Destr─âmarea Iugoslaviei: R─âzboaiele civile jpeg

Destr─âmarea Iugoslaviei: R─âzboaiele civile

├Än luna mai a anului 1991, conform principiului rota╚Ťiei enun╚Ťat ├«n Constitu╚Ťia din 1974, croatul Stipe Mesi─ç urma s─â devin─â pre╚Öedinte al federa╚Ťiei. Slobodan Milo┼íevi─ç ├«ns─â a ├«mpiedicat alegerea acestuia, invoc├ónd o opozi╚Ťie ce ar fi rezultat din voturile pe care le controla ├«n Vojvodina, Kosovo ╚Öi Muntenegru. 

Luna mai a reprezentat ╚Öi ├«nregistrarea primelor schimburi de focuri ├«ntre forma╚Ťiunile paramilitare s├órbe din Croa╚Ťia, care refuzau secesiunea ╚Öi for╚Ťele croate. ├Än aceste circumstan╚Ťe, Slovenia ╚Öi Croa╚Ťia au ales s─â ├«╚Öi proclame independen╚Ťa la 25 iunie 1991. 

Imediat dup─â aceast─â mi╚Öcare, guvernul sloven a dat ordin trupelor proprii s─â preia controlul asupra tuturor punctelor vamale cu Italia, Austria ╚Öi Ungaria. ├Än plus, cu o lun─â ├«nainte de proclamarea independen╚Ťei, caz─ârmile iugoslave din marile ora╚Öe slovene au fost blocate de mase de oameni. Au loc ├«nfrunt─âri soldate cu victime, ├«ns─â negocierile purtate prin intermediul Comunit─â╚Ťii Europene au determinat la 7 iulie Acordul de la Brinoni, care punea cap─ât r─âzboiului prin recunoa╚Öterea autorit─â╚Ťii guvernului sloven asupra ├«ntregului teritoriu. Dac─â pierderile ├«n cadrul r─âzboiului sloven s-au cifrat la aproximativ 74 de mor╚Ťi, r─âzboiul croat al─âturi de cel bosniac vor reprezenta pete mult mai s├óngeroase pe harta Europei. 

R─âzboiul din Croa╚Ťia

 Spre deosebire de Slovenia, care reprezenta un stat omogen, ├«n Croa╚Ťia locuiau aproximativ 600.000 de s├órbi (12% din num─ârul total de locuitori). ├Än plus, ideea unui stat independent croat ╚Öi adoptarea unor simboluri fasciste reprezentau ├«n mentalul colectiv al s├órbilor amintirea genocidului petrecut ├«ncep├ónd cu anul 1941. Na╚Ťionalismul regimului lui Tu─Ĺman a fost condamnat inclusiv de personalit─â╚Ťi croate, precum intelectualul Ivo Banac.

Acesta ╚Öi-a exprimat nemul╚Ťumirea referitoare la interdic╚Ťia de a omagia anumite personalit─â╚Ťi croate pro-iugoslave, precum Ljudevit Gaj ┼či cardinalul croat Josip Jura Strossmeyer. De asemenea, intelectualul critica ╚Öi ├«nclina╚Ťia antisemit─â ╚Öi s├órbofob─â a regimului. ├Än fa╚Ťa acestor tendin╚Ťe, multe persoane cu nume s├órbesc l-au schimbat pentru a prelua forma croat─â sau au luat drumul Belgradului.

 Tensiunile au crescut ├«n zon─â ├«nc─â din primele luni ale anului 1991, fiind sus╚Ťinute prin propagand─â at├ót de Belgrad, c├ót ╚Öi de Zagreb, fiecare dintre cele dou─â capitale ├«ncuraj├ónd popula╚Ťia s─â o considere pe cealalt─â drept du╚Öman. Ini╚Ťial, luptele s-au dat ├«ntre localnicii s├órbi sprijini╚Ťi de for╚Ťe paramilitare trimise de peste grani╚Ť─â ╚Öi for╚Ťele noii poli╚Ťii croate.

