Cum s au furat alegerile din decembrie 1937 jpeg

Cum s-au furat alegerile din decembrie 1937

├Än perioada 1934-1937, presiunile exercitate de Germania nazist─â ╚Öi amenin╚Ťarea bol╚Öevic─â au f─âcut ca Rom├ónia s─â se ├«ndrepte spre un sistem ÔÇ×militarizatÔÇŁ de guvernare, care a dus la limitarea dezbaterilor politice, restr├óngerea unor libert─â╚Ťi ╚Öi drepturi publice, introducerea cenzurii ╚Öi a st─ârii de asediu. Exponentul acestei politici a fost guvernul liberal condus de Gheorghe T─ât─ârescu, devenit un instrument docil la dispozi╚Ťia regelui Carol al II-lea (foto sus). Parlamentul, ca for legislativ, devenise pur decorativ.

Astfel c─â, odat─â cu apropierea scaden╚Ťei guvern─ârii liberale, chestiunea succesiunii devine o preocupare intens─â, de natur─â s─â decid─â soarta vie╚Ťii politice din ╚Ťar─â.

Legea electorală, din anul 1926, acorda o primă electorală de 10% partidului sau grupării politice (Grupare Majoritară) care atingea pragul de 40% din voturi, asigurând majoritatea absolută menită să asigure stabilitatea politică în actul guvernării (art. 89-94)1.

Cele mai mari ╚Öanse la alegerile fixate pentru 20 decembrie 1937 le avea Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc (PN╚Ü). Preocupa╚Ťi, liderii acestuia, Ion Mihalache ╚Öi Iuliu Maniu se preg─âtesc ╚Öi ├«nt─âresc unitatea partidului.

Carol al II-lea nu-l agrea ├«ns─â pe Iuliu Maniu, din cauza atitudinii sale refractare fa╚Ť─â de camarila regal─â ╚Öi Elena Lupescu. De aceea, regele face tot posibilul s─â compromit─â PN╚Ü. Se amestec─â brutal ╚Öi acrediteaz─â ideea c─â, pentru a veni la putere, PN╚Ü trebuie s─â accepte o colaborare cu Alexandru Vaida-Voevod, liderul Frontului Rom├ónesc, o grupare politic─â satelitar─â politicii carliste.

Refuzul na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Ötilor declan╚Öeaz─â criza guvernamental─â, variant─â agreat─â de Carol al II-lea, care nesocote╚Öte uzan╚Ťele vremii ╚Öi-l ├«ns─ârcineaz─â tot pe Gheorghe T─ât─ârescu (foto jos) cu constituirea guvernului. Acesta depune jur─âm├óntul la 17 noiembrie 1937, iar dou─â zile mai t├órziu Corpurile legiuitoare sunt dizolvate.


Gheorghe Tatarescu jpg jpeg

Strategia lui Carol al II-lea era s─â aib─â controlul asupra organiz─ârii scrutinului. Anterior, regele s-a ├«ngrijit s─â-╚Öi pun─â oamenii cheie ├«n aparatul administrativ. Gavril─â Marinescu era unul dintre ei. Fusese numit subsecretar de stat la Ministerul de Interne, ├«ndeplinind ├«n acela╚Öi timp ╚Öi func╚Ťia de Prefect al Poli╚Ťiei Capitalei. Pentru serviciile aduse, la 10 mai 1937 prime╚Öte gradul de general de brigad─â. Nu ├«n ultimul r├ónd, ministru de interne era chiar Gh. T─ât─ârescu! ├Än iunie 1935, ziarul ÔÇ×DreptateaÔÇŁ, oficiosul PN╚Ü, ├«l caracteriza astfel pe Gavril─â Marinescu:

ÔÇ×Un specimen dintr-o serie de cuibare cu plo╚Öni╚Ťe sug─âtoare de s├ónge din trupul s─ân─âtos al na╚Ťiei (...). Nici via╚Ťa filmat─â a gangsterilor nu ├«ntrece ├«n peripe╚Ťii ╚Öi tertipuri activitatea acestui borfa╚Ö de jungl─âÔÇŁ.

