Efectele consumului de droguri în preistorie: dezvoltarea limbajului, a conştiinţei de sine şi a religiei

Numeroasele exemple de utilizare a drogurilor în perioada preistorică sugerează faptul că acestea se poate să fi jucat un rol important în dezvoltarea imaginarului colectiv. De pildă, astăzi cunoaştem faptul că florile asociate cu înmormântările din Neanderthal aveau proprietăţi psihoactive. Aşadar, chestiunea nu se construieşte în jurul utilizării sau nu a drogurilor în preistorie, ci, mai degrabă, în ce măsură şi în ce scopuri. Arta rupestră preistorică şi imagistica şamanică arată că oamenii au folosit substanţe ce alterează luciditatea minţii timp de mii de ani. Ba chiar acestea ar fi jucat şi un rol evolutiv, anume în dezvoltarea mintală.

În 1988, David Lewis-Williams de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud, a produs una dintre cele mai longevive controverse din domeniul arheologic atunci când a sugerat că picturile rupestre din Europa paleoliticului superior au fost create de şamani, a căror luciditate fusese alterată de droguri sau de transe auto-induse. Iar afirmaţia cercetătorului poate fi adevărată întrucâtva:

Drogurile şi şamanismul

Graham Hancock susţine în volumul “Supernatural” că experienţele şamanice au condus la o dezvoltare bruscă a artei, a gândirii simbolice şi la primele forme de civilizaţie:“Fie că găsim urmele sale în Australia, Asia, Africa sau Europa, este pur şi simplu imposibil să supraestimăm unicitatea şi specificitatea evenimentului evolutiv prin care a fost construită gândirea pe deplin modernă şi capacitatea, la fel de modernă, de a dezvolta simbolistica şi cultura, religia şi arta. Niciun strămoş al omului nu a folosit vreoată vreo formă de simbolism înainte şi, inutil de menţionat, nici nicio altă specie de animale nu a făcut acest lucru. Dar activarea capacităţii umane de creare de simboluri acum aproximativ 100.000 – 40.000 de ani a fost schimbarea care a schimbat totul.”

Au fost descoperite paralele simbolice între “Kundalini”-ul indian – o energie spirituală ce se află în corpul uman, reprezentată în forma a doi şerpi încolăciţi ridicându-se de la baza coloanei vertebrale spre cel de-al Treilea Ochi (glanda pineală) în momentul iluminării. Kundalini deşteptat reprezintă fuzionarea şi alinierea chakrelor şi se crede a fi singura cale de a obţine “Înţelepciunea Divină” plină de fericire pură, ştiinţă pură şi dragoste pură.

În 1997, Dr. Jennifer Luke din Anglia s-a documentat extensiv cu privire la epifiză ca principal recipient de acumulare a fluorurii în corp, ducând la calcifierea glandei şi, astfel, la inhibarea fluxului de sânge şi la “înfundarea” funcţiilor de bază ale celui de-al Treilea Ochi. Printr-o alimentaţie bogată în fluorură din naştere, criticii susţin că abilităţile noastre spirituale sunt distruse prin opacifierea chimică a portalului nostru biologic spre conştiinţa spirituală.

Psihofarmacologul Rick Strassman consideră că cel de-al Treilea Ochi/epifiza este sursa dimetiltriptaminei (DMT) psihedelice din corpul uman. Strassman a emis ipoteza că un volum mare de DMT este eliberat în corp în timpul unei stări intense de luciditate spirituală, precum naşterea, moartea sau experienţele vecine cu moartea – sau poate în timpul trezirii Kundalini într-un moment de iluminare.

DMTul sintetizat sau plante conţinând această substanţă sunt adesea utilizate în scopuri de recreere sau în ceremonii şamanice, precum ceremonia Ayahuasca provenind din America de Sud. Consumatorii de DMT şi/sau Ayahuasca raportează adesea experienţe intense enteogene (halucinogene) de deşteptare spirituală, intrarea în contact cu entităţi cu origini supranaturale sau spirituale şi dilatarea sau comprimarea timpului.