Armata iugoslav─â, de╚Öi avea doar rolul de supraveghere, s-a implicat intens ├«n conflict de partea s├órb─â. Motivul a fost reprezentat de atacarea de c─âtre croa╚Ťi a caz─ârmilor federale pe teritoriul Croa╚Ťiei, ├«n tentativa de a le captura arsenalul militar. Opera╚Ťiunea s-a dovedit o eroare strategic─â deosebit de grav─â, ├«ntruc├ót replica fa╚Ť─â de aceste ac╚Ťiuni a fost reprezentat─â de bombardarea de c─âtre marina iugoslav─â a ora╚Öelor de pe coasta M─ârii Adriatice (Split, Zadar, Dubrovnik), ora╚Öe aflate de altfel ├«n patrimoniul UNESCO.

├Än plin entuziasm militar, avia╚Ťia federal─â a bombardat Zagrebul, gre╚Öeal─â care i-a fost fatal─â din punctul de vedere al imaginii create la nivel interna╚Ťional. ├Än urma acestor ac╚Ťiuni, Comunitatea interna╚Ťional─â a decis embargoul total asupra Iugoslaviei. Confrunt─ârile care se petreceau ├«n cunoscutele ora╚Öe de la ╚Ť─ârmul Adriaticii au distras ├«ns─â pe moment aten╚Ťia presei de la soarta Vukovarului. ├Än timp ce separati╚Ötii s├órbi din estul Croa╚Ťiei reu╚Öeau s─â cucereasc─â tot mai mult din regiunea cunoscut─â sub numele de Slavonia Oriental─â, ora╚Öul Vukovar r─âm├ónea un ultim bastion de rezisten╚Ť─â al croa╚Ťilor din zon─â.

Bombardarea sistematic─â de c─âtre armata iugoslav─â a fost urmat─â de ├«ncercuirea total─â a ora╚Öului la jum─âtatea lunii octombrie. Majoritatea cl─âdirilor au fost transformate ├«n ruine ╚Öi moloz. Pentru ap─âr─âtorii croa╚Ťi, Vukovarul a devenit un nou Stalingrad. R─âni╚Ťii au fost ad─âposti╚Ťi ├«n cl─âdirea spitalului, iar dup─â distrugerea acestuia, ├«ntregul personal s-a refugiat ├«ntr-un ad─âpost antiatomic, construit ├«n perioada conflictului diplomatic dintre Tito ╚Öi Stalin.

Ora╚Öul a rezistat peste 90 de zile unui bombardament sistematic ├«n care mii de civili au fost uci╚Öi, inclusiv copii. La data de 18 noiembrie 1991, ora╚Öul a c─âzut ├«n m├óinile s├órbilor. Un episod dramatic s-a produs la Ov─Źara, unde ├«ntr-o fost─â ferm─â de cre╚Ötere a porcinelor din perioada comunist─â, s├órbii au executat un num─âr de 250 de pacien╚Ťi militari ╚Öi civili ai spitalului or─â╚Öenesc, ├«ncerc├ónd apoi s─â ├«╚Öi ascund─â faptele prin aruncarea cadavrelor ├«ntr-o groap─â comun─â.

La ├«nceputul anului 1992, r─âzboiul a fost oprit odat─â cu adoptarea unui acord, conform c─âruia Na╚Ťiunile Unite au primit misiunea de a forma zone de protec╚Ťie ├«n zonele de conflict. Au urmat apoi negocieri ├«ntre guvernul croat ╚Öi s├órbii constitui╚Ťi ├«n entitatea ce purta numele de Republika Srpksa Krajna privind posibilitatea unei autonomii a acesteia. Negocierile au e╚Öuat. ├Än 1995 ├«ns─â, beneficiind de o armat─â ref─âcut─â cu sprijin interna╚Ťional, croa╚Ťii au ocupat o serie de zone ale s├órbilor prin opera╚Ťiunile Bljesak (Fulgerul) ╚Öi Oluja (Furtuna).

