Cum se f─âceau bani din agricultur─â ├«n perioada interbelic─â ╚Öi care sunt lec╚Ťiile pe care ni le ofer─â istoria? jpeg

Cum se f─âceau bani din agricultur─â ├«n perioada interbelic─â ╚Öi care sunt lec╚Ťiile pe care ni le ofer─â istoria?

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Ionela St─ânil─â

B─âr─âganul a fost dintotdeauna considerat gr├ónarul ┼ú─ârii. Chiar dac─â lucrau rudimentar p─âm├óntul, ┼či acum 80 de ani, ╚Ť─âranii din aceast─â zon─â reu┼čeau s─â ob┼úin─â recolte bune la hectar. ├Än monografia economic─â a lui Ioan I.Mih─âilescu se reg─âsesc produc┼úiile la hectar ob┼úinute pe terenurile m─ânoase din sudul Rom├óniei, dar ╚Öi despre afacerile agricole care aduceau ├«ntr-adev─âr sume importante.

ÔÇťCei mai buni agricoli au fost pentru gr├óu 1936 ┼či 1938, cu o recolt─â de 1.534, respectiv 2.000 de kg la hectar, cu un pre┼ú mediu de 4, 30 ┼či 3, 50 lei pentru un kilogram. Orzul le-a adus proprietarilor ├«n 1933, 1.440 kg la hectar iar ├«n 1936, 1.202 kg la hectar, pre┼úul mediu fiind de 1, 20 ┼či, respectiv 2.40 lei pentru un kilogram. La cel─âlalt pol, s─âr─âcia a fost la ea acas─â ├«n 1934 c├ónd la gr├óu s-au recoltat pu┼úin peste 500 de kilograme la hectar, iar la orz 427 kg la hectar. ├Än 1937, nici porumbul nu a umplut hambarele. S-au recoltat doar 742 kg  la hectarÔÇŁ scrie bancherul Ioan I.Mih─âilescu .

Inamicii fermierilor

O explica┼úie a recoltelor bogate o d─â bancherul Mih─âilescu ├«n lucrarea sa:ÔÇťMicii proprietari lucreaz─â rudimentar. ├Än ultimii doi ani s-a observat ├«ns─â c─â s─âtenii din jum─âtatea vestic─â a jude┼úului, care posed─â vite mai viguroase, au cultivat gr├óul ├«n condi┼úiuni foarte bune, aplic├ónd toate sfaturile date de Camera Agricol─â, f─âc├ónd dou─â ogoare ┼či sem├ón├ónd gr├óu selec┼úionat ┼či porzolat. De aceea, rezultatele recoltei gr├óului au ├«ntrecut ├«n anul 1937 toate a┼čtept─ârile. Pentru produc┼úiile slabe de vin─â erau, acum 80 de ani, seceta din B─âr─âgan ┼či v├óntul puternic de prim─âvar─â.

ÔÇťPentru reu┼čita lor se recomand─â facerea ogoarelor de toamna ┼či ├«ntrebuin┼úarea semin┼úelor selec┼úionate ┼či adaptate climei de step─â, din soiurile create de Sta┼úiunea experimental─â ÔÇťB─âr─âganulÔÇŁ, se precizeaz─â ├«n monografia ├«ntocmit─â de bancher. De asemenea, acesta spune c─â proprietarii de p─âm├ónturi erau sf─âtui┼úi ├«n anii 30 s─â foloseasc─â gunoiul de graj drept ├«ngr─â┼č─âm├ónt deoarece cre┼čte produc┼úia cu 10%. Cu toate acestea, probleme ap─âreau ┼či atunci ├«n activitatea fermierilor. Ca ┼či ast─âzi, unii din cei mai de temut du┼čmani erau insectele. Cele mai stric─âtoarea erau g├óndacii ro┼čii care atacau prim─âvara rapi┼úa verde ┼či o distrugeau ├«n propor┼úie de 30% din suprafa┼úa sem─ânat─â.

