De ce au colaborat spionii francezi cu Germania nazist─â? jpeg

De ce au colaborat spionii francezi cu Germania nazist─â?

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än general, predomin─â ideea c─â rela╚Ťiile dintre germani ╚Öi regimul de la Vichy, stabilit dup─â c─âderea Fran╚Ťei din mai-iunie 1940, au decurs f─âr─â probleme. Nu exist─â nicio ├«ndoial─â:colaborarea guvernului de la Vichy a fost crucial─â, acord├ónd for╚Ťelor de ocupa╚Ťie naziste ajutor semnificativ ├«n deportarea a circa 76.000 de evrei c─âtre lag─ârele de concentrare.

De asemenea, a aranjat arestarea membrilor rezisten╚Ťei, ├«n special a comuni╚Ötilor, mul╚Ťi dintre ei fiind preda╚Ťi nem╚Ťilor. Dar ├«n ciuda colabor─ârii regimului, nazi╚Ötii au r─âmas vigilen╚Ťi. Fran╚Ťa era considerat─â un inamic ereditar al Germaniei, ╚Öi era ciudat ca francezii s─â renun╚Ťe brusc la antigermanismul lor tradi╚Ťional. Poate cel mai surprinz─âtor lucru cu privire la spionajul german ├«mpotriva Fran╚Ťei ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial e c─â acesta a devenit mai intens dup─â ocuparea ╚Ť─ârii. Arhivele sugereaz─â c─â la mijlocul lui 1941 existau de p├ón─â la trei ori mai mul╚Ťi agen╚Ťi de spionaj dec├ót ├«n anul precedent.

De╚Öi Germania a ocupat 2/3 din Fran╚Ťa metropolitan─â ├«n perioada 1940-1942, ea controla de fapt mai pu╚Ťin de 10% din teritoriile franceze. Zonele neocupate din sud ╚Öi ├«ntinsul imperiu colonial erau guvernate de regimul de la Vichy, cabinetul francez fiind condus de b─âtr├ónul Mare╚Öal Philippe P├ętain care a pus bazele unui nou stat francez, o dictatur─â ce a ├«nl─âturat sistemul republican care, credea el, se f─âcea vinovat de ├«nfr├óngerea suferit─â de Fran╚Ťa.

408px Bundesarchiv Bild 146 1975 041 07 Paris Propaganda gegen Juden jpg jpeg

Programul politic al guvernului de la Vichy era, din punct de vedere ideologic, similar cu cel al Germaniei Naziste. Totu╚Öi, se c─âuta impunerea unei politici independente, francezii t├ónjind dup─â suveranitatea pierdut─â. Oficial, germanii aveau dreptul de monitoriza teritoriile franceze neocupate prin intermediul unor delega╚Ťii. Aceste delega╚Ťii au fost trimise ├«n majoritatea ora╚Öelor din sudul Fran╚Ťei, precum ╚Öi ├«n colonii, ╚Öi au completat supravegherea oficial─â cu o vast─â re╚Ťea clandestin─â de informa╚Ťii.

Rivalit─â╚Ťile interne ale statului nazist ofer─â o posibil─â explica╚Ťie pentru aceast─â situa╚Ťie. E bine cunoscut faptul c─â regimul hitlerist a ├«ncurajat, ├«n interiorul propriei administra╚Ťii, principiul divide et impera, promov├ónd rivalitatea dintre organiza╚Ťiile de partid ╚Öi diversele institu╚Ťii ale statului. ├Än cazul re╚Ťelei de spionaj, aceast─â politic─â de divizare s-a tradus prin lupta dintre Sicherheitsdienst, serviciul de informa╚Ťii al Partidului, ╚Öi Abwehr, serviciul omolog al Armatei. ├Än interiorul Reichului, aceste lupte au fost c├ó╚Ötigate ├«n mare parte de forma╚Ťiunile naziste, dar ├«n teritoriile ocupate, precum Fran╚Ťa, conflictul s-a reluat ╚Öi a ├«nflorit. At├ót Abwehr, c├ót ╚Öi Sicherheitsdienst ╚Öi-au concentrat resursele ├«n Fran╚Ťa ├«ncerc├ónd s─â se dep─â╚Öeasc─â reciproc ├«n competi╚Ťia pentru informa╚Ťii.

├Än pofida acestor rivalit─â╚Ťi interne, la urma urmei dezvoltarea opera╚Ťiunilor de informa╚Ťii ├«mpotriva francezilor e de fapt dovada existen╚Ťei unei ne├«ncrederi organice vis-a-vis de Fran╚Ťa. Baza rela╚Ťiilor franco-germane fusese stabilit─â de 4 mari r─âzboaie ├«n ultimii 150 de ani. Cele dou─â ╚Ť─âri se considerau a fi inamici tradi╚Ťionali, astfel c─â ├«n spatele rela╚Ťiilor diplomatice a existat ├«ntotdeauna o anumit─â tensiune manifestat─â prin agresivul spionaj german ╚Öi, evident, contraspionajul francez.

├Än plus, experien╚Ťa le d─âdea germanilor ╚Öi mai multe motive pentru a fi vigilen╚Ťi:existau similarit─â╚Ťi ├«ntre tratatul de la Versailles din 1919 pe care ei fuseser─â for╚Ťa╚Ťi s─â-l accepte ╚Öi armisti╚Ťiul pe care l-au impus francezilor ├«n iunie 1940. Germanii ╚Ötiau c─â e posibil─â o refacere relativ rapid─â dup─â o ├«nfr├óngere militar─â, iar ei reu╚Öiser─â s─â eludeze clauzele aspre din 1919, reu╚Öind ├«n scurt─â vreme s─â devin─â iar─â╚Öi un pericol pentru vecinii s─âi. De aceea, francezii trebuiau supraveghea╚Ťi foarte atent!

Beneficiile spionilor:p├ón─â la 30.000 de franci pentru informa╚Ťii!

Spionajul trebuia s─â joace un rol cheie ├«n politica german─â de divizare, sl─âbire ╚Öi neutralizare a Fran╚Ťei. Agen╚Ťi germani au fost plasa╚Ťi ├«n birourile tuturor func╚Ťionarilor importan╚Ťi. Sora inspectorului de poli╚Ťie ├«ns─ârcinat cu protejarea Amiralului Fran├žois Darlan, prim-ministru ├«ntre februarie 1941 ╚Öi aprilie 1942, era amanta lui Hugo Geissler, ╚Öeful delega╚Ťiei Gestapo din sudul Fran╚Ťei. Succesorul lui Darlan, Pierre Laval, a fost ╚Öi el atent supravegheat ├«n ciuda pozi╚Ťiei sale progermane. Germanii c─âutau dovezi c─â francezii nu respect─â termenii armisti╚Ťiului, uit├óndu-se cu prec─âdere c─âtre Rezisten╚Ť─â, serviciile secrete ╚Öi c─âtre armat─â, tem├óndu-se c─â militarii francezi ar putea ascunde mai multe depozite de arme.

Expansiunea spionajului german a atras ╚Öi o foarte important─â cre╚Ötere a num─ârului cazurilor de tr─âdare. P├ón─â la 80% din agen╚Ťii ce lucrau pentru germani erau de na╚Ťionalitate francez─â, fapt surprinz─âtor av├ónd ├«n vedere c─â, la ├«nceput, opinia public─â din Fran╚Ťa se ar─âta foarte ostil─â vis-a-vis de Reich ╚Öi favorabil─â Alia╚Ťilor. Mul╚Ťi dintre spioni erau ghida╚Ťi de motiva╚Ťii materiale:chiar ╚Öi agen╚Ťii cu misiuni mai pu╚Ťin importante erau r─âspl─âti╚Ťi generos. ├Än timp ce majoritatea francezilor dorea s─â p─âstreze o distan╚Ť─â demn─â fa╚Ť─â de ocupant, existau ╚Öi francezi care g─âseau ofertele nem╚Ťilor irezistibile, mai ales c─â ├«nfr├óngerea din 1940 a fost urmat─â de mari probleme economice. Cei atra╚Öi de spionaj puteau g─âsi astfel surse alternative de venit:ei puteau primi 1000 de franci pentru denun╚Ťarea unui evreu ╚Öi 3000 de franci pentru denun╚Ťarea unui membru al Rezisten╚Ťei. R─âsplata pentru informa╚Ťii ce duceau la descoperirea unui depozit de arme varia de la 5000 la 30.000 de franci! Conform surselor, un spion a c├ó╚Ötigat chiar 93.000 de franci ├«ntr-un singur an pentru informa╚Ťiile oferite. Beneficiile spionajului nu erau ├«ns─â doar financiare. Germanii facilitau ╚Öi procedurile administrative:puteau, spre exemplu, oferi un document cunoscut ca Ausweis, ce d─âdea posesorului libertatea de mi╚Öcare ├«ntre zona ocupat─â ╚Öi cea neocupat─â.

ÔÇŁTr─âd─âtorii sinceriÔÇŁ:de ce alegeau s─â colaboreze cu germanii?

Nu to╚Ťi spionii erau motiva╚Ťi doar de beneficiile materiale. Unii credeau sincer ├«n ceea ce f─âceau;Ei erau cunoscu╚Ťi ca ÔÇŁtr─âd─âtorii sinceriÔÇŁ de c─âtre serviciile secrete franceze. ├Än general, spionajul e perceput ca tr─âdare. Pare deci paradoxal a spune c─â patriotismul este un factor de motiva╚Ťie. De╚Öi erau ╚Öi germani implica╚Ťi ├«n spionajul din Fran╚Ťa, ei reprezentau o minoritate ╚Öi ocupau ├«n general func╚Ťii superioare. Exista ╚Öi problema cet─â╚Ťenilor francezi din zona Alsacia-Lorena care se considerau germani;ace╚Ötia deveniser─â cet─â╚Ťeni francezi dup─â 1919, dar au ales s─â lucreze pentru Reich din patriotism. C├ónd poli╚Ťia din Marsilia a arestat o ├«ntreag─â re╚Ťea de spioni ├«n mai-iunie 1941, mai bine de 30 de francezi au fost prin╚Öi ╚Öi doar un german. 

632px France map Lambert 93 with regions and departments occupation svg  png png

Patriotismul era motiva╚Ťia ╚Öi a unor grupuri na╚Ťionaliste sau regionale:spre exemplu, mi╚Öcarea na╚Ťionalist─â breton─â care milita pentru separarea Bretaniei de Fran╚Ťa. ╚śi na╚Ťionali╚Ötii nord-africani din Tunisia, Algeria ╚Öi Maroc au fost atra╚Öi de vulnerabilitatea Fran╚Ťei. Algerianul Mohamed ben Lakhdar se afla ├«n nordul Fran╚Ťei ├«n vara lui 1940, iar ├«n septembrie a decis s─â-╚Öi ofere serviciile germanilor. Dup─â un instructaj privind folosirea codurilor secrete ╚Öi a cernelii invizibile, a fost trimis ├«napoi ├«n Algeria. Aici, el a f─âcut rost de o slujb─â ├«n administra╚Ťia francez─â, av├ónd posibilitatea de a furniza documente germanilor. El a fost arestat ├«n prim─âvara lui 1941 ╚Öi a fost executat pentru tr─âdare. ├Än primul an dup─â ├«nfr├óngerea Fran╚Ťei, germanii s-au folosit din plin de aspira╚Ťiile na╚Ťionaliste ale nord-africanilor. Mul╚Ťi dintre cei care fuseser─â recruta╚Ťi ├«n 1939-1940 ca s─â lupte pentru Fran╚Ťa au fost elibera╚Ťi din lag─ârele de prizonieri de r─âzboi cu condi╚Ťia s─â colaboreze cu ocupan╚Ťii, asta dup─â ce ├«n timpul petrecut ├«n lag─âre au fost supu╚Öi unei propagande antifranceze.

Ideologia a fost o alt─â motiva╚Ťie pentru ÔÇŁtr─âdarea sincer─âÔÇŁ. Perioada interbelic─â fusese marcat─â de av├óntul ideologiilor ╚Öi de ├«nflorirea unui sentiment de loialitate vis-a-vis de valori ÔÇŁmai ├«nalteÔÇŁ dec├ót patriotismul. Militan╚Ťii de extrem─â dreapt─â erau atra╚Öi de na╚Ťionalism, dar de admira╚Ťia pentru fascism. Mul╚Ťi credeau c─â Fran╚Ťa avea s─â beneficieze de pe urma unei ocupa╚Ťii naziste, argument├ónd c─â germanii aveau s─â impune valori pierdute, precum disciplina. Unii spioni erau motiva╚Ťi ╚Öi sentimental:mul╚Ťi au ajuns s─â spioneze pentru germani prin intermediul rela╚Ťiilor amoroase cu solda╚Ťii sau oficialii germani sta╚Ťiona╚Ťi ├«n Fran╚Ťa.

Spionajul era atr─âg─âtor ╚Öi pentru oameni cu anumite tulbur─âri psihologice:narcisi╚Ötii, spre exemplu, aveau ╚Öansa de a-╚Öi reafirma propria importan╚Ť─â printr-o munc─â special─â. ├Än plus, spionajul era asociat cu aventura, fiind considerat o modalitate de evadare din plictisitoarea rutin─â a lumii industrializate. Perioada interbelic─â cunoscuse dezvoltarea literaturii ╚Öi filmelor despre spioni, care au alimentat fascina╚Ťia pentru spionaj ╚Öi au romantizat rolul acestuia. De fapt, spionajul era ceva cu totul lumesc:spionii nu erau neap─ârat tipul musculos ╚Öi foarte inteligent reprezentat ├«n filme. Ei trebuiau s─â fie oameni normali, obi╚Önui╚Ťi. A fi obi╚Önuit era extrem de important pentru p─âstrarea secretului, c─âci spionul nu trebuie s─â atrag─â aten╚Ťia asupra sa prin nimic.

Odat─â recruta╚Ťi, spionii foloseau diverse m─â╚Öti pentru a-╚Öi ascunde activitatea. Misiunile diplomatice, precum acele delega╚Ťii de armisti╚Ťiu, a c─âror existen╚Ť─â era legal─â ╚Öi permis─â ├«n teritoriile neocupate, erau adeseori folosite ca acoperire. Al╚Ťii ac╚Ťionau ├«n afara oric─âror institu╚Ťii:pretindeau c─â sunt jurnali╚Öti sau negustori. Unii foloseau un camuflaj politic, ac╚Ťion├ónd ca agents provocateurs, pretinz├ónd c─â sprijin─â Rezisten╚Ťa pentru a se putea infiltra ├«n aceast─â mi╚Öcare. Spre exemplu, Alwin Rose a fost arestat ├«n Toulouse la ├«nceputul lui 1941 pentru c─â distribuia pamflete gaulliste. Ulterior, poli╚Ťia a descoperit c─â el era pl─âtit de germani. Mul╚Ťi spioni au profitat de valul de refugia╚Ťi pentru a-╚Öi ascunde activit─â╚Ťile:sus╚Ťineau c─â s-au refugiat din fa╚Ťa avansului german din prim─âvara lui 1940 sau c─â au fost expulza╚Ťi din Alsacia-Lorena.

Germanii au reu╚Öit s─â pun─â bazele unei vaste re╚Ťele de spioni, chiar ╚Öi ├«n zonele neocupate ╚Öi pe teritoriul imperiului. Totu╚Öi, Serviciile Secrete ale regimului de la Vichy au condus opera╚Ťiuni importante ├«mpotriva germanilor. ├Än memoriile scrise dup─â r─âzboi, unii angaja╚Ťi ai fostelor servicii de informa╚Ťii pretind c─â aceast─â activitate a fost rezultatul propriilor ini╚Ťiative. Adev─ârul este ├«ns─â c─â guvernul de la Vichy, ├«n ciuda colabor─ârii cu nazi╚Ötii, nu se opunea arest─ârii spionilor germani. Nu putem ├«ns─â vorbi de o rezisten╚Ť─â din partea guvernului P├ętain. Mini╚Ötrii nu ├«ncercau s─â submineze eforturile de r─âzboi germane:de╚Öi guvernul promova contraspionajul antigerman, el a colaborat intens cu nem╚Ťii ├«n alte domenii.

├Än primii doi ani dup─â ├«nfr├óngerea Fran╚Ťei, aproape 2000 de indivizi au fost aresta╚Ťi de poli╚Ťia francez─â pentru spionaj progerman ├«n teritoriile neocupate. Dintre ace╚Ötia, mai bine de 100 au fost condamna╚Ťi la moarte, dar doar 42 au fost executa╚Ťi. ├Än ansamblu, serviciile secrete ale guvernului de la Vichy nu au reu╚Öit dec├ót par╚Ťial s─â combat─â spionajul ocupan╚Ťilor. ├Än cel mai bun caz, ei au reu╚Öit s─â-i irite astfel pe germani, dar nu au prevenit ├«n totalitate opera╚Ťiunile de infiltrare din zona neocupat─â. ├Än majoritatea cazurilor, cei captura╚Ťi ├«ncheiaser─â deja mai multe misiuni de spionaj ├«nainte de a fi prin╚Öi, iar num─ârul agen╚Ťilor arestan╚Ťi era cu mult mai mic dec├ót celor activi.

Sursa:www.historytoday.com