DOCUMENTAR Istoria alegerilor prezidenţiale (2000): Pericolul Vadim şi votul de dispreţ al tinerei generaţii
„Adevărul“ continuă campania „Alegerile noastre“ cu rememorarea scrutinului prezidenţial din anul 2000, când românii au votat masiv un candidat care voia să conducă ţara cu mitraliera.
Momentul alegerilor prezidenţiale din anul 2000 a găsit România într-o stare de dezamăgire generală. Schimbarea din 1996, când Emil Constantinescu şi Convenţia Democrată au venit la putere, generase aşteptări uriaşe, dar rezultatele nu fuseseră pe măsură. Pe plan extern, România făcuse paşi mari către Occident, dar ţara era măcinată de sărăcie, de şomaj şi de instabilitate economică.
Atacat din toate părţile, Emil Constantinescu s-a declarat înfrânt de sistem şi a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat. „El nu s-a sfătuit cu nimeni. Ne lăsa pe noi să ne pregătim pentru campania electorală şi într-o bună zi am aflat că nu vrea să suporte o înfrângere. A fost un om cinstit, dar atâta a putut să facă. Prin ’99-2000 nu puteai să ieşi pe stradă fără ca lumea să te oprească şi să-ţi spună:«Transmiteţi-i lu’ domnu’ Constantinescu că am votat pentru el şi azi îmi pare foarte rău că am votat»”, îşi aminteşte politologul Alina Mungiu, care a ocupat diverse funcţii în perioada regimului Constantinescu.
„Un act de laşitate“
Cristian Tudor Popescu, pe atunci redactor-şef la „Adevărul”, crede că decizia lui Emil Constantinescu de a nu mai candida a fost o mare greşeală:„O eroare imensă, un act de laşitate. Tot ce pot să vă spun e că în ciuda căldurii, îmi aduc aminte că era cald, când am auzit ce face Emil Constantinescu am îngheţat. Pentru că mi-am dat seama de toate evoluţiile incontrolabile care rezultă din acest gest”.
Partea I: Istoria alegerilor prezidenţiale. 1990, Ion Iliescu şi păcăleala democraţiei originale
Cu partidele de dreapta rămase fără un candidat-fanion şi cu stânga controlată de PDSR-ul lui Ion Iliescu, o parte tot mai mare din electorat se lăsa sedusă de discursul agresiv al lui Corneliu Vadim Tudor. „Tribunul” nu s-a sfiit să declare că ţara nu mai poate fi condusă decât cu mitraliera şi a proclamat sfârşitul mafiei care a jefuit România. L-a acuzat pe Emil Constantinescu că are o aventură cu actriţa Rona Hartner, scandal care s-a dovedit ulterior a fi o înscenare, şi a monopolizat dezbaterile televizate din timpul campaniei electorale.
Ascensiunea lui Vadim. „L-am votat că e diliu”
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2000 a avut loc pe 26 noiembrie şi a consemnat un rezultat uluitor. Corneliu Vadim Tudor aduna peste 28 de procente şi se califica în turul al doilea alături de Ion Iliescu (36 %). Rezultatele erau cu atât mai surprinzătoare cu cât Vadim Tudor fusese votat masiv în zonele urbane şi de către electoratul tânăr. Ziarele publicau pe prima pagină titluri alarmiste şi explicaţii halucinante ale celor care puseseră ştampila pe liderul PRM. „L-am votat că e diliu”, afirma cu sinceritate un alegător.