Parc─â sesiz├ónd pericolul, regele Carol al II-lea ├«i cere lui Gheorghe T─ât─ârescu ca Partidul Na╚Ťional-Liberal s─â ├«ncheie un cartel electoral cu Frontul Rom├ónesc ╚Öi cu Partidul German2, sus╚Ťin─âtorii politicii carliste.

Na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Ötii sunt ╚Öi ei con╚Ötien╚Ťi c─â singuri nu pot atinge pragul electoral de 40%, necesar pentru a emite preten╚Ťii ├«n a alc─âtui guvernul. Era nevoie de o colaborare, dar oferta era limitat─â. Bine clasat ├«n op╚Ťiunile aleg─âtorilor se afla Partidul ÔÇ×Totul pentru ╚Üar─âÔÇŁ, al mi╚Öc─ârii legionare (Garda de Fier), dar cu o ideologie complet diferit─â fa╚Ť─â de cea a PN╚Ü.

Pactul de neagresiune electoral─â ├«ncheiat ├«ntre Maniu ╚Öi Codreanu 

Silit de împrejurări, Iuliu Maniu ia legătura cu Corneliu Zelea Codreanu și, la 25 noiembrie 1937, încheie un pact de neagresiune electorală, la care aderă și gruparea liberală a lui Gheorghe Brătianu, mai apoi și mica grupare agrariană a lui Constantin Argetoianu.

Potrivit lui Horia Sima, scopul pactului de neagresiune era ╚Öi acela de a monitoriza ╚Öi depista frauda la urne, ÔÇ×prin p─âzirea ├«mpreun─â a urnelor contra eventualelor ingerin╚Ťe guvernamentale (...). Pe m─âsur─â ce se apropia data alegerilor ÔÇô 20 decembrie ÔÇô rapoartele Prefec╚Ťilor de jude╚Ťe, adresate Ministerului de Interne, deveneau mai nelini╚Ötitoare. Popularitatea Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc ╚Öi a Mi╚Öc─ârii Legionare cre╚Ötea. Dac─â guvernul nu se decidea s─â aplice metoda forte ├«n alegeri, adic─â teroarea ╚Öi furtul la urne, situa╚Ťia lui devenea incert─â, ├«ntruc├ót era pu╚Ťin probabil ca el s─â ating─â cota de 40 la sut─â prescris─â de legeÔÇŁ3.

To╚Ťi semnatarii pactului de neagresiune erau convin╚Öi c─â ÔÇ×sistemul tradi╚Ťional de fraudeÔÇŁ nu mai putea fi folosit. Horia Sima este chiar categoric ├«n a afirma rolul jucat de legionari ├«n supravegherea alegerilor din decembrie 1937:

ÔÇ×├Än regiunea a 10-a Banat, unde am supravegheat personal alegerile, ingerin╚Ťele guvernului au fost aproape nule. Localurile de vot erau p─âzite ├«n interior de delega╚Ťii mixte ale partidelor coalizate, ╚Öi, afar─â, de masele de ╚Ť─ârani vigilen╚Ťi care au a╚Öteptat p├ón─â la sf├ór╚Öit, t├órziu ├«n noapte, proclamarea rezultatelor (...). Ultima opera╚Ťiune, ╚Öi cea mai important─â, consista ├«n modificarea rezultatelor ob╚Ťinute dup─â despuierea urnelor, f─âc├óndu-se s─â se treac─â ├«n profitul guvernului cea mai mare parte din voturile date partidelor din opozi╚Ťie. A curs ╚Öi s├ónge (...), liberalii i-au b─âtut pe partizanii lui Maniu, l─âs├ónd pe teren trei mor╚Ťi ╚Öi mai mul╚Ťi r─âni╚Ťi. Mi╚Öcarea Legionar─â a avut doi mor╚Ťi (...). Iuliu Maniu ╚Öi Gh. Br─âtianu au trimis telegrame de protest Ministrului de InterneÔÇŁ 4 .

