Eschimo┼čii, oamenii frigului jpeg

Eschimo┼čii, oamenii frigului

Eschimo╚Öii. Cei care, din estul Siberiei p├ón─â ├«n Alaska, Canada ╚Öi Groenlanda, au domesticit viscolul ╚Öi gerul ÔÇô ╚Öi care, p├ón─â ├«n prezent, ╚Öi-au creat o leg─âtur─â str├óns─â cu animalele pentru a supravie╚Ťui timp de mai bine de ╚Öapte milenii. Pentru noi, cel mai rudimentar portret al eschimosului este acel om din mijlocul z─âpezii, ├«nfofolit ├«n piei ╚Öi bl─ânuri.

├Änainte de orice, trebuie clarificat ├«ns─â un lucru. Eschimo╚Öii sunt, ├«n ansamblu, oamenii care tr─âiesc ├«n regiunea polar─â. ├Äns─â, de la regiune la regiune, ei se ├«mpart ├«n mai multe neamuri, diferen╚Ťiate prin tradi╚Ťii ╚Öi dialecte: pe de o parte sunt inui╚Ťii, iar pe de alta sunt cei care apar╚Ťin poporului yupik. Tot din familia eschimo╚Öilor fac parte ╚Öi locuitorii Insulelor Aleutine, ├«n prezent cei mai pu╚Ťini la num─âr: aproximativ 6.000 de persoane.  

├Än fa╚Ťa ├«ntregii lumi, pentru indigenii ╚Ťinuturilor ├«nghe╚Ťate numitorul comun este vestimenta╚Ťia. Pe eschimo╚Öi, nevoia i-a ├«nv─â╚Ťat ÔÇô astfel c─â au reu╚Öit s─â se descurce cu ceea ce le-a dat natura, devenind astfel ╚Öi unii dintre cei mai buni me╚Öte╚Öugari din istorie. Nicio fat─â nu se putea m─ârita p├ón─â nu ├«nv─â╚Ťa s─â coas─â, prin haine asigur├ónd supravie╚Ťuirea familiei ╚Öi, totodat─â, succesul so╚Ťului la v├ón─âtoare.

Croitoria, o form─â de supravie╚Ťuire 

Cei care locuiesc laolalt─â cu iarna experimenteaz─â zilnic una dintre climele extreme ale planetei: temperaturi sub -40 de grade sau chiar mai frig, v├ónt ustur─âtor ╚Öi z─âpad─â orbitoare. Via╚Ťa lor este una pe c├ót de grea pe at├ót de simpl─â, toat─â existen╚Ťa fiind ├«ncadrat─â ├«ntr-un cerc complet. Cel mai important factor din kitul de supravie╚Ťuire al unui eschimos este haina, iar procesul destinat cre─ârii ei este acordat ├«ntregii familii.

dfdfd jpg jpeg

Pentru c─â principalele materiale folosite sunt blana ╚Öi pielea de ren, toamna e cea mai aglomerat─â perioad─â a anului: b─ârba┼úii v├óneaz─â, femeile cos. ├Änainte de toate, pielea de animal trebuie uscat─â, atent cur─â╚Ťat─â ╚Öi tratat─â cu uleiuri naturale speciale pentru a fi moale. Toate aceste etape se puteau parcurge ├«n medie ├«n 300 de ore pentru a preg─âti aproximativ 30 de piei de ren necesare confec╚Ťion─ârii hainelor unei familii obi╚Önuite cu cinci membri. De╚Öi este o treab─â care cere mult─â meticulozitate, ea trebuia f─âcut─â repede, ├«nainte de venirea iernii.