O altfel de cultură a ciupercilor

Arheologul dr. Stephan F. de Borhegyi care a studiat îndeosebi cultura mayaşă târzie, era convins că ritualurile cu ciuperci halucinogene constituiau un element central al religiei mayaşe. Şi-a fundamentat teoria pe identificarea unui cult al ciupercilor sculptate în piatră, ce a apărut în regiunea muntoasă din Guatemala şi în regiunea de coastă a Pacificului, în jurul anului 1000 î. Hr., împreună cu un alt cult al trofeelor asociat cu Ōllamaliztli (un joc cu mingea din mezoamerica).

În majoritatea cazurilor, imagistica ciupercilor a fost conectată cu ritualul sacrificiului din Lumea de dincolo, transformarea în jaguar (protectorii şamanilor de spirite malefice, capabili să treacă pe tărâmul spiritelor şi înapoi pe pământ) şi încheierea unei perioade a calendarului, precum şi cu decapitarea şi reînvierea zeului Soare de către o pereche de zeităţi asociate cu planeta Venus. Ciupercile erau, de asemenea, strâns legate de Tlaloc şi de ritualul războiului ţinut în numele său, cunoscut şi sub denumirea de războiul Tlaloc.

Evoluţia imaginaţiei

Este bine cunoscut faptul că drogurile psihotrope induc stări de instabilitate emoţională şi alterează luciditatea. Terrence McKenna argumenta că acestea au fost un stimulent de bază în evoluţia creierului uman, stând la baza dezvoltării limbajului şi al religiei. Şi nu a fost singurul şi nici primul. În 1986, Gordon Wasson înainta propria teorie conform căreia fundamentele apariţiei religiei erau ciupercile halucinogene, mai precis Amanita muscaria, dând exemple din câteva culturi descrise în detaliu. În plus, Wasson considera şi că Soma avea efecte importante:

„O extindere uimitoare a memoriei omului trebuie să fi fost darul care a diferenţiat umanitate de predecesorii săi şi bănuiesc că această expansiune a memoriei a condus la o creştere simultană a darului vorbirii, limbajului, aceste două puteri generând în om conştiinţa de sine care este cea de-a treia dintre trăsăturile care fac omul unic. Aceste trei daruri – memoria, limbajul şi conştiinţa – atât de conectate încât par inseparabile, aspectele legate de o calitate are ne-a permis să realizăm toate minunile pe care le cunoaştem astăzi.”

O versiune modificată a acestei teorii a fost dezvoltată mai târziu de McKenna, în anii 1980. Teoria sa diferea de aceea a lui Wasson prin faptul că McKenna credea că ciupercile conţineau psilocibină halucinogenă şi menţionează că Stropharia cubensisera responsabilă pentru dezvoltarea religiei şi a memoriei, limbajului şi conştiinţei de sine. Conform lui McKenna, ambele evenimente au avut loc în Africa şi au început în timpul perioadei preistorice, nomade, când oamenii erau încă vânători-culegători. Concluzia că Stropharia cubensisera „Copacul Cunoaşterii” era bazată pe eliminarea plantelor ce conţin substanţe halucinogene şi care se găseau în Africa. McKenna a eliminat şi alte plante ce conţineau compuşi halucinogeni indoli, care sunt, în principal, caracterizate de viziuni halucinogene puternice.