Același Horia Sima nota:

ÔÇ×A doua zi dup─â alegerile pentru Camera Deputa╚Ťilor, conform tradi╚Ťiei partidele au a╚Öteptat ca guvernul s─â dea o informare global─â asupra rezultatelor. Dar comunicatul nu mai venea. Ceva era grav. ├Äntreaga Capital─â fierbea. Dup─â informa╚Ťii neoficiale, guvernul pierduse alegerile ╚Öi avea nevoie de r─âgaz pentru a g─âsi o solu╚Ťie salvatoare. De aceea ├«nt├órzia publicarea rezultatelor. Prin calcule savante (...), guvernului i-au mai lipsit 150 000 voturi. Acestea nu mai puteau fi scoase din nici un dosar jude╚Ťean. Jocurile erau f─âcute (...). ├Än disperare de cauz─â, prim-ministrul T─ât─ârescu a solicitat interven╚Ťia Comisiei Centrale Electorale (...), cer├óndu-se magistra╚Ťilor s─â falsifice ei ├«n╚Öi╚Öi rezultatele generale, atribuind guvernului cota de 40% indispensabil─â pentru ob╚Ťinerea majorit─â╚ŤiiÔÇŁ 5 .

├Än cele din urm─â, la 30 decembrie 1937, ministrul de interne s-a v─âzut nevoit s─â anun╚Ťe public rezultatele. Pe primele trei locuri s-au clasat:

1. Partidul Na╚Ťional Liberal, cu 35.92%;

2. Partidul Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc, cu 20,40%;

3. Partidul ÔÇ×Totul pentru ╚Üar─âÔÇŁ, cu 15.58%.

Succesul ob╚Ťinut de Garda de Fier nu ├«nsemna o victorie, dar efectul psihologic era imens. Pentru prima dat─â ├«n istoria Rom├óniei, un guvern c─âdea la alegerile prezidate de el ├«nsu╚Öi. ├Äns─â toat─â lumea era mai surprins─â de voturile acordate... legionarilor.

Dar cu toate c─â obiectivul ├«nfr├óngeri guvernului a fost atins, voturile ├«nsumate ob╚Ťinute de PN╚Ü nu-i ofereau pozi╚Ťia de a solicita regelui Carol al II-lea alc─âtuirea guvernului.

Profit├ónd de rezultatul indecis, regele nu a mai a╚Öteptat publicarea rezultatelor oficiale ╚Öi a ac╚Ťionat rapid, chiar suspect de rapid. A primit demisia lui Gheorghe T─ât─ârescu, la 28 decembrie 1937, ╚Öi f─âr─â a mai recurge la obi╚Önuitele consult─âri politice l-a numit premier pe Octavian Goga, al c─ârui partid s-a clasat abia pe locul al IV-lea.

Prin aceasta, Carol al II-lea își pregătea instaurarea propriei guvernări. Însă totul era foarte, foarte... suspect.

Ce s-a întâmplat în culise?

├Än decembrie 1937, Mihail Moruzov ╚Öi unii apropia╚Ťi din Serviciul Secret au aflat c─â Gavril─â Marinescu, protejatul lui Carol al II-lea, a primit de la Regele Carol al II-lea sarcina de a se asigura c─â la alegerile generale din 20 decembrie 1937:

ÔÇ×Nu se va ├«nregistra nici o surpriz─â nepl─âcut─â, iar liberalii vor c├ó╚Ötiga cu 42% contra alian╚Ťei Maniu-Codreanu ! - Lucru pe care Marinescu l-a garantat ├«n fa╚Ťa regeluiÔÇŁ 6 .

R─âsplata lui Gavril─â Marinescu (foto jos) ar fi fost ├«nfiin╚Ťarea Ministerului Independent al Poli╚Ťiei ╚Öi numirea lui acestuia ├«n postul respectiv. Acest minister trebuia s─â fie de sine st─ât─âtor, deci eliberat de dependen╚Ťa fa╚Ť─â de Ministerul de Interne.


