Cum s a schimbat Basarabia dup─â unirea cu Rom├ónia: ┬źPe calea reg─âsirii de sine ╚Öi a progresului┬╗ jpeg

Cum s-a schimbat Basarabia dup─â unirea cu Rom├ónia: ┬źPe calea reg─âsirii de sine ╚Öi a progresului┬╗

ÔÇ×Acei 22 de ani de via╚Ť─â na╚Ťional─â ├«n cadrul statului rom├ón au dus la progrese enorme pe terenul cultural, social ╚Öi economic. Analfabetismul, aceast─â ru╚Öine a st─âp├ónirii ╚Ťariste, aproape dispare. Reforma agrar─â f─âcut─â ├«n mod egal pentru toate na╚Ťionalit─â╚Ťile duce la o ├«nflorire a economiei rurale, iar minorit─â╚Ťile din Basarabia se bucur─â de drepturi de care nu s-au bucurat niciodat─â sub Ru╚Öi. Dovada este c─â, cu toat─â propaganda comunist─â prin numero╚Öi agen╚Ťi, prin crearea Republicei moldovene╚Öti, care de altfel este un indiciu c─â elementul rom├ónesc este predominant chiar ├«ntre Nistru ╚Öi Bug, prin ├«nfiin╚Ťarea postului de radio-emisiune pentru acelea╚Öi scopuri de la Tiraspol, n-a dat rezultate; ├«n Basarabia a domnit lini╚Öte perfect─â. Iar numeroasele alegeri libere din Basarabia, care au avut un caracter cu adev─ârat plebiscitar pentru aceast─â provincie, cu mul╚Ťi deputa╚Ťi minoritari, au fost o confirmare str─âlucit─â a sentimentelor bune pentru Rom├ónia ale ├«ntregii popula╚Ťii din BasarabiaÔÇŁ. Protestul d-lui prof. ╚śtefan Ciobanu, rostit la ╚Öedin╚Ťa comisiunilor Afacerilor Streine a Camerei ╚Öi Senatului, ├«n ╚Öedin╚Ťa din 2 Iulie 1940.

Consider├ónd modernitatea/modernizarea drept un amplu ┼či complex proces de reevaluare a ierarhiei valorilor, a institu┼úiilor care ├«nso┼úesc sau preced o cre┼čtere social-economic─â, dar ┼či un progres intelectual remarcabil1, putem afirma c─â anul 1918 a constituit nu numai momentul decisiv ├«n f─âurirea statului na┼úional unitar rom├ón, prin includerea ├«n componen┼úa sa a tuturor teritoriilor rom├óne┼čti aflate p├ón─â atunci sub domina┼úie str─âin─â2, ci a marcat, totodat─â, intrarea ├«ntregului continent european ├«ntr-o etap─â istoric─â nou─â ┼či total diferit─â de perioada antebelic─â3. Aceasta, deoarece ├«n acel an s-a pronun┼úat sentin┼úa definitiv─â ├«n uria┼čul proces istoric dintre stat ┼či na┼úiune care, deschis de decenii, s-a judecat ├«n cadrul Conferin┼úei de Pace de la Paris din 1919-1920. ÔÇ×Asist─âm ÔÇô men┼úiona ├«n acest context sociologul Dimitrie Gusti ÔÇô la ├«nscrierea unui ├«nsemnat capitol ├«n istorie: la o ├«nmorm├óntare ┼či la o ├«nviere. Statul vechi, ve┼čnic agresiv ┼či cuceritor, bazat, ├«nl─âuntru ┼či ├«n afar─â, pe simpla putere brutal─â, a murit, iar statul nou, ├«ntemeiat pe o idee, pe ideea na┼úional─â ┼či democratic─â, i-a luat loculÔÇŁ4.

Începutul modernizării

Cu referire la Rom├ónia ┼či, ├«n egal─â m─âsur─â la Basarabia de dup─â Primul R─âzboi Mondial, dezvoltarea social-economic─â, politic─â ┼či cultural─â a decurs ├«n cadrul unui efort prin care s-a ├«ncercat ÔÇ×arderea etapelorÔÇŁ parcurse pe drumul moderniz─ârii de c─âtre statele Europei Occidentale; efortul a fost ├«ncununat cu succese incontestabile ├«n varii domenii de activitate, dar a determinat ┼či o asimilare incomplet─â, iar uneori chiar distorsionat─â, a unor aspecte fundamentale ce caracterizau societ─â┼úile ┼ú─ârilor dezvoltate5.

Pentru Basarabia ├«n special, unirea din 1918 a fost precondi┼úia efortului de modernizare politic─â, economico-social─â ┼či cultural─â, efort produs ├«n cadrul procesului de difuzare a unor valori ┼či forme de organizare institu┼úional─â ┼či economic─â dinspre Occident prin intermediul factorilor de decizie ai Rom├óniei. A┼ča cum afirma pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri Ion I.C. Br─âtianu, ÔÇ×Rom├ónia Nou─â constituie temelia unei vie┼úi na┼úionale, ├«n cadrul c─âreia se va putea dezvolta de aci ├«nainte ├«n pace ┼či ├«n fericire ├«ntregul neam rom├ónescÔÇŁ6.

