Hasan Gursoy, fost deputat turc: ÔÇ×├Än timpul unei lovituri de stat nu exist─â logic─â, nu exist─â legeÔÇŁ jpeg

De la Imperiul Otoman la Republică... și înapoi? Cum a ajuns Turcia Republică

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Ionu╚Ť Cojocaru

Declinul Imperiului Otoman devenise o certitudine. Revolu╚Ťia Junilor Turci, pierderea unor teritorii, r─âzboiul cu Italia (1911), r─âzboaiele balcanice (1912-1913), Primul R─âzboi Mondial (din 1915), r─âzboiul greco-turc (1919-1922) ÔÇô toate au condus la transform─âri decisive. Turcii au reu╚Öit totu┼či s─â se men╚Ťin─â ca stat, s─â r─âm├ón─â cu Str├ómtorile ╚Öi cu un picior pe p─âm├ónt european. Aceasta, ╚Öi cu abilitatea politico-diplomatic─â a generalului Mustafa Kemal, nume de care se leag─â schimb─ârile definitorii prin care au trecut turcii.

Succesul Conferin╚Ťei de la Lausannenu mai putea fi contestat. Mustafa Kemal trebuia s─â purcead─â la partea a doua a planului s─âu, infinit mai greu de realizat dec├ót episodul Lausanne, ╚Öi anume transferarea poporului turc din Evul Mediu ╚Öi crearea unui Stat modern. Cu alte cuvinte, trebuia proclamat─â Republica. Jocul politic intern a fost foarte interesant ÔÇô ┼či a avut urm─âtoarea desf─â┼čurare:Rauf Bey, ╚Öeful Cabinetului turc, ╚Öi-a dat demisia cu scopul de a deveni un lider al opozi╚Ťiei. Pretextul demisiei a fost o ne├«n╚Ťelegere ├«ntre acesta ╚Öi negociatorul de la Lausanne. 

Sugestiv este dialogul dintre ╚Öeful guvernului ╚Öi pre╚Öedintele Adun─ârii Na╚Ťionale ÔÇô la prezentarea demisiei, Rauf Bey l-a ├«ncurajat pe Mustafa Kemal:ÔÇ×Demision├ónd din pre╚Öedin╚Ťia Cabinetului, v─â rog st─âruitor s─â consolida╚Ťi ╚Öi s─â ├«nt─âri╚Ťi cea mai ├«nalt─â func╚Ťie ├«n StatÔÇŁ. R─âspunsul lui M. Kemal a fost prompt:ÔÇ×V─â dau cuv├óntul meu c─â voi face ceea ce spune╚ŤiÔÇŁ (1). Rauf Bey credea c─â Mustafa Kemal dorea s─â-╚Öi aroge func╚Ťia de Calif, ├«n schimb adversarul s─âu se g├óndea la cum s─â proclame Republica ╚Öi cum s─â ob╚Ťin─â func╚Ťia de Pre╚Öedinte al Statului. 

Z─âp─âceal─â teribil─â, provocat─â de Mustafa Kemal

├Än locul lui Rauf Bey, Mustafa Kemal l-a numit pe Fethi Bey ÔÇô ├«ns─â cum adversarii s─âi ob╚Ťinuser─â locuri ├«n Parlament, ei au c─âutat s─â-╚Öi asigure influen╚Ťa la Camer─â ╚Öi ├«n guvern. Prin aceast─â mo┬Čda┬Člitate, Rauf Bey, absent, a fost ales vicepre╚Öedinte al Adun─ârii Na╚Ťionale ├«mpotriva voin╚Ťei lui Mustafa Kemal. ├Än aceea┼či direc┼úie, Ministerul de Interne a fost ├«ncredin╚Ťat tot unei persoane din opozi╚Ťie. Conform legii ├«n vigoare la acea dat─â, pentru a-i restr├ónge puterile pre╚Öedintelui Adun─ârii Na╚Ťionale, mi┬Čni╚Ö┬Čtrii erau ale╚Öi direct de c─âtre Adunarea Na╚Ťional─â.

