Efectele consumului de droguri ├«n preistorie: dezvoltarea limbajului, a con┼čtiin┼úei de sine ┼či a religiei jpeg

Efectele consumului de droguri ├«n preistorie: dezvoltarea limbajului, a con┼čtiin┼úei de sine ┼či a religiei

Numeroasele exemple de utilizare a drogurilor ├«n perioada preistoric─â sugereaz─â faptul c─â acestea se poate s─â fi jucat un rol important ├«n dezvoltarea imaginarului colectiv. De pild─â, ast─âzi cunoa┼čtem faptul c─â florile asociate cu ├«nmorm├ónt─ârile din Neanderthal aveau propriet─â┼úi psihoactive. A┼čadar, chestiunea nu se construie┼čte ├«n jurul utiliz─ârii sau nu a drogurilor ├«n preistorie, ci, mai degrab─â, ├«n ce m─âsur─â ┼či ├«n ce scopuri. Arta rupestr─â preistoric─â ┼či imagistica ┼čamanic─â arat─â c─â oamenii au folosit substan┼úe ce altereaz─â luciditatea min┼úii timp de mii de ani. Ba chiar acestea ar fi jucat ┼či un rol evolutiv, anume ├«n dezvoltarea mintal─â.

├Än 1988, David Lewis-Williams de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud, a produs una dintre cele mai longevive controverse din domeniul arheologic atunci c├ónd a sugerat c─â picturile rupestre din Europa paleoliticului superior au fost create de ┼čamani, a c─âror luciditate fusese alterat─â de droguri sau de transe auto-induse. Iar afirma┼úia cercet─âtorului poate fi adev─ârat─â ├«ntruc├ótva:

Drogurile ┼či ┼čamanismul

Graham Hancock sus┼úine ├«n volumul ÔÇťSupernaturalÔÇŁ c─â experien┼úele ┼čamanice au condus la o dezvoltare brusc─â a artei, a g├óndirii simbolice ┼či la primele forme de civiliza┼úie:ÔÇťFie c─â g─âsim urmele sale ├«n Australia, Asia, Africa sau Europa, este pur ┼či simplu imposibil s─â supraestim─âm unicitatea ┼či specificitatea evenimentului evolutiv prin care a fost construit─â g├óndirea pe deplin modern─â ┼či capacitatea, la fel de modern─â, de a dezvolta simbolistica ┼či cultura, religia ┼či arta. Niciun str─âmo┼č al omului nu a folosit vreoat─â vreo form─â de simbolism ├«nainte ┼či, inutil de men┼úionat, nici nicio alt─â specie de animale nu a f─âcut acest lucru. Dar activarea capacit─â┼úii umane de creare de simboluri acum aproximativ 100.000 ÔÇô 40.000 de ani a fost schimbarea care a schimbat totul.ÔÇŁ

samanism jpg jpeg

Au fost descoperite paralele simbolice ├«ntre ÔÇťKundaliniÔÇŁ-ul indian ÔÇô o energie spiritual─â ce se afl─â ├«n corpul uman, reprezentat─â ├«n forma a doi ┼čerpi ├«ncol─âci┼úi ridic├óndu-se de la baza coloanei vertebrale spre cel de-al Treilea Ochi (glanda pineal─â) ├«n momentul ilumin─ârii. Kundalini de┼čteptat reprezint─â fuzionarea ┼či alinierea chakrelor ┼či se crede a fi singura cale de a ob┼úine ÔÇť├Än┼úelepciunea Divin─âÔÇŁ plin─â de fericire pur─â, ┼čtiin┼ú─â pur─â ┼či dragoste pur─â.

├Än 1997, Dr. Jennifer Luke din Anglia s-a documentat extensiv cu privire la epifiz─â ca principal recipient de acumulare a fluorurii ├«n corp, duc├ónd la calcifierea glandei ┼či, astfel, la inhibarea fluxului de s├ónge ┼či la ÔÇť├«nfundareaÔÇŁ func┼úiilor de baz─â ale celui de-al Treilea Ochi. Printr-o alimenta┼úie bogat─â ├«n fluorur─â din na┼čtere, criticii sus┼úin c─â abilit─â┼úile noastre spirituale sunt distruse prin opacifierea chimic─â a portalului nostru biologic spre con┼čtiin┼úa spiritual─â.