Gavrila Marinescu jpg jpeg

Dar iat─â ce declar─â Eugen Cristescu, pe atunci director ├«n Siguran╚Ťa Statului ╚Öi viitorul Director General al Serviciului Special de Informa╚Ťii:

ÔÇ×La alegerile din anul 1937, Mi╚Öcarea Legionar─â (Partidul Totul pentru ╚Üar─â) a ob╚Ťinut 800 000 de voturi ! Dar 300 000 voturi au fost escamotate de Ministerul de Interne, anun╚Ť├óndu-se public numai 500 000 voturiÔÇŁ 7 .

A╚Öadar, surpriza este imens─â! ├Än realitate, la alegerile din decembrie 1937 legionarii au ab╚Ťinut aproape 25% din voturi! Fiind al doilea partid politic al ╚Ť─ârii.

Mai concret, Regele Carol al II-lea ╚Öi ÔÇ×oamenii s─âiÔÇŁ au dat o lovitur─â de stat!

Conform lui Eugen Cristescu, despre situa╚Ťie aflase inclusiv Mihail Ostrovsky, reprezentantul Uniunii Sovietice ├«n Rom├ónia.

Un epilog al rela╚Ťiei Maniu ÔÇô Codreanu

Ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi falsificat alegerile din decembrie 1937 e greu de imaginat. Istoria se scrie pe ce a fost, iar nu pe ce-ar fi fost dacă?

Ca epilog al rela╚Ťiei Maniu ÔÇô Codreanu, acela╚Öi Eugen Cristescu observa ├«ntr-o declara╚Ťie f─âcut─â organelor comuniste de anchet─â:

ÔÇ×Zelea Codreanu a avut o mare stim─â pentru Iuliu Maniu, ├«n special dup─â pactul de neagresiune de la alegerile din anul 1937. (...) ├Än testamentul s─âu politic, Codreanu a fixat cine trebuie s─â fie urma╚Öii Legiunii. Al 14-lea era Horia Sima. A mai spus c─â dac─â to╚Ťi ace╚Ötia vor c─âdea, Legiunea s─â treac─â sub Maniu. Dac─â r─âm├óne f─âr─â conduc─âtor, s─â se adreseze lui Maniu. Pe aceast─â baz─â s-a ├«ncheiat atunci acel pact. Dup─â Codreanu, al doilea conduc─âtor trebuia s─â fie Clime [Gheorghe, n.n.], pentru c─â to╚Ťi ceilal╚Ťi au c─âzut omorurilor lui Armand C─âlinescuÔÇŁ 8 .

Conform lui Eugen Cristescu:

ÔÇ×Armand C─âlinescu avea documente compromi╚Ť─âtoare despre activitatea lui Codreanu ╚Öi a mi╚Öc─ârii sale, dar nu putea s─â le fac─â publice deoarece Rom├ónia era ╚Ťar─â neutr─â ╚Öi nu era bine s─â strice rela╚Ťiile publice cu GermaniaÔÇŁ 9 .

La 15 martie 1939, Siguran╚Ťa Statului arat─â ├«ntr-o not─â c─â Iuliu Maniu s-ar fi dest─âinuit unui apropiat:

ÔÇ×├Än discu╚Ťiile pe care le-am avut cu Corneliu Codreanu, mi-am dat seama de pericolul mare pe care-l reprezint─â pentru ╚Ťar─â. El nu era un om politic, nici conduc─âtor, ci un om simplu ╚Öi semidoct, ├«ns─â ├«n adev─ârat posedat. Aici era pericolul, c─âci ├«╚Öi conducea organiza╚Ťia spre o adev─ârat─â psihoz─â, reu╚Öind s─â-i imprime exaltarea ├«n care tr─âia ╚Öi el. Mi-am dat seama c─â trebuie s─â ├«ncercuiesc aceast─â organiza╚Ťie ╚Öi s─â o trag c─âtre fapte politice normale, oferindu-i o campanie electoral─â, cu teme date, al─âturarea de organiza╚Ťii normale, intrarea ├«ntr-un parlament ╚Öi tutelarea luiÔÇŁ 10 .