După eliminarea acestor două specii, McKenna mai avea la dispoziţie doar ciupercile ce conţineau psilocibină. Aceste ciuperci pot fi găsite din belşug pe fecalele animalelor ce păşteau pajiştile pe care erau vânate.Stropharia cubensis a fost aleasă pentru  era singura specie despre care se credea că poate produce psilocibină în cantităţi concentrate şi că nu conţinea alţi compuşi care pot produce efecte secundare. Aşadar, consumul acestei ciuperci a condus la îmbunătăţirea vederii, a limbajului şi activităţilor ritualice. McKenna sugera că ciuperca dezvolta aceste calităţi prin „schimbarea comportamentului indivizilor”.Lucrând cu aceste premise, lista plantelor halucinogene a fost scurtă:Tabernanthe ibogaşi Peganum harmala. Deşi se cunoaşte că ambele au fost folosite de diverse culte religioase, aceste specii nu au fost luate în considerare. Rădăcinile Tabernanthe ibogaconţin alcaloidul ibogaină, halucinogen, care este necesar în cantităţi în cantităţi mai mare decât erau consumate la o masă de primii oameni. Iar Peganum harmalapoate fi găsită în partea aridă a Africii de nord, spre Mediterana, însă nu există nicio dovadă istorică cu privire la folosirea aceasteia în zonă şi, la fel, trebuie să fie extrem de concentrată sau combinată cu DMT pentru a produce efecte halucinogene.

Aceste schimbări de comportament au favorizat intensificarea utilizării limbajului, ducând la o dezvoltare a vocabularului atunci. Deşi evoluţia avea loc la nivel genetic, datorită unei intensificări a mutaţiilor produse de schimbarea dietei, evoluţia socială, cauzată de consumarea ciupercilor, a fost responsabilă pentru schimbările menţionate. „În acelaşi timp cu dezvoltarea vorbirii, a început să apară religia. Consumate la un nivel ce producea intoxicare, apare un sentiment de extaz, acompaniat de halucinaţii şi acces la ceea ce utilizatorul percepe ca pe un tărâm supranatural. Acest fapt a condus la apariţia şamanilor a căror datorie este să comunice cu mintea nevăzută a naturii.”

Ce fumau egiptenii?

Cercetătorul german Svetla Balabanova susţinea într-un articol apărut în „Naturwissenschaften”, în 1992, că au fost descoperite urme de cocaină, haşiş şi nicotină în mumiile egiptene. Descoperirile au fost catalogate imediat ca improbabile deoarece despre două dintre substanţe se cunoştea că derivau numai din plante americane – cocaina din Erythroxylon coca, iar nicotina din Nicotiana tabacum.

Studiul a făcut parte dintr-un program despre investigarea utilizării halucinogenelor în societăţile antice. Autorii înşişi au fost surprinşi de descoperiri, dar au susţinut rezultatele în ciuda faptului că au fost mult criticaţi. Dintre cele nouă mumii evaluate, toate au prezentat urme de cocaină şi haşiş (Tetrahydrocannabinol), în schimb numai una nu a fost testată pozitiv pentru nicotină. Concentraţia compuşilor sugerează utilizarea în alte moduri, nu abuziv – de exemplu, dependenţii de droguri moderni prezintă adesea concentraţii de cocaină şi nicotină în păr de 75 şi, respectiv, 20 de ori mai mari decât cele găsite în părul mumiilor. Fără îndoială, studiul a stimulat interesul multora venind din varii domenii. Aşa cum Balabanova prezicea, „rezultatele deschid un nou domeniu de cercetare ce dezvăluie aspecte ale stilului de viaţă din trecut dincolo de reconstrucţia biologică de bază.”

Profeticele Oracole ale Greciei Antice

Complexul imagistic provenind atât din cultura greacă, cât şi minoică atestă faptul că există o conexiune între zei şi maci. Cea numită „Zeiţa adormită” sau „Zeiţa Macului” este una dintre cele câteva figurine descoperite într-o cameră fără geamuri. Postura ei indică rugăciunea sau veneraţia. Simbolistica macilor este clară având în vedere reputaţia acestora, iar tăieturile de pe margine indică faptul că macii au un scop anume – fie medicinal, fie de a indusce o transă. Abilităţile profetice ale Oracolelor din Delphi sunt renumite de mii de ani.