Uneltele folosite la croitorie erau ┼či ele tot de provenien╚Ť─â animal─â: din oase sau anumite tendoane mai rezistente. Principalul obiect folosit era ulu, un cu╚Ťit multifunc╚Ťional, ale c─ârui dimensiuni variau. El era folosit pentru a desprinde blana ╚Öi pielea, dar ╚Öi pentru a elimina gr─âsimea de pe viitoarele materiale textile. O alt─â ustensil─â folosit─â era un fel de r─âz─âtoare realizat─â din os sau filde╚Ö pe care femeile o foloseau pentru a netezi ╚Öi a ├«nmuia blana, preg─âtind-o astfel pentru a fi cusut─â. Materialul era ├«ntins pe un tuluruaq, un suport din lemn care u╚Öura munca croitoreselor. Urm─âtorul pas: coaserea efectiv─â a peticelor de blan─â ╚Öi piele, urm├ónd un anumit tipar. ├Än loc de a╚Ť─â, eschimo╚Öii folosesc yualukaq, tendoanele animalelor mari precum reni, elani sau balene beluga. Pentru a putea fi folosite, acestea erau unse cu un tip special de cear─â, numit iwalukegcaun.

P├ón─â nu demult, la confec╚Ťionarea hainelor se foloseau ace ob╚Ťinute din filde╚Öul morselor, oase de p─âs─âri sau de veveri╚Ťe, ├«ns─â ast─âzi au fost ├«nlocuite cu ace din metal. Croitoreselor nu le lipsea nici degetarul ÔÇô tekrun ÔÇô la r├óndul s─âu din os de animal. Toate aceste ustensile erau ╚Ťinute cu grij─â ├«ntr-o traist─â special─â din piele, numit─â kakivik.

Blan─â ╚Öi pe o parte, ╚Öi pe alta 

C├ónd vine vorba de vestimenta╚Ťie, eschimo╚Öii ╚Ťin cont, ├«n special, de o regul─â simpl─â: stratificarea. Pentru a nu sim╚Ťi temperaturile extrem de sc─âzute, ei se ├«mbrac─â cu mai multe straturi de haine, permi╚Ť├ónd astfel aerului s─â circule ├«ntre straturi ╚Öi s─â creeze o izola╚Ťie termic─â propice. Desigur, pieile ╚Öi bl─ânurile animalelor compun ├«n mare parte garderoba lor zilnic─â ÔÇô provenind de la reni, vulpi, veveri╚Ťe, ur╚Öi sau foci.

sdfdfd jpg jpeg

Haina pe care eschimo╚Öii o poart─â deasupra ÔÇô la femei lung─â p├ón─â sub genunchi, iar la b─ârba╚Ťi adesea mult mai scurt─â, pentru a fi practic─â la v├ón─âtoare ÔÇô se nume╚Öte parka. Denumirea provine din rus─â ╚Öi se traduce literal ÔÇ×hain─â din blan─â de renÔÇŁ. Eschimo╚Öii o poart─â cu blana spre exterior, dar ├«n perioada iernii ei mai adaug─â ├«nc─â un strat, de aceast─â dat─â cu blana spre interior. Tipul de parka purtat de femei este inconfundabil ╚Öi se nume╚Öte amauti. Hainei ├«i este ata╚Öat─â un fel de glug─â-sac, ├«n care femeia ├«╚Öi poart─â copilul p├ón─â la v├órsta de doi ani. Amaut, acest cuib al copila╚Öului, este mobil, ├«nc├ót mama ├«l poate muta ├«n fa╚Ť─â pentru a proteja sau a al─âpta pruncul. Poporul yupik are ├«n plus un acoper─âm├ónt pentru parka. Kuspuk este o pies─â vestimentar─â purtat─â de c─âtre b─ârba╚Ťi ├«n special la ceremonia dansului, yuraq, dar nu este o regul─â, femeile purt├ónd-o ┼či ele pentru a nu murd─âri blana. Eschimo╚Öii ├«╚Öi confec╚Ťionau un tip special de parka, impermeabile, realizate din intestine de foc─â, pe care le purtau c├ónd mergeau la pescuit.

Se pare c─â parka a fost o idee at├ót de bun─â ├«mpotriva intemperiilor ├«nc├ót, ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, solda╚Ťii americani au adaptat-o ╚Öi au inclus-o ├«n ╚Ťinuta lor. Pu╚Ťin mai t├órziu, ├«n anii ÔÇÖ60, geaca eschimo╚Öilor a devenit o mod─â pe p├órtiile de schi din ├«ntreaga Europ─â. Confec╚Ťionat─â dintr-un amestec de bumbac ╚Öi nylon, parka era multicolor─â ╚Öi se asorta de minune cu pantalonii str├ón╚Öi pe picior. ╚śi, dac─â ne uit─âm pu╚Ťin ├«n vitrinele magazinelor, se pare c─â parka ├«nc─â este ├«n trend.