Psihofarmacologul Rick Strassman consider─â c─â cel de-al Treilea Ochi/epifiza este sursa dimetiltriptaminei (DMT) psihedelice din corpul uman. Strassman a emis ipoteza c─â un volum mare de DMT este eliberat ├«n corp ├«n timpul unei st─âri intense de luciditate spiritual─â, precum na┼čterea, moartea sau experien┼úele vecine cu moartea ÔÇô sau poate ├«n timpul trezirii Kundalini ├«ntr-un moment de iluminare.

DMTul sintetizat sau plante con┼úin├ónd aceast─â substan┼ú─â sunt adesea utilizate ├«n scopuri de recreere sau ├«n ceremonii ┼čamanice, precum ceremonia Ayahuasca provenind din America de Sud. Consumatorii de DMT ┼či/sau Ayahuasca raporteaz─â adesea experien┼úe intense enteogene (halucinogene) de de┼čteptare spiritual─â, intrarea ├«n contact cu entit─â┼úi cu origini supranaturale sau spirituale ┼či dilatarea sau comprimarea timpului.

O altfel de cultur─â a ciupercilor

Arheologul dr. Stephan F. de Borhegyi care a studiat ├«ndeosebi cultura maya┼č─â t├órzie, era convins c─â ritualurile cu ciuperci halucinogene constituiau un element central al religiei maya┼če. ┼×i-a fundamentat teoria pe identificarea unui cult al ciupercilor sculptate ├«n piatr─â, ce a ap─ârut ├«n regiunea muntoas─â din Guatemala ┼či ├«n regiunea de coast─â a Pacificului, ├«n jurul anului 1000 ├«. Hr., ├«mpreun─â cu un alt cult al trofeelor asociat cu ┼îllamaliztli (un joc cu mingea din mezoamerica).

jaguar human revised enlarged jpg jpeg

├Än majoritatea cazurilor, imagistica ciupercilor a fost conectat─â cu ritualul sacrificiului din Lumea de dincolo, transformarea ├«n jaguar (protectorii ┼čamanilor de spirite malefice, capabili s─â treac─â pe t─âr├ómul spiritelor ┼či ├«napoi pe p─âm├ónt) ┼či ├«ncheierea unei perioade a calendarului, precum ┼či cu decapitarea ┼či re├«nvierea zeului Soare de c─âtre o pereche de zeit─â┼úi asociate cu planeta Venus. Ciupercile erau, de asemenea, str├óns legate de Tlaloc ┼či de ritualul r─âzboiului ┼úinut ├«n numele s─âu, cunoscut ┼či sub denumirea de r─âzboiul Tlaloc.

Evoluţia imaginaţiei

Este bine cunoscut faptul c─â drogurile psihotrope induc st─âri de instabilitate emo┼úional─â ┼či altereaz─â luciditatea. Terrence McKenna argumenta c─â acestea au fost un stimulent de baz─â ├«n evolu┼úia creierului uman, st├ónd la baza dezvolt─ârii limbajului ┼či al religiei. ┼×i nu a fost singurul ┼či nici primul. ├Än 1986, Gordon Wasson ├«nainta propria teorie conform c─âreia fundamentele apari┼úiei religiei erau ciupercile halucinogene, mai precis Amanita muscaria, d├ónd exemple din c├óteva culturi descrise ├«n detaliu. ├Än plus, Wasson considera ┼či c─â Soma avea efecte importante:

ÔÇ×O extindere uimitoare a memoriei omului trebuie s─â fi fost darul care a diferen┼úiat umanitate de predecesorii s─âi ┼či b─ânuiesc c─â aceast─â expansiune a memoriei a condus la o cre┼čtere simultan─â a darului vorbirii, limbajului, aceste dou─â puteri gener├ónd ├«n om con┼čtiin┼úa de sine care este cea de-a treia dintre tr─âs─âturile care fac omul unic. Aceste trei daruri ÔÇô memoria, limbajul ┼či con┼čtiin┼úa ÔÇô at├ót de conectate ├«nc├ót par inseparabile, aspectele legate de o calitate are ne-a permis s─â realiz─âm toate minunile pe care le cunoa┼čtem ast─âzi.ÔÇŁ