Drogurile şi Misterele din Eleusius

„Unii cercetători consideră că puterea Misterelor din Eleusius a venit din rolul kykeonului de agent psihedelic. Orzul poate fi parazitat de ciuperca ergot, ce conţine alcaloidul psihoactiv LSA (amida acidului lisergic), un precursor al LSD şi al ergometrinei. Este posibil ca o poţiune psihoactivă să fi fost creată utilizând metodele cunoscute la acea vreme. Iniţiaţii […]se poate să fi fost propulsaţi de efectele unei poţiuni psihoactive puternice într-o stare revelatorii cu ramificaţii spirituale şi intelectuale profunde.” Terence McKenna susţinea că misterele erau concentrate în jurul unei varietăţi de ciuperci ce conţineau psilocibină şi alte plante halucinogene, precum ciupercile Amanita muscaria. Deşi se considera că nu se puteau găsi suficiente ciuperci pentru toţi participanţii, o ipoteză recentă susţine că tehnologia cultivării ciupercilor nue ra necunoscută în Egiptul antic, de unde s-ar fi putut răspândi cu uşurinţă în Grecia.

Drogurile în Asia preistorică

Conform unui raport de dată recentă, cercetătorii au descoperit aproape 500g de marijuana, veche de 2700 de ani, „cultivată în scopuri psihoactive” în Deşertul Gobi, o zonă localizată în sudul Mongoliei:„Aproape 500g de materie vegetală încă verde a fost găsită în mormântul vechi de 2.700 de ani al unui bărbat cu părul deschis, ochi albaştri şi caucazian, în Deşertul Gobi şi a fost identificată ca fiind cea mai veche rezervă de marijuana din lume”, conform Journal of Experimental Botany. „O serie de teste arată că marijuana poseda proprietăţi psihoactive mari şi pune la îndoială teoria conform căreia anticii cultivau cânepa numai pentru a face îmbrăcăminte, frânghii şi alte obiecte. Este posibil ca omul să fi fost un şaman dar rămâne necunoscut faptul dacă marijuana era crescută pentru scopuri spirituale sau medicale. Substanţa a fost găsită, de asemenea, şi în două  dintre cele 500 de morminte Gushi descoperite până acum în nord-vestul Chinei.”

În Oaza Merv, la vest de Urumchi, China, există un complex religios ce datează din cel de-al doilea mileniu î. Hr. În cea mai importantă încăpere, „Camera Albă”, există vase de depozitare ce conţin urme de mac şi efedrină. Se pare că derivatele obţinute din mac erau atât de puternice încât efedrina era folosită pentru ca şamanul să nu îşi piardă cunoştinţa.

Drogurile în America precolumbiană

Locul de origine al majorităţii şi celor mai importante plante magice este America Centrală. Drogurile magice aveau o importanţă mare în culturile indiene din Mexic. Cronicile spaniole care au venit în ţară la puţin timp după cucerirea Mexicului de Cortez menţionează că exista un număr mare de plante cu efecte ameţitoare, de stimulare sau narcotice, iar aceste plante erau necunoscute în Lumea Veche şi erau utilizate de indieni atât în timpul practicilor medicale, dar şi în ceremoniile religioase.

Utilizarea în scopuri religioase şi divine a acestor droguri a fost dezaprobată de misionarii creştini care au încercat, cu orice mijloace, să elibereze indienii din chingile acestor practici diavoleşti. Însă, au avut succes numai parţial. Populaţia nativă a continuat să folosească în secret drogurile, considerate divine chiar şi după ce s-au convertit la creştinism.

Trei droguri magice erau folosite de azteci şi de triburile vecine în ceremoniile religioase şi practicile medicale care erau puternic influenţate de concepte magice. Aceste droguri sunt folosite şi astăzi în aceleaşi scopuri de „doctorii vrăjitori” în zonele izolate din Mexic:peyotl, o specie de cactus, teonanácatl, o ciupercă şi ololiuqui, seminţe de volbură.

Sursa: www.ancient-wisdom.co.uk