Cum trăiau boierii în București jpeg

Cum trăiau boierii în București

Casele boierilor ridicate ├«n Bucure╚Öti la ├«nceputul secolului al XIX-lea erau largi, ├«nc─âp─âtoare, simple ╚Öi armonioase, cu pere╚Ťi ca de cetate, cu pridvoare ╚Öi s─âli mari, iatac ╚Öi od─âi de musafiri, asem─ân─âtoare conacelor de la ╚Ťar─â ╚Öi ridicate de me╚Öteri rom├óni, dup─â obiceiul vremii. ╚śi potrivite climei noastre ÔÇô c─âlduroase, iarna, ╚Öi r─âcoroase, vara.

Descrierile c─âl─âtorilor str─âini care au vizitat ora╚Öul ├«n acele timpuri dezv─âluie case boiere╚Öti ridicate la fel, mai toate sub form─â de cruce, cu parter ╚Öi cu etaj. Altele erau construite ├«n form─â octogonal─â, cu multe balcona╚Öe. Mult mai complet─â e descrierea realizat─â de Ion Ghica ÔÇô acesta vorbe╚Öte despre zidurile caselor, extrem de rezistente, de vreme ce cuprindeau patru-╚Öase c─âr─âmizi grosimea zidului, ÔÇ×cu od─âi multe ╚Öi mari, cu pivni╚Ťe ad├ónci ╚Öi boltite, cu beciuri ╚Öi un r├ónd de od─âi deasupra, cu pod din strea╚Öin─â p├ón─â-n strea╚Öin─âÔÇŁ.

Tot el aminte╚Öte de grinzile groase ╚Öi de folosirea din bel╚Öug a lemnului din p─âdure pentru ridicarea unei astfel de locuin╚Ťe. Pardoseala ÔÇ×s─âlilor ╚Öi tinzilor era de c─âr─âmid─â pus─â pe muchie, ├«nv─âlitoarea de ╚Öindril─â b─âtut─â pe ╚Öapte ╚Öi pe nou─â, ├«nalt─â aproape de dou─â ori c├ót casa, ca s─â nu ╚Ťie z─âpad─â ╚Öi ca s─â se poat─â scurge apa mai lesneÔÇŁ.


Bucuresti 1866 jpg jpeg

Corpul principal se compunea dintr-o sal─â mare, cu od─âi ├«n dreapta ╚Öi ├«n st├ónga, cu tinzi ├«n cruci, prin care se comunica cu celelalte p─âr╚Ťi ale edificiului. Sub cas─â se g─âseau pivni╚Ťele trainice, sprijinite pe st├ólpi gro╚Öi, iar pe st├ólpul din mijloc era zugr─âvit─â icoana sf├óntului sau sfintei c─âruia/c─âreia ├«i fusese ├«ncredin╚Ťat─â protec╚Ťia casei. Aici erau ╚Öi bu╚Ťile cu vin de Dr─âg─â╚Öani sau Dealul Mare, unde coborau boierii s─â bea ald─âma╚Öul c├ónd vindeau ori cump─ârau ceva, ori s─â se cinsteasc─â la vreo ├«naintare ├«n rang sau c├ó╚Ötig de judecat─â.

Influen╚Ťe orientale

├Än mare parte, ├«n aceste case, influen╚Ťele orientale erau v─âdite, tr─âs─âturi datorate cu prisosin╚Ť─â domniilor fanariote. Multe dintre case erau ├«mpodobite la exterior, ├«n stil ╚Ťarigr─âdean, cu arcade ╚Öi cu ferestre ├«n form─â de trefl─â ╚Öi cu balcoane ├«nchise. ├Än interior, casele erau mobilate cu divane mari ╚Öi saltele pe care boierii dormeau, m├óncau ╚Öi fumau, iar pe podele se g─âseau covoare orientale. Cl─âdirea propriu-zis─â, de locuit, era ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre boier ╚Öi boieroaic─â. ├Äntr-o jum─âtate st─âtea boierul, iar cealalt─â jum─âtate era a so╚Ťiei sale.

La parter erau sufrageria, eventual cancelaria, unde ├«╚Öi f─âcea boierul socotelile, camerele de oaspe╚Ťi ╚Öi camerele copiilor. Aflat─â ├«n drum spre Ia╚Öi, ├«ns─â ╚Öez├ónd o vreme la Bucure╚Öti, fran╚Ťuzoaica Christine Reinhard remarca ╚Öi ea c─â toate cl─âdirile boiere╚Öti din Capital─â ar─âtau cam la fel, iar ├«n interior, camerele d─âdeau ├«ntr-o singur─â sal─â mare, aflat─â ├«n mijloc. Od─âile ea le g─âsise aproape goale, divanurile ├«nlocuind orice mobil─â; nu se g─âseau nici mese de scris ╚Öi nici oglinzi.

