Era naturală mâncarea din Epoca de Aur?

Se aud tot mai multe voci ce susțin cu tărie că era plăcut gustul alimentelor din copilărie și că acum sunt aduse tot felul de „porcării” pe bani mulți, România având o mâncare foarte scumpă în raport cu veniturile populației. Era mai multă ordine și cinste înainte de 1989 în domeniul alimentar și în întreaga țară. Teoria produselor de calitate este avansată și în media românească drept o adevărată cucerire a științei și un adevăr absolut. Oare să fie corectă această imagine despre trecutul totalitar?

Anuarele statistice ale regimului roșu spun că în agricultură au fost folosite în anul 1965 266.400 t de îngrășăminte chimice de către fermele de stat, dar după zece ani statul folosea alte 928.700 t. Cantitățile au fost sporite la 1.113.500 t la nivelul anului 1980 pentru atingerea unor producții agricole record la hectar. Folosirea substanțelor chimice în exces ducea în mod logic la otrăvirea pânzei freatice cu nitrați și nitriți cangerigeni, poluarea fiind în floare.

Antidăunătorii, pesticidele de toate felurile, au fost livrate de industrie într-o cantitate de circa 30.000 t substanță activă în 1980. Dacă datele oferite sunt reale, otrăvurile folosite în agricultură au ajuns în 1984 la aproape 50.000 t substanță activă. Mâncarea pentru populație avea origini nesănătoase și nici în timpul preparării produselor pentru români nu existau scrupule.

Tot ce era bun pleca la export și localnicii se mulțumeau cu ce apucau. Străinii refuzau de multe ori produsele românești din cauza contaminării chimice. Industria oferea substanțe pe bază de mercur și arsen foarte toxice și care sunt interzise astăzi după norme europene. Substanțele de tipul atrazinelor erau folosite pentru erbicidarea culturilor de porumb pentru că plivitul chimic era mult mai ieftin în raport cu cel mecanic, dar exista riscul să afecteze ireversibil mediu.

Omul nu scăpa de efectele ascunse ale otrăvii, cancerigenă într-un grad înalt, și au apărut studii pe baza documentelor de arhivă despre faptul că alimentele românești au fost respinse de către străini din cauza conținutului de chimicale peste normele admise. Este mai mult ca sigur că au fost bune pentru autohtoni.

Foto sus: Nicolae Ceauşescu vizitând un nou magazin cu autoservire din Piteşti, în februarie 1965 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 49/1965)