O versiune modificat─â a acestei teorii a fost dezvoltat─â mai t├órziu de McKenna, ├«n anii 1980. Teoria sa diferea de aceea a lui Wasson prin faptul c─â McKenna credea c─â ciupercile con┼úineau psilocibin─â halucinogen─â ┼či men┼úioneaz─â c─â Stropharia cubensisera responsabil─â pentru dezvoltarea religiei ┼či a memoriei, limbajului ┼či con┼čtiin┼úei de sine. Conform lui McKenna, ambele evenimente au avut loc ├«n Africa ┼či au ├«nceput ├«n timpul perioadei preistorice, nomade, c├ónd oamenii erau ├«nc─â v├ón─âtori-culeg─âtori. Concluzia c─â Stropharia cubensisera ÔÇ×Copacul Cunoa┼čteriiÔÇŁ era bazat─â pe eliminarea plantelor ce con┼úin substan┼úe halucinogene ┼či care se g─âseau ├«n Africa. McKenna a eliminat ┼či alte plante ce con┼úineau compu┼či halucinogeni indoli, care sunt, ├«n principal, caracterizate de viziuni halucinogene puternice.

shamanart jpg jpeg

Dup─â eliminarea acestor dou─â specii, McKenna mai avea la dispozi┼úie doar ciupercile ce con┼úineau psilocibin─â. Aceste ciuperci pot fi g─âsite din bel┼čug pe fecalele animalelor ce p─â┼čteau paji┼čtile pe care erau v├ónate.Stropharia cubensis a fost aleas─â pentru  era singura specie despre care se credea c─â poate produce psilocibin─â ├«n cantit─â┼úi concentrate ┼či c─â nu con┼úinea al┼úi compu┼či care pot produce efecte secundare. A┼čadar, consumul acestei ciuperci a condus la ├«mbun─ât─â┼úirea vederii, a limbajului ┼či activit─â┼úilor ritualice. McKenna sugera c─â ciuperca dezvolta aceste calit─â┼úi prin ÔÇ×schimbarea comportamentului indivizilorÔÇŁ.Lucr├ónd cu aceste premise, lista plantelor halucinogene a fost scurt─â:Tabernanthe iboga┼či Peganum harmala. De┼či se cunoa┼čte c─â ambele au fost folosite de diverse culte religioase, aceste specii nu au fost luate ├«n considerare. R─âd─âcinile Tabernanthe ibogacon┼úin alcaloidul ibogain─â, halucinogen, care este necesar ├«n cantit─â┼úi ├«n cantit─â┼úi mai mare dec├ót erau consumate la o mas─â de primii oameni. Iar Peganum harmalapoate fi g─âsit─â ├«n partea arid─â a Africii de nord, spre Mediterana, ├«ns─â nu exist─â nicio dovad─â istoric─â cu privire la folosirea aceasteia ├«n zon─â ┼či, la fel, trebuie s─â fie extrem de concentrat─â sau combinat─â cu DMT pentru a produce efecte halucinogene.

Aceste schimb─âri de comportament au favorizat intensificarea utiliz─ârii limbajului, duc├ónd la o dezvoltare a vocabularului atunci. De┼či evolu┼úia avea loc la nivel genetic, datorit─â unei intensific─âri a muta┼úiilor produse de schimbarea dietei, evolu┼úia social─â, cauzat─â de consumarea ciupercilor, a fost responsabil─â pentru schimb─ârile men┼úionate. ÔÇ×├Än acela┼či timp cu dezvoltarea vorbirii, a ├«nceput s─â apar─â religia. Consumate la un nivel ce producea intoxicare, apare un sentiment de extaz, acompaniat de halucina┼úii ┼či acces la ceea ce utilizatorul percepe ca pe un t─âr├óm supranatural. Acest fapt a condus la apari┼úia ┼čamanilor a c─âror datorie este s─â comunice cu mintea nev─âzut─â a naturii.ÔÇŁ

Ce fumau egiptenii?