Abilitatea generalului Kemal a fost din nou hot─âr├ótoare. Acesta l-a ├«ndemnat pe Fethi Bey s─â se retrag─â cu tot Cabinetul ├«n vederea unei modi┬Čfi┬Čc─âri a legii pentru numirea mini╚Ötrilor, motiv├ónd c─â numirea arbitrar─â de c─âtre Adunarea Na╚Ťional─â primejduia unitatea guvernului ╚Öi ├«i paraliza ac╚Ťiunea. ├Än acest sens, i-a convins pe mini╚Ötri s─â demisioneze, iar ace╚Ötia, la r├óndul lor, au promis c─â vor refuza o nou─â realegere din partea Adun─ârii Na╚Ťionale. 

gettyimages 152233889 jpg jpeg
Califul Abdul Medjid ╚Ö┬×i fiica sa, prin╚Ťesa Durru Shehvar

Califul Abdul Medjid ╚Ö┬×i fiica sa, prin╚Ťesa Durru Shehvar

Dup─â demisie, Adunarea Na┬Č╚Ťional─â trebuia s─â aleag─â un nou cabinet ├«ns─â, a╚Öa cum calculase generalul, aceasta nu a fost ├«n stare s─â formeze un nou guvern:s-a lovit de refuzul celor din ca┬Čbi┬Čnetul anterior, printre care se aflau ╚Öi cele mai de seam─â personalit─â╚Ťi din Ankara. Cum o a doua echip─â la fel de bun─â nu exista, prin oamenii s─âi, Mustafa Kemal a avut grij─â s─â sporeasc─â z─âp─âceala din cadrul Adun─ârii Na╚Ťionale. Momentul nu era ales ├«nt├ómpl─âtor deoarece adversarii s─âi cei mai importan╚Ťi nu se aflau ├«n Ankara. Majoritatea b─ânuiau inten╚Ťiile liderului, ├«ns─â nu se a╚Öteptau ca acestea s─â se ├«nt├ómple prea cur├ónd.

ÔÇ×M├óine proclam─âm RepublicaÔÇŁ

├Än stilul propriu, Mustafa Kemal ╚Öi-a invitat prietenii cei mai apropia╚Ťi la ├çankaya (sediul pre╚Öedin╚Ťiei) la mas─â. Printre invita╚Ťi erau Ismet Pa╚Öa, Fethi Bey, Kiasim Pa╚Öa (viitor pre╚Öedinte al Marii Adun─ârii Na╚Ťionale), Kemalledin Sami Pa╚Öa (viitor ambasador la Berlin) ╚Öi al╚Ťi c├ó╚Ťiva deputa╚Ťi. Mesajul a fost scurt:ÔÇ×M├óine proclam─âm RepublicaÔÇŁ (2). Apoi s-a trecut la efectuarea unui plan. Dup─â ce fiecare ╚Öi-a primit rolul, Mustafa Kemal ├«mpreun─â cu Ismet Pasa au r─âmas s─â discute proiectul de lege necesar.

Diminea╚Ťa de 29 octombrie 1923 a ├«nceput cu o ╚Öedin╚Ť─â a Partidului Popular ├«n lipsa lui Mustafa Kemal. Fethi Bey, al doilea ╚Öef al partidului, a propus o nou─â list─â minis┬Čte┬Črial─â alc─âtuit─â ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â fie respins─â. Conform celor stabilite cu o sear─â ├«nainte, discu╚Ťia a continuat inten╚Ťionat ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie ╚Öi s-a lansat ideea c─â numai ╚śeful ar putea s─â ├«nl─âture dificult─â╚Ťile. 

Kemalledin Sami Pa╚Öa a propus ca Mustafa Kemal, ca pre╚Öedinte al partidului, s─â fie ├«ns─ârcinat pentru a rezolva criza. A╚Ötept├ónd la ├çankaya chemarea liderilor partidului, acesta ╚Öi-a f─âcut intrarea ├«n scen─â. Odat─â ce a ap─ârut, a cerut o or─â de r─âgaz pentru a reflecta ├«n privin╚Ťa noului cabinet. 

