Cum se organizau oamenii în Evul Mediu? jpeg

Cum se organizau oamenii în Evul Mediu?

Oamenii medievali s-au organizat ├«ntr-o mare varietate de moduri, depinz├ónd de spa┼úiu ┼či timp. Existau, desigur, ├«n toat─â diversitatea, ┼či elemente de unitate pe plan politic ┼či institu┼úional. Foarte ├«n mare, conform studiilor antropologice, putem ├«mp─âr┼úi aceste organiz─âri ├«n:bande de v├ón─âtori-culeg─âtori, triburi, ┼čefii ┼či state.

Ce era organizarea de band─â? Un grup ├«nchis, redus numeric, autosuficient ┼či autonom, f─âr─â prea multe contacte cu cei din afara sa. V├ón─âtori-culeg─âtorii ├«┼či procurau singuri hrana, f─âr─â a face schimb, ┼či tot ce adunau ├«mp─âr┼úeau cu ceilal┼úi, pentru c─â se considerau egali. Nimeni nu acumula avere. Exista totu┼či un fel de autoritate, mai mult informal─â, care depindea de prestigiu. ├Än evul mediu astfel de structuri erau rare, limit├óndu-se la popula┼úii izolate din nordul extrem al Europei.

Triburile ├«n schimb erau mult mai numeroase. Societ─â┼úile care se organizau astfel aveau o economie mai diversificat─â, practicau horticultura, cel pu┼úin la nivel incipient, ┼či cre┼čteau animale, mai mult ├«n regim semi-nomad. ├Än triburi se organizau oamenii din zone mai populate, cu hran─â mai abundent─â, pe care oamenii ┼či-o puteau prepara. Astfel c─â deveniser─â mai sedentari ┼či aveau un teritoriu c├ót de c├ót delimitat.

Societatea era tot egalitarist─â, dar unele persoane de┼úineau mai mult─â autoritate, recunoscut─â formal. Se remarc─â ┼či o specializare ├«n r├óndul membrilor, unii dintre ace┼čtia ocup├óndu-se de for┼úele supranaturale (┼čamanii, vracii). Dar ┼či ├«n cazul acestor societ─â┼úi primau tot ni┼čte structuri informale. Mai concret, triburile erau la r├óndul lor alc─âtuite din clanuri bazate pe leg─âturile de rudenie. La r├óndul lor, aceste grupuri locale se puteau extinde ├«ntr-unele mai largi. Societ─â┼úi organizate astfel ├«nt├ólnim ├«n centrul ┼či estul Europei (slavii ├«n epoca migra┼úiilor), ├«n nord (laponii) sau ├«n zona baltic─â (pru┼čii).

500px Europe 814 svg  png png

Alte societ─â┼úi, cu ┼či mai mul┼úi membrii, cu comunit─â┼úi permanente, prin urmare ┼či cu productivitate mai mare, au drept structur─â politic─â ┼čefia, care implic─â o autoritate formal─â ce reune┼čte mai multe comunit─â┼úi. Acestea la r├óndul lor puteau s─â aib─â propriul ┼čef, sau un consiliu. ┼×efia era uneori ereditar─â, dar chiar dac─â sistemul era electiv, func┼úia tot permanent─â r─âm├ónea, oferindu-i ocupantului un prestigiu extrem de mare.

Prestigiul se contura ┼či ├«n func┼úie de rangurile sociale, ├«nchegate ├«n acest tip de societate. Agen┼úii de redistribuire, care ├«mp─âr┼úeau bog─â┼úiile comunit─â┼úii ├«ntre membrii, aveau un rol foarte important. Triburile germanice avansaser─â spre organizarea ├«n ┼čefii, dar ┼či unele triburi slave, hunii sau cel┼úii. Vikingii au men┼úinut structura p├ón─â t├órziu.

Statele medievale se pot mula pe defini┼úia celor moderne:unit─â┼úi politice alc─âtuite din mai multe comunit─â┼úi, pe un teritoriu bine definit, cu o conducere central─â ┼či cu autoritatea aplic─ârii legilor, colect─ârii taxelor, organiz─ârii for┼úelor armate. Statul corespunde unei structuri politico-sociale ierarhizate ┼či unor institu┼úii birocratice cu diverse func┼úii.

1360eur jpg jpeg

Pentru a-┼či asigura monopolul asupra violen┼úei legitime, statul dezvolta instrumente de control precum armata sau for┼úele de men┼úinere a ordinii. Dar legitimitatea conduc─âtorului trebuia justificat─â ┼či printr-o anumit─â ideologie, astfel ca supu┼čii s─â cread─â c─â este ├«ndrept─â┼úit s─â-i guverneze. Carisma, prestigiul ┼či mai ales legitimarea religioas─â ├«i asigurau acestuia juste┼úea controlului.

Caracteristice pentru stat sunt ┼či structurile sociale, cu alte cuvinte numai anumi┼úi membrii ai comunit─â┼úii aveau acces la resurse ┼či la exercitarea puterii. Treptat, odat─â cu cre┼čterea productivit─â┼úii economice, care a permis specializarea activit─âtilor ┼či schimburile comerciale, organizarea statal─â s-a impus ├«n tpat─â Europa.

┼×i statele se pot ├«mp─âr┼úi ├«n mai multe tipuri. Teritorial vorbind, ├«n state teritoriale ┼či ora┼če-state, sau politic vorbind, ├«n republici sau monarhii (regate ┼či imperii). Care ar putea fi deosebirea dintre un regat ┼či un imperiu? Imperiul se axa pe ideea central─â a universalit─â┼úii, cu alte cuvinte reprezenta o proiec┼úie terestr─â a ├«mp─âr─â┼úiei divine. Prin urmare, era destinat s─â se ├«ntind─â asupra ├«ntregii lumi, sau cel pu┼úin a acelei p─âr┼úi semnificative. ├Än evul mediu, menirea universalist─â ┼či-o disput─â Imperiul Bizantin ┼či Imperiul Romano-German.

Regatul nu se centreaz─â pe aceast─â idee, dar unele elemente ale sale exist─â ┼či ├«n cazul s─âu, dac─â ne amintim de rela┼úia deosebit─â ├«ntre monarh ┼či autoritatea divin─â. Puterea regilor depindea direct de Dumnezeu, pe care ├«l reprezentau pe p─âm├ónt. Regii se deziceau, pe de alt─â parte, de autoritatea imperial─â, consider├óndu-se independen┼úi ┼či suverani ├«n teritoriul lor. Cu cuvintele legi┼čtilor francezi ai secolului al XIV-lea, ÔÇťregele este ├«mp─ârat ├«n regatul s─âuÔÇŁ.

Recomandare:

R. Mousnier, Monarhia absolut─â ├«n Europa din secolul al V-lea p├ón─â ├«n zilele noastre, Bucure┼čti, 2000.