Extremit─â╚Ťile, mereu la ad─âpost 

┼×i c├ónd vorbim despre vestimenta╚Ťia destinat─â sezonului rece, ne g├óndim automat la c─âciul─â. Eschimo╚Öii poart─â ├«n general nacaq, un tip de glug─â imens─â care ╚Ťine loc de c─âciul─â. Aceasta este ata╚Öat─â gecii parka, av├ónd un guler mare din blan─â, pentru a proteja fa╚Ťa. Nacaq-ul are de obicei cusut─â o coad─â de vulpe polar─â sau blan─â de lup. ├Än timpul ceremoniilor, eschimo╚Öii poart─â un tip special de c─âciul─â ÔÇô nacarpiaq, decorat─â cu bl─ânuri lungi, ce le ating umerii, cristale ╚Öi perle de cultur─â. C─âciulile ├«nalte, conice, sunt destinate purt─ârii ├«n timpul v├ón─âtorii, ele fiind ├«nfrumuse╚Ťate, conform tradi╚Ťiei, cu pene.

La cealalt─â extremitate, ├«nc─âl╚Ť─âmintea eschimo╚Öilor e confortabil─â, c─âlduroas─â ╚Öi eficient─â ├«mpotriva gerului ╚Öi a n─âme╚Ťilor. Mukluks sunt ├«nalte p├ón─â la genunchi ╚Öi realizate din piele de foc─â sau de ren. Talpa lor are un strat ├«n plus de piele de foc─â b─âtr├ón─â, numit─â natÔÇÖraq, aceasta ajut├óndu-i pe eschimo╚Öi s─â nu alunece pe ghea╚Ť─â. ╚śi, bine├«n╚Ťeles, ├«mbl─ânitele mukluks sunt impermeabile! C├ót despre design, doar ├«nc─âl╚Ť─âmintea femeilor este decorat─â, de obicei cu m─ârgele.

Ca ├«n orice alt─â regiune a lumii unde popose╚Öte iarna, eschimo╚Öii poart─â ┼či ei m─ânu╚Öi. Ei sunt de fapt inventatorii m─ânu╚Öilor cu un deget ÔÇô arin. Ele sunt confec╚Ťionate tot din piele de ren sau foc─â, dar cele impermeabile, purtate de obicei prim─âvara, c├ónd este sezonul pescuitului, sunt realizate din piele de somon. Pentru a fi c─âlduroase, sunt c─âptu╚Öite cu iarb─â crescut─â pe ╚Ť─ârm. Femeile poart─â m─ânu╚Öi ├«mbl─ânite, lungi p├ón─â la cot. Exist─â ╚Öi un tip special de m─ânu┼či, cu piele colorat─â sau decorat─â, destinat ocaziilor speciale din comunitatea eschimo╚Öilor.

Hainele ┼či accesoriile sunt ├«n general ├«nfrumuse┼úate cu diferite pene, cus─âturi colorate sau m─ârgele, purtate ├«n special ├«n cadrul unor ceremonii. Ochelarii ÔÇô ce sunt parc─â ni┼čte ochi de inuit sculpta┼úi ├«n os ÔÇô sunt folosi┼úi aproape zilnic. Niguak sunt ochelarii colora┼úi ├«n─âuntru cu negru, care ofer─â eschimo┼čilor protec┼úie ├«mpotriva lumii orbitoare a z─âpezii, dar ┼či ├«n caz de viscol. Se pare c─â acest accesoriu indispensabil este o dovad─â a existen┼úei eschimo┼čilor cu mult timp ├«naintea erei noastre.

├Ämbr─âca┼úi ├«n piei ┼či bl─ânuri, oamenii ├«nghe┼úului sunt parc─â dintr-o alt─â lume, c─âci greu ne vine a crede c─â se poate supravie┼úui unei eternit─â┼úi albe f─âr─â ceea ce credem noi c─â este confort. Brrrr!