├Än jurul orei dou─â, acesta a declarat scurt:ÔÇ×R─âul de care suferim st─â ├«n sistem. V-a╚Ťi convins desigur cu to╚Ťii c─â nu se poate forma un cabinet dac─â toat─â lumea poate s─â participe la alegere. Prin urmare, sistemul trebuie modificatÔÇŁ (3). ├Än continuarea celor declarate a scos proiectul de lege elaborat ├«n ajun, i-a dat citire ╚Öi l-a supus la vot. Dintr-o criz─â provocat─â de el acum se prezenta cu o modificare fundamental─â a Constitu╚Ťiei:forma Statului este Republica, ├«n fruntea ei se afla Pre╚Öedintele Statului, ales de Adunarea Na╚Ťional─â pe timp de patru ani (realegerea e admisibil─â). Pre╚Öedintele Republicii alege prim-ministrul, care ├«╚Öi alege cabinetul, iar acesta trebuie validat de Adunarea Na╚Ťional─â. 

gettyimages 3252648 jpg jpeg
Mustafa Kemal Atat├╝rk (dreapta) ├«mpreun─â cu colaboratorii apropia╚Ťi, ├«n 1919

Mustafa Kemal Atat├╝rk (dreapta) ├«mpreun─â cu colaboratorii apropia╚Ťi, ├«n 1919

101 de bubuituri de tun anunţă Republica

Stratagema surprinderii reu╚Öise. Dup─â c├óteva discu╚Ťii pe marginea acestora, pentru a p─âstra aparen╚Ťa unor dezbateri libere, proiectul a fost adoptat de partid. Dup─â ├«ncheierea ╚Öedin╚Ťei de partid s-a deschis aceea a Adun─ârii Na╚Ťionale. ├Än jurul orei 18:00, legea a fost trimis─â ├«n mod re┬Čgle┬Čmentar unei comisii pentru deliberare. Aceast─â comisie a ad─âugat o singur─â fraz─â:ÔÇ×Religia statului turc este IslamulÔÇŁ, a╚Öa cum era stipulat ╚Öi ├«n Constitu╚Ťia din 1876. Fraza a fost ╚Ötears─â din Constitu╚Ťie ├«n 1928. 

Revenind la ziua de 29 octombrie 1923, proiectul Constitu╚Ťiei a fost supus Adun─ârii ├«n ╚Öedin╚Ť─â plenar─â. S-a citit de trei ori, iar la 20:30 legea a fost votat─â, urmat─â, un sfert de or─â mai t├órziu, de alegerea ├«n func╚Ťia de Pre╚Öedinte al Statului a lui Mustafa Kemal. Rezultatul a fost anun╚Ťat imediat telegrafic ├«n toat─â ╚Ťara, iar la miezul nop╚Ťii 101 de bubuituri de tun au vestit pretutindeni introducerea Republicii ca form─â de guvernare (4).

┼×i Califul?

Transformarea statului ├«n Republic─â, condus de un Pre╚Öedinte, a adus ├«n discu╚Ťie ╚Öi no╚Ťiunea Califatului. Pentru turcul simplu, Califul r─âm├ónea ╚śeful real al Statului, mai ales c─â cel care de╚Ťinea func╚Ťia de Calif era mo╚Ötenitorul legal al tronului. Aten┬Č╚Ťia pre╚Öedintelui era firesc ├«ndreptat─â c─âtre aceast─â chestiune, deoarece un post isto┬Čric plin de ├«nsemn─âtate reprezenta o primejdie constant─â pentru un stat democratic. Pe de alt─â parte, Califul r─âm├ónea suprema speran╚Ť─â pentru cei care nu erau de acord cu Republica ╚Öi cu autoritatea cresc├ónd─â a lui Mustafa Kemal. 