Cercet─âtorul german Svetla Balabanova sus┼úinea ├«ntr-un articol ap─ârut ├«n ÔÇ×NaturwissenschaftenÔÇŁ, ├«n 1992, c─â au fost descoperite urme de cocain─â, ha┼či┼č ┼či nicotin─â ├«n mumiile egiptene. Descoperirile au fost catalogate imediat ca improbabile deoarece despre dou─â dintre substan┼úe se cuno┼čtea c─â derivau numai din plante americane ÔÇô cocaina din Erythroxylon coca, iar nicotina din Nicotiana tabacum.

Studiul a f─âcut parte dintr-un program despre investigarea utiliz─ârii halucinogenelor ├«n societ─â┼úile antice. Autorii ├«n┼či┼či au fost surprin┼či de descoperiri, dar au sus┼úinut rezultatele ├«n ciuda faptului c─â au fost mult critica┼úi. Dintre cele nou─â mumii evaluate, toate au prezentat urme de cocain─â ┼či ha┼či┼č (Tetrahydrocannabinol), ├«n schimb numai una nu a fost testat─â pozitiv pentru nicotin─â. Concentra┼úia compu┼čilor sugereaz─â utilizarea ├«n alte moduri, nu abuziv ÔÇô de exemplu, dependen┼úii de droguri moderni prezint─â adesea concentra┼úii de cocain─â ┼či nicotin─â ├«n p─âr de 75 ┼či, respectiv, 20 de ori mai mari dec├ót cele g─âsite ├«n p─ârul mumiilor. F─âr─â ├«ndoial─â, studiul a stimulat interesul multora venind din varii domenii. A┼ča cum Balabanova prezicea, ÔÇ×rezultatele deschid un nou domeniu de cercetare ce dezv─âluie aspecte ale stilului de via┼ú─â din trecut dincolo de reconstruc┼úia biologic─â de baz─â.ÔÇŁ

Profeticele Oracole ale Greciei Antice

Complexul imagistic provenind at├ót din cultura greac─â, c├ót ┼či minoic─â atest─â faptul c─â exist─â o conexiune ├«ntre zei ┼či maci. Cea numit─â ÔÇ×Zei┼úa adormit─âÔÇŁ sau ÔÇ×Zei┼úa MaculuiÔÇŁ este una dintre cele c├óteva figurine descoperite ├«ntr-o camer─â f─âr─â geamuri. Postura ei indic─â rug─âciunea sau venera┼úia. Simbolistica macilor este clar─â av├ónd ├«n vedere reputa┼úia acestora, iar t─âieturile de pe margine indic─â faptul c─â macii au un scop anume ÔÇô fie medicinal, fie de a indusce o trans─â. Abilit─â┼úile profetice ale Oracolelor din Delphi sunt renumite de mii de ani.

cretanpoppy jpg jpeg

Drogurile ┼či Misterele din Eleusius

ÔÇ×Unii cercet─âtori consider─â c─â puterea Misterelor din Eleusius a venit din rolul kykeonului de agent psihedelic. Orzul poate fi parazitat de ciuperca ergot, ce con┼úine alcaloidul psihoactiv LSA (amida acidului lisergic), un precursor al LSD ┼či al ergometrinei. Este posibil ca o po┼úiune psihoactiv─â s─â fi fost creat─â utiliz├ónd metodele cunoscute la acea vreme. Ini┼úia┼úii [ÔÇŽ]se poate s─â fi fost propulsa┼úi de efectele unei po┼úiuni psihoactive puternice ├«ntr-o stare revelatorii cu ramifica┼úii spirituale ┼či intelectuale profunde.ÔÇŁ Terence McKenna sus┼úinea c─â misterele erau concentrate ├«n jurul unei variet─â┼úi de ciuperci ce con┼úineau psilocibin─â ┼či alte plante halucinogene, precum ciupercile Amanita muscaria. De┼či se considera c─â nu se puteau g─âsi suficiente ciuperci pentru to┼úi participan┼úii, o ipotez─â recent─â sus┼úine c─â tehnologia cultiv─ârii ciupercilor nue ra necunoscut─â ├«n Egiptul antic, de unde s-ar fi putut r─âsp├óndi cu u┼čurin┼ú─â ├«n Grecia.

