De ce au fost create Liniile Nazca?
Liniile Nazca sunt cele mai cunoscute geoglife din lume. Realizate în urmă cu peste 1.500 de ani, acestea se întind pe o lungime totală de peste 1.300 de kilometri și înfățișează o varietate de forme, de la oameni și animale până la figuri geometrice, plante și flori.
Desenele au fost trasate pe dealurile aride și în văile de pe coasta statului Peru de către populația Nazca, între anii 200 î.Hr. și 500 d.Hr., cu mult înainte ca scrierea să fie folosită în această regiune.
Numărul exact al liniilor nu este cunoscut, însă acestea se numără cu miile, iar cercetătorii continuă să descopere noi geoglife cu ajutorul inteligenței artificiale. Dar de ce au fost create Liniile Nazca?
Oamenii de știință încearcă să răspundă la această întrebare încă de la începutul secolului al XX-lea, când desenele au început să fie studiate în mod sistematic. Deși nu există încă un răspuns definitiv, specialiștii au avansat mai multe ipoteze privind scopul acestor reprezentări impresionante.
„Există numeroase teorii despre funcția și semnificația lor”, a declarat pentru Live Science, într-un email, Ana Nieves, profesoară de istoria artei la Universitatea Northeastern Illinois.
O analiză atentă a geoglifelor din regiune arată însă că acestea sunt foarte diferite: unele sunt mult mai mari decât altele, iar unele au fost realizate pe versanții dealurilor, în timp ce altele se află pe platourile deșertice.
„Este puțin probabil ca o singură explicație să fie valabilă pentru toate”, a subliniat cercetătoarea.
Teorii diferite despre scopul liniilor
De-a lungul timpului, au fost formulate numeroase ipoteze privind rolul acestor desene. Unele dintre cele mai neobișnuite susțin chiar că liniile ar fi fost locuri de aterizare pentru nave extraterestre.
Explicațiile mai plauzibile fac însă legătura între geoglife și practicile culturale sau religioase ale populației Nazca.
„Este dificil să răspundem la întrebarea de ce există aceste geoglife, deoarece nu dispunem de mărturii orale sau scrise păstrate până în prezent”, a explicat Karsten Lambers, profesor de istoria artei la Universitatea din Augsburg, Germania, într-un eseu publicat în volumul Los geoglifos: imágenes y escenarios en el desierto de Nazca y Palpa (Geoglifele: imagini și peisaje în deșertul Nazca și Palpa), apărut în 2017 la Universitatea din Augsburg.
Cercetătorul a adăugat că funcția acestor reprezentări s-ar fi putut schimba de-a lungul timpului.
O ipoteză este că, la început, liniile ar fi servit drept repere pentru călători și caravane, devenind ulterior locuri de întâlnire, unde oamenii se adunau pentru a lua parte la ospețe și alte activități colective.
Un studiu publicat în 2026 a arătat că unele dintre cele mai vechi geoglife Nazca au fost realizate pe versanți, par să urmeze trasee de deplasare și puteau fi observate de la distanțe considerabile. Aceste caracteristici indică faptul că desenele ar fi putut marca rutele de călătorie și indica locuri potrivite pentru instalarea unor tabere temporare. Ulterior, astfel de spații ar fi putut deveni puncte de întâlnire pentru comunitățile locale, unde se organizau adunări și ospețe.
O altă teorie susține că geoglifele ar fi fost aliniate în funcție de anumite fenomene astronomice și ar fi putut fi folosite drept un fel de calendar.
În decembrie 1941, istoricul Paul Kosok a studiat liniile și a identificat ceea ce considera a fi alinieri astronomice. Cercetările sale au fost continuate de matematiciana Maria Reiche, care a petrecut peste 40 de ani analizând Liniile Nazca. Ea a identificat numeroase geoglife despre care credea că au legături astronomice cu diferite corpuri cerești.
Totuși, o echipă de cercetători care a reevaluat aceste ipoteze într-un studiu publicat în 2021 a constatat că doar un număr relativ mic de geoglife prezintă posibile alinieri cu stele sau cu fenomene solare, precum solstițiile.
„Rezultatele sugerează că geoglifele, privite în ansamblu, nu pot fi interpretate ca un sistem calendaristic”, au scris autorii studiului.
Această concluzie nu exclude însă posibilitatea ca Liniile Nazca să fi avut și o semnificație astronomică, a explicat pentru Live Science, într-un email, Christiane Richter, cercetătoare la o universitate de științe aplicate din Germania și autoarea principală a studiului din 2021.
Cercetările ulterioare realizate de Richter și echipa sa au indicat că aproximativ 8% dintre geoglife prezintă o anumită formă de aliniere cu Luna. „Este foarte probabil ca astrele să fi jucat un rol în realizarea acestor desene”, a afirmat cercetătoarea.
Ritualuri, ofrande și ceremonii colective
În apropierea unora dintre geoglife, în special a celor cu formă trapezoidală, au fost descoperite și ofrande așezate pe platforme joase din piatră. Printre acestea se numără vase ceramice, crabi, porumb și cercei confecționați din cochilii de Spondylus, un gen de moluște bivalve cunoscute și sub numele de stridii spinoase, a remarcat Karsten Lambers în studiul său.
Aceste cochilii se găsesc în mod obișnuit mai la nord, în Ecuador, însă în timpul fenomenelor El Niño pot ajunge și în zone mai sudice ale coastei peruane. Potrivit lui Lambers, cochiliile de Spondylus, crabii și porumbul sunt asociate, în general, cu apa și fertilitatea, ceea ce ar putea indica o dimensiune ritualică a ofrandelor.
O altă ipoteză este că geoglifele ar fi fost folosite pentru procesiuni ceremoniale. Unele desene sunt alcătuite dintr-o singură linie continuă, care putea fi parcursă pe jos.
„Acestea s-ar fi pretat la procesiuni, deoarece oamenii puteau merge de-a lungul lor unul în spatele celuilalt”, a explicat Ana Nieves.
Activitățile desfășurate în jurul Liniilor Nazca ar fi putut contribui și la consolidarea legăturilor dintre membrii comunității, favorizând un sentiment de apartenență și egalitate. Aceasta este interpretarea lui Darryl Wilkinson, profesor de religie la Universitatea Dartmouth, care a studiat geoglifele.
„Parcurgerea liniilor era o activitate colectivă, iar participarea la astfel de procesiuni ar fi putut crea un sentiment de comunitate în rândul celor implicați”, a declarat Wilkinson pentru Live Science, într-un email. În opinia sa, Liniile Nazca erau concepute pentru a încuraja o formă de organizare comunitară mai egalitară.
Un mister care continuă să fascineze
Indiferent de scopul pentru care au fost create, Liniile Nazca continuă să impresioneze și astăzi. În eseul său, Karsten Lambers remarca faptul că locuitorii civilizației Nazca au reușit, de-a lungul mai multor secole, să transforme unul dintre cele mai aride deșerturi din lume într-un spațiu care reflecta concepțiile lor culturale și găzduia activitățile sociale ale comunității.
Chiar dacă semnificația exactă a acestor desene rămâne necunoscută, cercetările indică faptul că ele ar fi putut îndeplini mai multe funcții de-a lungul timpului: de la marcarea rutelor de călătorie și observarea fenomenelor cerești până la desfășurarea ritualurilor și consolidarea legăturilor sociale.
Este posibil ca Liniile Nazca să nu fi avut un singur scop, ci să fi reprezentat, în forme diferite, o parte esențială a vieții culturale și spirituale a comunităților care le-au creat.
Foto sus: Liniile Nazca: colibriul (el colibrí), în 2015 (© CC-BY-SA / Diego Delso / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