676 de persoane, cu peste 25 de hectare în proprietate

Recoltele au adus profit frumu┼čel proprietarilor de terenuri agricol. Mih─âilescu noteaz─â c─â ÔÇť├«n ultimii trei ani, cultura gr├óului a dat rezultate mul┼úumitoare, iar pre┼úurile au fost destul de ridicate. Aceste ├«mprejur─âri favorabile au permis marilor agricultori s─â-┼či ├«mbun─ât─â┼úeasc─â inventarul agricol, sporind num─ârul vitelor, al uneltelor ┼či al ma┼činilor agricole. Marii proprietari ┼či unii mecanici din jude┼ú posed─â circa 50 de autotractoare pe care le ├«ntrebuin┼úeaz─â la arat, sem─ânat, secerat ┼či treieratÔÇŁ. Astfel, ├«n acea perioad─â, conform serviciului Agricol al Jude┼úului Ialomi┼úa, se g─âseau 676 de proprietari care administrau peste 25 de hectare, iar restul suprafe┼úei agricole, adic─â 375.627 de hectare reprezint─â propriet─â┼úi de la unu la 25 de hectare.

Ziua de munc─â, pl─âtit─â cu 35 de lei, iar lucr─âtorii veneau din Basarabia

Cum suprafa┼úa de teren agricol din B─âr─âgan era consistent─â, 493.555 de hectare, se sim┼úia acut nevoia unor bra┼úe de munc─â. Pentru a u┼čura lucr─ârile la c├ómp, marii proprietari ├«┼či permiteau s─â aduc─â oameni din alte jude┼úe. Astfel, din monografia ├«ntocmit─â de Mih─âilescu afl─âm c─â ÔÇ×muncitorii erau adu┼či din jude┼úul Prahova, de la Tighina ┼či Cetatea Alb─â, aproximativ 2.000 de persoane ├«n dou─â serii. ÔÇ×Unii stau de la 20 mai la 31 august ┼či sunt folosi┼úi la pr─â┼čitul porumbului ┼či la seceratul ┼či treieratul p─âioaselor, iar al┼úii sunt adu┼či de la 15 septembrie la 15 octombrie pentru culesul porumbuluiÔÇŁ.

image

Evident, c─â pentru munca prestat─â, oamenii era pl─âti┼úi, primind mai mult b─ârba┼úii care putea presta, spre deosebire de femei, muncile cele mai grele. Ziua de munc─â se pl─âtea astfel:├«ntre 25 ┼či 35 de lei, b─ârba┼úii, ├«ntre 20 ┼či 35 de lei, femeile, iar copiii primeau ├«ntre 15 ┼či 25 de lei. La aceasta se ad─âuga m├óncarea ┼či, eventual, transportul. ├Än lunile februarie ┼či martie, munca era mai ieftin─â cu 5 lei pe zi pentru muncile efectuate. Ziua de munc─â cu carul(pentru toate muncile) se pl─âtea cu 70 de lei, iar cu dou─â vite, f─âr─â car, la diferite munci, f─âr─â car, cu 60 de lei. ÔÇ×┼ó─âranii din jude┼úul Ialomi┼úa nu se duc ├«n alte jude┼úe pentru muncile agricole, deoarece g─âsesc suficiente angajamente ├«n satele lor, p─âm├óntul arabil fiind foarte ├«ntins, iar popula┼úiunea rar─âÔÇŁ, precizeaz─â Ioan I.Mih─âilescu.

Activitatea Camerei Agricole

Camera Agricol─â, ├«mpreun─â cu serviciul Agricol al Jude┼úului Ialomi┼úa ┼či cu Sta┼úiunea Experimental─â Agricol─â B─âr─âganul au desf─â┼čurat o activitate intens─â pentru promovarea agriculturii. Rezultatele ob┼úinute sunt dintre cele mai ├«mbucur─âtoare, chiar pentru mica proprietate. ÔÇ×Ca un str─âlucit exemplu ar─ât─âm c─â produc┼úiunea gr├óului a atins ├«n 1938, cifra record de 16.900 vagoane, ├«n compara┼úie cu recolta de 9.015 vagoane a anului 1936 care a fost excep┼úionalÔÇŁ, se precizeaz─â ├«n monografia bancherului Mih─âilescu.Experien┼úele reperate au ar─âtat c├« ├«n B─âr─âgan reu┼česc mai bine culturile de toamn─â, pentru c─â apa din z─âpezi p─âtrunde mai ad├ónc ├«n p─âm├óntul arat toamna, iar gr─âpatul sau t─âv─âlugitul din prim─âvar─â opresc evaporarea apei, provocat─â de v├ónturile puternice. ├Än anul 1937/1938, Camera Agricol─â a ├«ncasat 4.487.015 lei ┼či a cheltuit 3.982.677 lei.