Principalii adversari ai lui Mustafa Kemal ÔÇô Rauf Bey, Adnan Bey, Refet Pa╚Öa, Kiasim Karabekir, Fuad Pa╚Öa ÔÇô au sus╚Ťinut f─â╚Ťi╚Ö Constantinopolul ├«n lupta suprem─â cu Ankara. De altfel, s-au ┼či gr─âbit s─â-l viziteze pe Calif ╚Öi s─â-l informeze de devotamentul lor. Presa din Constantinopol i-a sus╚Ťinut ╚Öi a ├«nceput s─â demareze o campanie ├«mpotriva Republicii. Apelul lui Aga Khan (┼čeful spiritual al indienilor musulmani), citat de presa din Constantinopol, c─âtre Ismet Pa╚Öa, devenit pre╚Öedintele Consiliului de mini╚Ötri, explica necesitatea p─âstr─ârii Califatului. 

gettyimages 584261788 0 jpg jpeg
Proteste de amploare împotriva puciului militar din noaptea de 15 spre 16 iulie 2016

Proteste de amploare împotriva puciului militar din noaptea de 15 spre 16 iulie 2016

Situa╚Ťia era oarecum ├«n dezechilibru dac─â ├«i analizam pe cei doi conduc─âtori de grupuri. Mustafa Kemal era interesat direct ├«n destabilizarea ╚Öi desfiin╚Ťarea a tot ceea ce ╚Ťinea de monarhie, Sultanat ╚Öi Califat, ├«n timp ce Abdul Medjid, Califul, un prin╚Ť simpatic, cu o cultur─â deosebit─â, manierat, cu ├«nclina╚Ťii pentru pictur─â, era mai mult interesat de c─âr╚Ťi ╚Öi de art─â dec├ót de putere si domnie. Mai mult, ultimul Sultan, Vahideddin,  ├«i fusese ostil din cauza admira╚Ťiei pentru rebelii din Ankara (5). Din aceast─â cauz─â, Mustafa Kemal ├«╚Öi vedea limitate posibilit─â╚Ťile ├«n ceea ce ├«l prive╚Öte;nu i se putea repro╚Öa c─â ar fi ├«ntreprins ceva contra Republicii. 

Musulmanii se simţeau datori să-l ocrotească pe Calif

├Än fapt, prin╚Ťul Calif a fost o victim─â a situa╚Ťiei sale, a incompatibilit─â╚Ťii dintre titlu ╚Öi func╚Ťia sa ╚Öi noua or├ónduire a statului. Generalul ╚Öi-a dat seama c─â era imperios necesar s─â ├«ntreprind─â ceva pentru ├«nl─âturarea Califului deoarece curentul monarhisto-religios tindea s─â devin─â unul amenin╚Ť─âtor. Acest curent era explicabil prin faptul c─â prin╚Ťul Calif ╚Öi func╚Ťia de╚Ťinut─â aveau un caracter suprana╚Ťional. Conform teologiei islamice, ÔÇ×mantia Profetului nu are voie s─â o poarte dec├ót acela care poate s─â apere poporul Profetului ├«n toate p─âr╚Ťile lumiiÔÇŁ (6). 

Evident, ├«n aceast─â perioad─â, Califul nu se g─âsea ├«n posibilitatea de a-i ocroti pe to╚Ťi musulmanii, ├«ns─â musulmanii din ├«ntreaga lume se sim╚Ťeau datori de a-╚Öi ocroti Califul. Aceast─â situa╚Ťie se afla ├«ns─â ├«n contradic╚Ťie cu aspira╚Ťiile Turciei noi, care se de┬Čclara acum Stat na╚Ťional ╚Öi care, ├«n acele momente, renun╚Ťase la toate teritoriile cu po┬Čpula╚Ťie neturc─â ╚Öi nu mai avea preten╚Ťia de a fi considerat─â puterea conduc─âtoare a Islamului. ├Än acest sens, Mustafa Kemal afirma:ÔÇ×Poporul Turciei noi nu mai are niciun motiv sa se g├óndeasc─â la altceva dec├ót la existen╚Ťa ╚Öi la prosperitatea ei. Ea nu mai are nimic de oferit celorlal╚ŤiÔÇŁ (7).