La 21 septembrie 1939, sub ├«ndrumarea lui Horia Sima, legionarii l-au asasinat pe primul ministru Armand C─âlinescu. Astfel, Garda de Fier ├«╚Öi pierdea caracterul de organiza╚Ťie politic─â ╚Öi devine una terorist─â.

Visul legionarilor se va ├«mplini ├«ns─â. Carol al II-lea abdic─â, iar la 14 septembrie 1940 Rom├ónia se proclam─â ÔÇ×Stat na╚Ťional-legionarÔÇŁ.

├Äntre 21-23 ianuarie 1941, legionarii cu sprijinul na╚Ťional-sociali╚Ötilor germani ├«ncearc─â s─â-l ├«nl─âture pe Ion Antonescu ╚Öi s─â preia ├«ntreaga putere politic─â ├«n stat. ├Äns─â Adolf Hitler preg─âtea r─âzboiul cu URSS ╚Öi avea nevoie de lini╚Öte ├«n Rom├ónia.

La sfârșitul lui ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu era singurul stăpânitor al scenei politice din România.

La 3 aprilie 1941, Kurt Geissler, ╚Öeful Gestapo ├«n Rom├ónia, este rechemat ├«n Germania de ╚Öeful s─âu direct Heinrich Himmler, din cauza implic─ârii sale ├«n sus╚Ťinerea rebeliunii legionare. Dovezile sunt puse la dispozi╚Ťia lui Manfred von Killinger, ministrul Germaniei la Bucure╚Öti, de c─âtre Eugen Cristescu, ╚Öeful Serviciul Special de Informa╚Ťii din Rom├ónia (SSI)11.

La 15 martie 1941, Buletinul Informativ al SSI, Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri, prezenta conducerii statului rom├ón urm─âtoarea situa╚Ťie a ÔÇ×arest─ârilor ╚Öi capturilor asupra rebeliunii legionare p├ón─â la data curent─âÔÇŁ:

În București - au fost arestate 7 596 persoane, din care au fost eliberate 2 260.

În Provincie - au fost arestate 5 185 persoane, din care au fost eliberate 1 509, judecate 1 533, condamnate 898 și achitate 535.

De la legionari au fost confiscate, până la 15 martie 1941:

100 mitraliere;

487 puști mitralieră;

20 212 arme și carabine militare;

8 266 arme de vânătoare;

11 517 pistoale și revolvere;

91 pistoale mitralier─â;

382 587 cartușe diverse tipuri de armă;

46 606 cartușe de revolver;

92 190 cartușe arme de vânătoare;

9 774 tuburi cartușe diverse;

481 grenade;

223 focoase grenade;

5 proiectile arunc─âtoare de mine;

34,200 kg dinamit─â etc 12 .

Note:

1. Legea electoral─â nr. 1424 din 26 martie 1926 (ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ nr. 71 din 27 martie 1926).

2. Vezi pe larg: Ioan Scurtu, Istoria Partidului Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1994, pp. 308-327.

3. Horia Sima, Istoria Mișcării Legionare, Editura Gordian, Timișoara, 1994, pp. 221-228.

4. Horia Sima, Istoria Mișcării Legionare, Editura Gordian, Timișoara, 1994, pp. 221-228.

5. Horia Sima, Istoria Mișcării Legionare, Editura Gordian, Timișoara, 1994, pp. 221-228.

6. Arhiva Serviciului Rom├ón de Informa╚Ťii (se citeaz─â: ASRI), Dosar nr. 48163, Vol. 3, Declara╚Ťie Eugen Cristescu, 15 aprilie 1946, f. 126.

7. ASRI, Dosar nr. 48163, Vol. 3, Declara╚Ťie Eugen Cristescu, 15 aprilie 1946, f. 126.

8. ASRI, Dosar nr. 48163, Vol. 3, Declara╚Ťie Eugen Cristescu, 15 aprilie 1946, f. 126.

9. ASRI, Dosar nr. 48163, Vol. 3, Declara╚Ťie Eugen Cristescu, 15 aprilie 1946, f. 126.

10. Surs─â privat─â.

11. ASRI, Dosar nr. 3709, f. 16.

12. ASRI, Dosar nr. 8945, f. 288.