Legumele, o afacere profitabil─â 

Chiar dac─â se f─âceau bani ╚Öi din produc╚Ťia de cereale sau alte plante ce necesitau terenuri extinse, sume importante se ob╚Ťineau din cultivarea legumelor. ├Än perioada interbelic─â, gr─âdinile ocupau o mie de hectare ├«n jude┼úul Ialomi┼úa. Ele erau cultivate, de obicei, cu ceap─â, usturoi, cartofi, varz─â, dovlecei, castrave┼úi, ardei, p─âtl─âgele vinete ┼či ro┼čii, morcovi, p─âtrunjel, p─âst├órnac, ridichi, gulii ┼či praz. Cu toate acestea, pre┼úurile legumelor erau piperate.

Bancherul Ioan C. Mih─âilescu face c├óteva observa┼úii ├«n lucrarea saÔÇťMonografia economic─â a jude┼úului Ialomi┼úa 1933 -1938ÔÇŁ . Dup─â datele centralizate de Serviciul Agricol al jude┼úului Ialomi┼úa, ├«ntre 1933 ┼či 1937, ceapa a fost cultivat─â pe o suprafa┼ú─â cuprins─â ├«ntre 151 ┼či 274 hectare, cartofii ├«ntre 201 ┼či 439 de hectare, varza ├«ntre 191-218 hectare.

Suprafe┼úe ├«ntinse au fost ocupate de alte legume:├«ntre 250 ┼či 417 hectare cultivate. ├Än total, cel mai bun an fost 1936 c├ónd 1.200 de hectare au fost pline cu zarzavat. Evident, c─â ┼či recoltele au fost pe m─âsura muncii depuse. Mih─âilescu noteaz─â c─â produc┼úia medie la hectar a fost la ceap─â una excelent─â ├«n 1933:9.954 kg. ├Än acela┼či an, ┼či cartofii au f─âcut ÔÇ×o figur─âÔÇŁ bun─â, peste 10.300 kg la hectar. ├Än 1938, varza a fost vedeta anului:12.581 kg la hectar

Majoritatea produc─âtorilor erau bulgari

Evolu┼úia pre┼úului, de-a lungul celor 5 ani, a cunoscut, la fel ca zi, urcu┼čuri ┼či cobor├ó┼čuri. De la 6 lei kg de ceap─â ├«n 1933, a sc─âzut la un leu ├«n 1936, pentru ca anul urm─âtor s─â ajung─â din nou la valoarea din 1937. Cartofii sau m├óncarea s─âracului, au r─âmas aproape la acela┼či nivel:un leu kg ├«n 1933, 2 lei ├«n 1934, un leu ├«n 1935, 2 lei ├«n 1936 pentru ca anul urm─âtor s─â ÔÇ×sar─âÔÇŁ la 3 lei. Varza, f─âcut─â din bel┼čug ├«n mai to┼úi anii, nu a dep─â┼čit 1, 50 -2 lei kg.

Pentru c─â la acea dat─â ├«n jude┼úul Ialomi┼úa nu exista nicio fabric─â de prelucrare a zarzavaturilor,  marfa era v├óndut─â de produc─âtor ├«n magazinele pe care le de┼úineau ├«n pie┼úe ori direct din c─âru┼ú─â de c─âtre ┼ú─ârani. Produc┼úia era valorificat─â direct de produc─âtori, care ├«n majoritate sunt bulgari. ├Äntre 1937, unul dintre cei mai buni ani pentru gr─âdinari, valoarea total─â a zarzavaturilor cultivate a fost de 94.650 lei.