├Än cadrul acesteia din urm─â, ├«n doar c├óteva zile, peste 200.000 de s├órbi au fost expulza╚Ťi din regiuni ├«n care locuiau de secole. ├Än acela╚Öi timp, conform surselor s├órbe, 1.800 de persoane, majoritatea civili, au fost date disp─ârute sau au fost ucise. Republika Srpska Krajna a ├«ncetat s─â mai existe.

Confrunt─ârile militare din Bosnia

 Nici Bosnia nu a fost ferit─â de apari╚Ťia unui lider extremist. Astfel, la alegerile postcomuniste din 1990, c├ó╚Ötig─â noile partide etnice. Prin acordul primelor trei partide, Alija Izetbegovi─ç devine pre╚Öedintele ╚Ť─ârii, s├órbul Momcilo Krajsnic, pre╚Öedintele Parlamentului, iar croatul Jure Pelivan, prim-ministru. Cu mult ├«nainte de alegeri, noua revist─â ÔÇ×VOXÔÇŁ publica articole ├«n care se anun╚Ťa c─â s├órbii vor tr─âi ├«ntr-o ╚Ťar─â musulman─â ca ni╚Öte cet─â╚Ťeni de categoria a doua. ├Än acela╚Öi timp, revista ÔÇ×VOXÔÇŁ publica o serie de articole prin care i se aduceau insulte autorului Ivo Andri─ç, un bun ilustrator al rela╚Ťiilor interetnice bosniace de-a lungul vremurilor.

 La data de 29 februarie, ├«n regiune a fost organizat un referendum ├«n care reprezentan╚Ťii celor trei etnii de aici (s├órbi, croa╚Ťi ╚Öi musulmani) erau ├«ntreba╚Ťi dac─â sunt de acord s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o ╚Ťar─â suveran─â ╚Öi independent─â. ├Än timp ce musulmanii ╚Öi croa╚Ťii au votat masiv pentru independen╚Ť─â, s├órbii au boicotat alegerile, dorind s─â r─âm├ón─â ├«n Iugoslavia.

 Referendumul a fost urmat de mi╚Öc─âri violente provocate de toate cele trei etnii ├«n mai multe centre urbane ale ╚Ť─ârii. O serie de for╚Ťe paramilitare, ├«ntre care ╚Öi grupuri infrac╚Ťionale, au pus ├«n zilele urm─âtoare st─âp├ónire pe zone din capitala Sarajevo. ├Än timp ce musulmanii controlau centrul, s├órbii s-au refugiat ├«n cartierul lor majoritar Grbavica ╚Öi pe ├«n─âl╚Ťimile din jur. ├Än estul regiunii ╚Öi-au f─âcut apari╚Ťia brig─âzi paramilitare s├órbe care luptaser─â ╚Öi ├«n r─âzboiul croat, dintre acestea ÔÇ×disting├óndu-seÔÇŁ forma╚Ťiunea ÔÇ×Tigrii lui ArkanÔÇŁ, condus─â de temutul interlop ┼Żeljko Raznatovi─ç.

Reprezentan╚Ťii interna╚Ťionali au ├«nceput s─â vorbeasc─â despre demararea unor ac╚Ťiuni de purificare etnic─â a popula╚Ťiei musulmane din zon─â. ├Äntre timp, partea musulman─â a ├«nceput s─â beneficieze de un num─âr tot mai mare de mujahedini veni╚Ťi din ╚Ť─ârile arabe. Nici ei nu au fost str─âini de masacre ╚Öi de abuzuri asupra popula╚Ťiei civile.