Drogurile în Asia preistorică

Conform unui raport de dat─â recent─â, cercet─âtorii au descoperit aproape 500g de marijuana, veche de 2700 de ani, ÔÇ×cultivat─â ├«n scopuri psihoactiveÔÇŁ ├«n De┼čertul Gobi, o zon─â localizat─â ├«n sudul Mongoliei:ÔÇ×Aproape 500g de materie vegetal─â ├«nc─â verde a fost g─âsit─â ├«n morm├óntul vechi de 2.700 de ani al unui b─ârbat cu p─ârul deschis, ochi alba┼čtri ┼či caucazian, ├«n De┼čertul Gobi ┼či a fost identificat─â ca fiind cea mai veche rezerv─â de marijuana din lumeÔÇŁ, conform Journal of Experimental Botany. ÔÇ×O serie de teste arat─â c─â marijuana poseda propriet─â┼úi psihoactive mari ┼či pune la ├«ndoial─â teoria conform c─âreia anticii cultivau c├ónepa numai pentru a face ├«mbr─âc─âminte, fr├ónghii ┼či alte obiecte. Este posibil ca omul s─â fi fost un ┼čaman dar r─âm├óne necunoscut faptul dac─â marijuana era crescut─â pentru scopuri spirituale sau medicale. Substan┼úa a fost g─âsit─â, de asemenea, ┼či ├«n dou─â  dintre cele 500 de morminte Gushi descoperite p├ón─â acum ├«n nord-vestul Chinei.ÔÇŁ

├Än Oaza Merv, la vest de Urumchi, China, exist─â un complex religios ce dateaz─â din cel de-al doilea mileniu ├«. Hr. ├Än cea mai important─â ├«nc─âpere, ÔÇ×Camera Alb─âÔÇŁ, exist─â vase de depozitare ce con┼úin urme de mac ┼či efedrin─â. Se pare c─â derivatele ob┼úinute din mac erau at├ót de puternice ├«nc├ót efedrina era folosit─â pentru ca ┼čamanul s─â nu ├«┼či piard─â cuno┼čtin┼úa.

Drogurile în America precolumbiană

Locul de origine al majorit─â┼úii ┼či celor mai importante plante magice este America Central─â. Drogurile magice aveau o importan┼ú─â mare ├«n culturile indiene din Mexic. Cronicile spaniole care au venit ├«n ┼úar─â la pu┼úin timp dup─â cucerirea Mexicului de Cortez men┼úioneaz─â c─â exista un num─âr mare de plante cu efecte ame┼úitoare, de stimulare sau narcotice, iar aceste plante erau necunoscute ├«n Lumea Veche ┼či erau utilizate de indieni at├ót ├«n timpul practicilor medicale, dar ┼či ├«n ceremoniile religioase.

mushroom gif gif

Utilizarea ├«n scopuri religioase ┼či divine a acestor droguri a fost dezaprobat─â de misionarii cre┼čtini care au ├«ncercat, cu orice mijloace, s─â elibereze indienii din chingile acestor practici diavole┼čti. ├Äns─â, au avut succes numai par┼úial. Popula┼úia nativ─â a continuat s─â foloseasc─â ├«n secret drogurile, considerate divine chiar ┼či dup─â ce s-au convertit la cre┼čtinism.

Trei droguri magice erau folosite de azteci ┼či de triburile vecine ├«n ceremoniile religioase ┼či practicile medicale care erau puternic influen┼úate de concepte magice. Aceste droguri sunt folosite ┼či ast─âzi ├«n acelea┼či scopuri de ÔÇ×doctorii vr─âjitoriÔÇŁ ├«n zonele izolate din Mexic:peyotl, o specie de cactus, teonan├ícatl, o ciuperc─â ┼či ololiuqui, semin┼úe de volbur─â.

Sursa: www.ancient-wisdom.co.uk