat al─âturi de deputata italian─â Silvia Costa, acest proiect-pilot cuprinde numeroase ramifica┼úii, pornind de la definirea principalelor categorii de activit─â┼úi artizanale p├ón─â la elaborarea de modele de business specializate pentru domeniul artizanatului.  

De un proiect anume e ├«ns─â foarte ata┼čat vicepre┼čedintele Comisiei de Cultur─â ┼či Educa┼úie a Parlamentului European, pentru c─â are Rom├ónia ├«n centrul s─âu, ┼či mai cu seam─â Rom├ónia la Centenar. Concret, Mircea Diaconu militeaz─â pentru crearea unei ÔÇ×Re┼úele na┼úionale de repere ale civiliza┼úiei spa┼úiului rom├ónescÔÇŁ ÔÇô o re┼úea de centre culturale ┼či de cercetare, care s─â studieze, expun─â, dezbat─â, promoveze ÔÇ×descoperirile ┼či dovezile despre noi ├«n┼čine, ca tr─âitori pe acest teritoriuÔÇŁ. Altfel spus, ÔÇ×s─â determin─âm pe harta ┼ú─ârii v├órfurile, luminile, reperele de patrimoniu existente ÔÇô s─â organiz─âm ceea este ┼či s─â le lu─âm ├«n st─âp├ónire, c─âci acum sunt ale nim─ânui, ├«mpr─â┼čtiate, sparteÔÇŁ. Diaconu are, desigur, ├«n vedere, printre altele, impresionanta cl─âdire a Cazinoului din Constan┼úa, care ar putea deveni centru cultural pentru Dobrogea ┼či Marea Neagr─â.

Presupun├ónd o colaborare permanent─â cu mediul academic, care s─â garanteze calitatea demersului ┼čtiin┼úific, Re┼úeaua e g├óndit─â s─â func┼úioneze sub controlul Parlamentului/Guvernului, cu finan┼úare direct─â de la bugetul de stat, pe baza unui plan anual de activit─â┼úi, cu posibilitatea de a atrage fonduri europene complementare. Europarlamentarul ┼či-ar dori demararea proiectului chiar pe parcursul acestui an: ÔÇ×├Äncerc un exerci┼úiu de unificare cu acest proiect. S─â ne comport─âm, la 100 de ani, ca ├«ntreg ┼či nu ca p─âr┼úiÔÇŁ.