Imaginile din Sarajevo din timpul războiului civil au cutremurat întreaga omenire

Sarajevo shutterstock 90626440 jpg jpeg

Un simbol al r─âzboiului din Bosnia a fost reprezentat de asediul ora╚Öului Sarajevo. ├Än timpul asediului acestuia de c─âtre for╚Ťele s├órbe aflate pe dealurile din ├«mprejurimi, popula╚Ťia civil─â a fost supus─â unor priva╚Ťiuni ├«n ceea ce prive╚Öte utilit─â╚Ťile curente, devenind o ╚Ťint─â permanent─â a luneti╚Ötilor afla╚Ťi pe dealurile din ├«mprejurimi. Deplasarea spre anumite zone ale ora╚Öului devenise o adev─ârat─â rulet─â ruseasc─â pentru pietoni. Situa╚Ťia din Bosnia a devenit ╚Öi mai tragic─â odat─â cu izbucnirea unui r─âzboi ├«ntre croa╚Ťi ╚Öi musulmani ├«n regiunea ora╚Öului Mostar. ├Än acela╚Öi timp, for╚Ťe musulmane conduse de adjunctul lui Izetbegovi─ç, pe nume Fikret Abdi─ç, ├«╚Öi formeaz─â propria armat─â ╚Öi un fief ├«n regiunea ora╚Öului Biha─ç, lupt├ónd ├«mpotriva fostului s─âu aliat. 

Cel mai mare masacru din cadrul conflictului r─âm├óne ├«ns─â cel de la Srebrenica, unde peste 8.000 de persoane (b─ârba╚Ťi ╚Öi b─âie╚Ťi musulmani) au fost executate de for╚Ťele s├órbe conduse de liderul s├órbilor bosniaci Radovan Kara─Ĺi─ç. De╚Öi masacrul ╚Öi inten╚Ťia de genocid nu pot fi puse la ├«ndoial─â, au existat ╚Öi evenimente care au ╚Öubrezit imaginea de victime a musulmanilor. ├Äntr-un raport al for╚Ťelor franceze FOPRONU se atr─âgea aten╚Ťia asupra faptului c─â luneti╚Ötii musulmani continu─â s─â ├«mpu╚Öte civili musulmani pentru a provoca o reac╚Ťie occidental─â ├«mpotriva s├órbilor.

La data de 27 aprilie 1992 a luat fiin╚Ť─â Republica Federal─â Iugoslavia. Aceasta se considera urma╚Ö─â de drept a Republicii Federative Socialiste Iugoslavia. ├Än r├óndul ei intrau Serbia ╚Öi Muntenegru ╚Öi se recuno╚Ötea totodat─â independen╚Ťa Sloveniei, Croa╚Ťiei, Macedoniei ╚Öi Bosniei-Her╚Ťegovina. Trupele noii federa╚Ťii se retr─âgeau oficial de pe teritoriul statelor nou ap─ârute.

Evenimentele care au gr─âbit sf├ór╚Öitul r─âzboiului au fost determinate de explozia unor obuze ├«n Pia╚Ťa Markale din Sarajevo, soldate cu nu mai pu╚Ťin de 37 de mor╚Ťi ╚Öi 90 de r─âni╚Ťi. ├Än urma acestora, NATO se implic─â ├«n conflict prin atacuri aviatice, ├«n timp ce o nou─â alian╚Ť─â croato-musulman─â realizeaz─â atacuri la sol ├«mpotriva s├órbilor. La 12 noiembrie 1994, s├órbii au fost nevoi╚Ťi s─â semneze un acord de ├«ncetare a focului ce urm─ârea s─â preg─âteasc─â bazele tratativelor de pace de la Dayton. 

R─âzboiul s-a ├«ncheiat ├«n noiembrie 1995 prin acordurile semnate ├«n baza militar─â american─â de la Dayton, Ohio. Potrivit acestui acord, Bosnia-Her╚Ťegovina era format─â din Republica Srpska (49% din teritoriu) ╚Öi Federa╚Ťia Croato-Musulman─â din Bosnia-Her╚Ťegovina (51% din teritoriu). 