Secularizare ├«n doi timpi ┼či trei mi┼čc─âri

├Än aparen┼ú─â, desfiin╚Ťarea Califatului a fost mo┬Čti┬Čvat─â prin lipsa de fonduri. Scrisoarea Califului c─âtre guvern, ├«n care cerea un spor al fon┬Čdurilor ╚Öi condamna totodat─â ignorarea cu care ├«l trata Cabinetul, i-a oferit un prilej lui Mustafa Kemal de a-i transmite un mesaj edificator:ÔÇ×Str─âlucirea vene┬Čra┬Čbil─â pe care str─âvechiul Califat o mai avea ├«n ochii credincio╚Öilor ├«l las─â cu totul rece. Ce┬Čre┬Črea ca guvernul ╚Öi organele oficiale s─â ├«ntre╚Ťin─â leg─âturi cu Califatul constituie o ├«nc─âlcare flagrant─â a independen╚Ťei Republicii. Func╚Ťia de Calif nu are niciun rost ╚Öi nicio ra╚Ťiune de a fi at├ót din punct de vedere material, c├ót ╚Öi politic. Obliga╚Ťii pe care i le impun func╚Ťia nu exist─â. Pentru ├«ntre╚Ťinerea Califului trebuie s─â ajung─â o sub┬Čven┬Č╚Ťie mai mic─â dec├ót cea a Pre╚Öedintelui Republicii. Fast ╚Öi pomp─â, deplasate. Apa┬Čra┬Čtul administrativ trebuie revizuit. Faptul c─â are ┬źprim ╚Öambelani┬╗ ╚Öi ┬źprim secre┬Čtari┬╗ ├«ntre╚Ťine ├«n ├«nchipuirea Califului iluzia puteriiÔÇŁ (8).

├Än stilul propriu, Mustafa Kemal, dup─â r─âspunsul dat Califului ├«n ianuarie 1924, a a╚Öteptat ca vacan╚Ťa Adun─ârii Na╚Ťionale s─â se termine. ├Än discursul s─âu de deschidere a Parlamentului, a acuzat ├«n termeni foarte duri reprezentan╚Ťii clerului. Mai mult,  

s-a folosit de ocazie pentru a proceda la o secularizare radical─â a Statului ╚Öi la completa sa desp─âr╚Ťire de Biseric─â. Practic, ├«n c├óteva zile s-a ├«nf─âptuit ceea ce ├«n Europa durase sute de ani. Legile elaborate de Mustafa Kemal au fost discutate la 2 martie ├«n cadrul partidului, iar la 3 martie supuse Adun─ârii Na╚Ťionale ╚Öi adoptate ├«n cadrul unei ╚Öedin╚Ťe maraton la 6:30 diminea╚Ťa, dup─â dezbateri care au ╚Ťinut mai mult de o noapte. Esen╚Ťa legii era:ÔÇ×Califatul se desfiin╚Ťeaz─â. Tuturor membrilor masculini si feminini ai Casei Imperiale (inclusiv Califul) le este interzisa pentru totdeauna ╚Öederea in Turcia. Ei trebuie s─â p─âr─âseasc─â teritoriul Republicii ├«n termen de zece zile. Toate func╚Ťiile publice ale clerului se desfiin╚Ťeaz─â, averea Bisericii se confisc─â de Stat. Toate ╚Öcolile conduse p├ón─â acum de preo╚Ťi, trec sub administra╚Ťia ministerului instruc╚Ťiunii publiceÔÇŁ (9). Cei afecta╚Ťi de lege s-au conformat ╚Öi au p─âr─âsit ╚Ťara. La 4 martie 1924, Abdul Mejid a p─âr─âsit Constantinopolul. ├Än c├óteva zile, cu Orient Express-ul, ├«n jur de treizeci de prin╚Ťi se ├«ndreptau c─âtre Europa pentru a ├«nt─âri r├óndurile ├«mp─âra╚Ťilor ╚Öi regilor care tr─âiau ├«n exil.

Desfiinţarea Califatului, ultima redută

├Än Europa, ├«nl─âturarea Califatului a f─âcut mai mult─â senza╚Ťie dec├ót ├«n teritoriile musulmane. Au existat proteste la adresa na╚Ťionali╚Ötilor, mai ales din partea in┬Čdie┬Čnilor care ├«i sus╚Ťinuser─â pe turci ├«n lupta lor pentru independen╚Ť─â. Cei nemul╚Ťumi╚Ťi au ├«ncercat s─â ├«ntemeieze un nou Califat ├«n Hedjas sau ├«n Egipt, ├«ns─â ├«ncerc─ârile lor nu s-au concretizat. Unitatea islamului se destr─âmase din timpul Primului R─âzboi Mon┬Čdial, c├ónd musulmanii au luptat unii contra altora al─âturi de cre╚Ötini. Previziunile cum c─â desfiin┼úarea Califatului ┼či desp─âr┼úirea de Islam vor fi ca o sinucidere pentru Turcia nu s-au adeverit. 

Dup─â izgonirea Califului s-a ├«ncercat din partea Adun─ârii Na┼úionale dar ┼či de grupuri din ┼ú─âri islamice a-l determina pe Mustafa Kemal s─â-┼či asume titlul de Calif. Av├ónd ├«n vedere situa┼úia, generalului nu i-ar fi fost greu s─â accepte titlul de Calif ┼či apoi s─â se proclame Sultan. ├Äns─â ├«n aceast─â situa┼úie ar fi greu de presupus ce ar fi urmat. Exemplul lui Napoleon care s-a autoproclamat ├Ämp─ârat probabil nu i-a fost str─âin generalului. Celor care-l vroiau Calif le-a declarat:ÔÇ×┼×ti┼úi c─â titlul de Calif ├«nseamn─â ┼×ef al Statului. Cum a┼č putea s─â accept propunerile unor popoare peste care domnesc regi ┼či ├«mp─âra┼úi? Ordinele Califului trebuie executate de to┼úi ┼či trebuie s─â se supun─â interdic╚Ťiilor lui. Sunt oare acei care doresc s─â m─â fac Calif ├«n stare s─â-mi execute ordinele? ┼×i atunci nu ar fi ridicol s─â m─â ├«mpodobesc cu un rol iluzoriu care nu are niciun rost?ÔÇŁ (10) 

Desfiinţarea Califatului, greu de înţeles pentru musulmanul acelei epoci, a fost ultima etapă care trebuia efectuată în drumul spre consolidare al noii Republici.

Ceea ce au reu┼čit Mustafa Kemal ┼či cei din anturajul s─âu r─âm├óne un fapt unic ├«n istorie. Trecerea de la Imperiu la Republic─â, schimbarea formei de guvern─âm├ónt, schimbarea treptat─â a mentalit─â┼úii turcului de r├ónd, constituirea institu╚Ťiilor dup─â model occidental, toate acestea r─âm├ón ├«n istorie drept trecerea cea mai rapid─â de la Ev Mediu la cel contemporan. Intrat sub controlul Marilor Puteri, Imperiul Otoman nu mai putea face fa┼ú─â. Treptat, influen┼úa acestuia se stingea, statele arabe reu╚Öind sa ias─â de sub conducerea de la Constantinopol. Dup─â b─ât─âlia de la ├çanakkale (Gallipoli), turcii ├«┼či g─âsiser─â liderul care a reu┼čit s─â-i scoat─â din impas.

NOTE

1. D.v. Mikusch, Gazi Mustafa Kemal 1880-1938, Editura Scrisul Românesc, Craiova, p. 294.

2. Ibidem, p. 296.

3. Ibidem, p. 297.

4. Idem.

5. Mustafa Budak, I. dunya savasi sonrasi yeni ulusrarsasi duzen kurma surecinde Osmanli Devletinin tavri:Paris baris konferansinda sunulan 23 haziran 1919 tarihli muhtira, Yayin Evi Bilim ve Sanat Vakfi, Istanbul 1999, p. 121.

6. Ibidem, p. 124.

7. Idem.

8. D.v. Mikusch, op.cit., pp. 299-300.

9. Idem.

10. Ibidem, pp. 301-302.