Odăi spoite cu var, luminate cu lumânări de seu

╚śi al╚Ťi autori, mai mult sau mai pu╚Ťin contemporani, s-au preocupat de aspectul caselor celor mai de vaz─â oameni din ╚Ťar─â. Astfel, se aminte╚Öte c─â od─âile caselor boiere╚Öti erau mari, p─âtrate ╚Öi albe, c─âci prim─âvara, la Pa╚Öti, erau spoite cu var. Pe podelele lor, f─âcute din sc├ónduri late de un cot, se rezemau de zid paturi de lemn (divanurile), acoperite cu perne ╚Öi saltele, peste care se puneau macaturi de l├ón─â cu ciucuri pe margine. Alt─â mobil─â nu se prea g─âsea, dec├ót poate vreo mas─â ├«n mijlocul od─âii sau c├óte un sipet mare, legat cu fier alb, dar se putea vedea, uneori, ╚Öi c├óte o oglind─â ├«ntre ferestre (nu a fost ╚Öi cazul casei ├«n care a fost ad─âpostit─â Christine Reinhard).


Casa marelui ban Mihail Ghica, la 1850 (acuarel─â de Br├Âmser)

Casa Marelui Ban Mihai Ghica 1850 prefectura Ilfov jpg jpeg

Pe un sc─âunel ╚Öedea sfe╚Önicul pentru lum├ónarea de seu, c─âci lum├ónarea de sperman╚Ťet a fost n─âscocit─â abia ├«n 1850, iar lum├ón─âri de cear─â ardea doar Vod─â. L├óng─â sfe╚Önic se afla mucarni╚Ťa, un fel de foarfec─â, instrument cu care se adunau mucurile de la lum├ón─âri, ce erau folosite de boieri pentru a-╚Öi ├«nnegri must─â╚Ťile, iar consoartele lor, spr├óncenele. ├Än od─âi mirosea a busuioc ╚Öi a iarb─â mare. Pe peretele de la R─âs─ârit erau icoanele, cu sticlu╚Ťa de agheasm─â, vreo leg─âtur─â de busuioc uscat, vreun fir de salcie de la Florii. Iar candelele ardeau, precum se ╚Ötie, zi ╚Öi noapte.

Sfârșit de epocă în București

├Änspre curte, ├«n ╚Öir lung, se ├«ntindeau buc─ât─âriile, od─âile copiilor (care puteau fi ╚Öi la parterul cl─âdirii principale), apoi ├«nc─âperile logofe╚Ťilor, slugilor ╚Öi robilor, c─âm─âri cu merinde, grajduri, ╚Öoproane, care ajungeau ├«n fundul cur╚Ťii, de unde ├«ncepeau gr─âdinile de flori ╚Öi de zarzavat, livezile de pomi, via. Aceste mari case boiere╚Öti erau ├«nconjurate ├«ntotdeauna de gr─âdini ├«ntinse.

Dar casele erau a╚Öezate ├«ntr-o dezordine general─â, fiecare av├ónd o uli╚Ť─â proprie de acces ├«ntr- o uli╚Ť─â mai mare. De-abia ├«n a doua jum─âtate a secolului se iau primele m─âsuri de a╚Öezare a caselor ├«ntr-o anumit─â ordine, interzic├óndu-se s─â se mai fac─â zidiri ÔÇ×├«n cale sau ├«n trec─âtoarea ob╚ÖteiÔÇŁ.

Cele mai multe case boiere╚Öti erau grupate pe Podul Mogo╚Öoaiei, care devine centrul ora╚Öului. ├Än c├ó╚Ťiva ani ÔÇô ├«ncep├ónd cu anul 1830 ÔÇô, schimb─ârile survenite sunt spectaculoase. Tot ce era oriental ├«n modul de via╚Ť─â al celor boga╚Ťi nu s-a putut ├«mpotrivi mult timp noului val (occidental) de modernizare. Vechile case boiere╚Öti au fost ├«nlocuite cu altele noi, adev─ârate palate, dup─â model apusean, ridicate de arhitec╚Ťi str─âini. Interioarele caselor au cunoscut ╚Öi ele o prefacere semnificativ─â, cu mobile adecvate ╚Öi obiecte de art─â menite s─â bucure sim╚Ťurile.

╚śi, astfel, a luat sf├ór╚Öit o epoc─â ├«n care, ├«n ├«nc─âperile ├«mpodobite cu scoar╚Ťe ╚Öi covoare turce╚Öti a╚Öternute pe podele sau pe divanele joase ╚Öi largi, timpul p─ârea a fi ve╚Önic, iar importan╚Ťii st─âp├óni ai casei ├«╚Öi puteau petrece ceasurile de odihn─â ale zilei, tihnit, ├«ntr-o semiobscuritate oriental─â, iar serile, cu familia, cu rudele ori cu prietenii.

Acest articol a fost publicat în numărul 211 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.


coperta august jpg jpeg

Bibliografie:

╚śtefan Cazimir, Alfabetul de tranzi╚Ťie, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2006
Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, Editura Meridiane, București, 1986
Ion Ghica, Opere, Editura de Stat pentru Literatură, București, 1956
Vintil─â M. Mih─âilescu, Evolu╚Ťia geografic─â a unui ora╚Ö: Bucure╚Öti, Editura Paideia, Bucure╚Öti, 2003
George Potra, Bucure╚Ötii v─âzu╚Ťi de c─âl─âtori str─âini (secolele XVI-XIX), Editura Academiei Rom├óne, Bucure╚Öti, 1992