R─âzboiul din Kosovo

Un ultim episod violent al destr─âm─ârii Iugoslaviei a fost reprezentat de R─âzboiul din Kosovo. Situa╚Ťia din Kosovo a r─âmas, ├«n prima jum─âtate a anilor 90, una aparent pa╚Önic─â, at├ót datorit─â mijloacelor pacifiste de lupt─â ale liderului Ibrahim Rugova, c├ót ╚Öi faptului c─â Milo┼íevi─ç era angajat ├«n r─âzboaiele din Croa╚Ťia ╚Öi Bosnia. Era de fapt lini╚Ötea dinaintea furtunii. ├Äntre timp, pe fondul agresiunilor albaneze, o parte dintre s├órbi au p─âr─âsit provincia.

Au luat amploare activit─â╚Ťile unei forma╚Ťiuni paramilitare cu numele de UCK (Ushtria ├çlirimtare e Kosov├źs/Armata de eliberare din Kosovo). Av├óndu-╚Öi originea ├«n diverse grup─âri marxiste care ├«╚Öi f─âcuser─â apari╚Ťia ├«n regiune dup─â anul 1981, UCK a ap─ârut oficial pe scen─â ├«n 1993, cu un comunicat ├«n care ├«╚Öi revendica o ac╚Ťiune de tip terorist, iar apoi au urmat comunicate de amenin╚Ťare ├«n presa albanez─â la adresa for╚Ťelor de ordine iugoslave.

 ├Än anii urm─âtori, UCK a ├«ntreprins o serie de atentate at├ót asupra for╚Ťelor de ordine, c├ót ╚Öi asupra unor civili s├órbi ┼či albanezi, considera╚Ťi colabora╚Ťioni╚Öti ai regimului. Organiza╚Ťia era sus╚Ťinut─â masiv de fonduri din exteriorul provinciei, fiind cunoscut─â finan╚Ťarea traficului de carne vie ╚Öi de stupefiante de c─âtre structuri mafiote. Situa╚Ťia din Kosovo avea s─â escaladeze la nivelul anului 1998, odat─â cu o serie de crime ╚Öi abuzuri din partea ambelor p─âr╚Ťi. Av├ónd ├«n vedere episodul Srebrenica, se prefigura o interven╚Ťie NATO ├«n regiune.

Un tanc sârbesc circulă lângă Klina, la 40 km vest de Pristina (13 iunie 1999)

tanc kosovo jpg jpeg

Posibilitatea unui atac a fost exclus─â ├«ns─â temporar printr-un acord ├«ntre Milo┼íevi─ç ╚Öi reprezentan╚Ťii SUA ├«n 1998. Cu toate acestea, ├«n prim─âvara urm─âtoare, dup─â o negociere nereu╚Öit─â la Castelul Rambouillet ├«n apropiere de Paris, NATO a decis s─â bombardeze teritoriul iugoslav. Partea s├órb─â a respins ultimatumul ce prevedea ca poli╚Ťia ╚Öi armata s├órb─â s─â se retrag─â din regiune, iar NATO, f─âr─â o decizie a Consiliului de Securitate al ONU, a ├«nceput s─â bombardeze ╚Ťinte de pe teritoriul iugoslav ├«ntre 24 martie ╚Öi 10 iunie 1999, ating├ónd ╚Öi obiective civile ╚Öi de infrastructur─â. 

 La data de 9 iunie 1999, odat─â cu Acordurile de la Kumanovo, armata ╚Öi poli╚Ťia s├órb─â au ├«nceput s─â se retrag─â din regiune al─âturi de o popula╚Ťie num─âr├ónd peste 200.000 de s├órbi. De╚Öi Rezolu╚Ťia ONU 1244 garanta integritatea teritorial─â a Republicii Federale Iugoslavia, inclusiv a teritoriului Kosovo, ├«n 2008, teritoriul ╚Öi-a proclamat independen╚Ťa. Evenimentul, precedat ╚Öi de proclamarea independen╚Ťei Muntenegrului ├«n 2006, a reprezentat sf├ór╚Öitul celei de-a treia Iugoslavii. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Iugoslavia, mitul destr─âmat al unit─â╚ŤiiÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg