Diorama bătăliei de la Podul Înalt

Unul dintre punctele de maximă atracție ale Muzeului Județean „Ştefan cel Mare” din Vaslui este reprezentat de o uriașă dioramă care înfățișează celebra bătălie cu turcii a domnitorului Ștefan cel Mare, de la Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475.

Lupta de la Vaslui-Podul Înalt reprezintă una dintre cele mai însemnate victorii ale creștinilor asupra turcilor păgâni. Ea s-a detașat de celelalte bătălii prin amploarea forțelor desfășurate, prin armamentul folosit, prin tacticile de luptă aplicate și, mai ales, prin ingeniozitatea armatei voievodului Ștefan cel Mare, domnitorul Țării Moldovei, de a învinge o oaste de aproximativ două ori mai mare decât a sa. Desfășurată în condiții de ceață densă și într-un loc strâmt și mlăștinos, cum este cel al văii înguste a Bârladului, această bătălie a rămas în memoria timpului ca fiind cea mai mare izbândă a domnului moldovean.

„Termopile al românilor”

Oastea otomană – condusă de Suleiman Pașa și ajutată de tătari și de munteni – a fost inițial atrasă într-o capcană. Avangarda ei a înaintat după sunetele trâmbițelor venite din pâlcurile de pădure, loc unde așteptau buciumanii lui Ștefan. Aici, oastea turcă a fost lovită în față și în lateral, spahiii și ienicerii otomani, derutați, au intrat în panică și au fost nevoiți să se retragă și să se recunoască învinși. Oștirea lui Ștefan cel Mare i-a hărțuit, i-a atacat fulgerător pe flancuri cu cavaleria ușoară și i-a alungat dincolo de Dunăre.

Ecourile Luptei de la Vaslui-Podul Înalt au fost multiple, cronicarii vremurilor de atunci au considerat-o drept o victorie strălucită care a dus faima moldovenilor voievodului Ștefan cel Mare în toată Europa Medievală. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l atlet al Creștinătății, i-a scris lui Ștefan: „Faptele tale săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta faimă numelui tău, încât ești în gura tuturor și ești de către toți foarte mult lăudat”. Totodată, sultana Mara (mama sultanului Mahomed al II-lea) a spus că înfrângerea turcilor la 10 ianuarie 1475 constituie cea mai mare umilință a Islamului de până atunci. În fine, însuși cronicarul turc Sa’Aheddin recunoștea: „A fost un grozav măcel şi puțin a lipsit să nu fie cu toții tăiați în bucăți și numai cu mare greutate Soliman pașa şi-a scăpat viața cu fuga”. Marele istoric Nicolae Iorga a catalogat bătălia drept un „Termopile al românilor”.

O dioramă atent documentată

Ca să redea cu exactitate felul în care s-a petrecut Bătălia de la Podul Înalt, Cristi Hîncu, cel care a confecționat diorama, a discutat cu istorici şi s-a documentat din toate sursele istorice. Luptătorii moldoveni şi cei turci au fost realizați cu ajutorul unei imprimante 3D, pe machetă aflându-se peste 400 de personaje, iar decorurile l-au pus la grea încercare. Copacii de pe câmpul de luptă sunt de fapt vârfuri de măceși din zona Secuia, situată chiar în apropierea locului în care s-a desfășurat bătălia. Redutele sunt confecționate dintr-un coș de răchită al mamei sale.

A folosit și foarte multe elemente din natură, care au ajutat în final la crearea unei imagini cât mai apropiate de cea adevărată, dar a utilizat şi substanțe chimice, lacuri, vopsele şi chiar un dispozitiv cu glicerină cu ajutorul căruia e distribuit un fum gros pentru a reda bine-cunoscuta ceață din timpul bătăliei; cea despre care cronicarii vremii au povestit şi despre care s-a spus că le-a fost în final aliat bravilor oşteni ai lui Ştefan cel Mare în glorioasa victorie de la Podul Înalt.

Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui reprezintă o prestigioasă instituție publică de cultură şi de educație din județul Vaslui. Prin diversitatea activităților sale, a publicațiilor sale și prin structura sa organizatorică, această instituție constituie un reper esențial în realizarea actului cultural-educativ și științific în spațiul județului.

Înființat în 1974 ca instituție muzeală cu profil mixt de istorie și etnografie, muzeul vasluian a fost deschis publicului în 1975, fiind apreciat ca un muzeu relativ tânăr, dar care, din anul 2018, are o expoziție de bază refăcută, modernizată și foarte bine structurată tematic, ştiințific şi muzeotehnic. Această structură este organizată pe mai multe domenii: Arheologie și Istorie Veche; Istorie Medievală; Cabinet Tezaur, Numismatică și Medalistică; Carte veche; Istorie Modernă și Contemporană (inclusiv perioada comunistă); Memorialistică-Personalități; Etnografie și Artă Populară; Artă plastică contemporană românească și Protejarea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal.

Marți-duminică – 9:00-17:00
Tarife de vizitare:
Adulți – 7 lei
Elevi, studenți – 2 lei
Pensionari – 3 lei