Acela┼či Ion I.C. Br─âtianu men┼úiona, pe bun─â dreptate, c─â Unirea de la 1918 ÔÇ×(...) izvor─â┼čte din puterea de via┼ú─â a poporului rom├ón, din vitejia solda┼úilor no┼čtri ┼či din voin┼úa hot─âr├ót─â a rom├ónilor de pretutindeni. Ea se ├«ntemeiaz─â pe fiin┼úa ├«ns─â┼či a neamului rom├ónesc, care de aproape dou─â mii de ani, ├«n mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a ┼čtiut s─â-┼či p─âstreze neatins caracterul de con┼čtiin┼ú─â na┼úional─â. Ea se reazim─â pe cerin┼úele istoriei, care ├«i impun desfiin┼úarea tuturor grani┼úelor nedrepte ┼či nefire┼čti ┼či statornicirea statelor dup─â principiile na┼úionalit─â┼úilor. Ea e voit─â, ├«n fine, de nevoile neamului rom├ónesc care nu poate tr─âi desp─âr┼úit ┼či care numai prin unirea laolalt─â a tuturor fiilor lui ├«┼či poate ├«ndeplini cu folos pentru omenire ┼či cu str─âlucire pentru el misiunea civilizatoare ├«n aceast─â parte a lumiiÔÇŁ7.

Rolul regelui Ferdinand

Unul dintre promotorii indiscutabili ai ac┼úiunii de modernizare a Basarabiei ├«n primii ani postbelici a fost ├«nsu┼či regele Ferdinand I (1914-1927) care, prin o serie de decrete-legi, a contribuit efectiv la difuzarea ┼či implementarea unor elemente esen┼úiale ale modernit─â┼úii europene.

Astfel, cu referire la modernizarea politic─â, prin decretul regal nr. 3675 din 13 decembrie 1918, corpul electoral al tuturor cet─â┼úenilor rom├óni majori din teritoriul vechi al Rom├óniei ┼či din Basarabia era convocat, pentru prima oar─â ├«n istoria acestui ┼úinut, s─â aleag─â ÔÇ×pe circumscrip┼úii electorale, prin vot universal, direct, obligator ┼či secret, ┼či pe baza reprezent─ârii propor┼úionaleÔÇŁ num─ârul de deputa┼úi ┼či de senatori stabilit prin acela┼či decret8. Acest prim exerci┼úiu electoral s-a produs ├«n martie 1919, c├ónd, ├«n Basarabia, din circa 506.000 de aleg─âtori cu drept de vot, s-au prezentat la urne 386.000, reprezent├ónd 77-78% din total. Au fost ale┼či 90 de deputa┼úi ├«n cadrul scrutinului din zilele de 15, 16 ┼či 17 martie 1919, ┼či 37 de senatori ├«n zilele de 20 ┼či 21 martie. Din cei 90 de deputa┼úi ale┼či, 72 apar┼úineau Partidului ┼ó─âr─ânesc, iar 18 s-au afiliat Ligii Poporului9.


Oficiul Po┼čtal din Chi┼čin─âu ├«n anii 1920

Oficiul Postal din Chisinau jpg jpeg

Precum men┼úiona ministrul de stat Ion Incule┼ú ├«n ┼čedin┼úa Adun─ârii Deputa┼úilor, la ├«ncheierea acelui prim exerci┼úiu electoral, ÔÇ×a fost ├«n Basarabia o anchet─â f─âcut─â de str─âini. A c─âzut ┼či ├«n m├óinile mele un exemplar dup─â referatul acesta f─âcut pentru str─âini. Ei bine, iat─â, str─âinii au constatat c─â, ├«n Basarabia, alegerile s-au f─âcut ├«n libertate ┼či pot fi considerate ca un plebiscit ├«n folosul Rom├ónieiÔÇŁ10. ├Än a┼ča mod, prin alegerile din martie 1919 pentru Adunarea Deputa┼úilor ┼či Senatul Noii Rom├ónii s-a pus ├«nceputul unei vie┼úi politice ┼či de partid moderne ├«n Basarabia.

Chiar dac─â ├«n perioada ce a urmat, p├ón─â ├«n februarie 1938, Rom├ónia a trecut printr-un adev─ârat ÔÇ×carusel guvernamentalÔÇŁ, doar ├«n primul deceniu perind├óndu-se la c├órma ┼ú─ârii 11 guverne, este ├«n afara oric─âror dubii adev─ârul c─â, prin legiferarea votului universal, politica intrase efectiv ├«n via┼úa cotidian─â a popula┼úiei Basarabiei, aceasta particip├ónd, de r├ónd cu to┼úi cet─â┼úenii Rom├óniei, la 11 alegeri parlamentare ├«n cei 22 de ani ai perioadei interbelice11.

Reforma agrar─â ÔÇô ┼či rela┼úiile cu Ucraina

Sub aspectul moderniz─ârii economice, reforma agrar─â din 1918-1924 a fost, indiscutabil, cea mai important─â ┼či apreciat─â. Indiferent de ideologia de partid ├«mbr─â┼úi┼čat─â sau de gradul de influen┼ú─â al partidului pe care-l reprezentau ├«n forul legislativ, deputa┼úii ┼či senatorii din toate col┼úurile Rom├óniei au considerat legiferarea reformei agrare drept o ├«ndatorire fa┼ú─â de ┼ú─âr─ânimea care se jertfise ├«n r─âzboi, iar votul universal ┼či ├«mpropriet─ârirea au fost ├«n┼úelese drept dou─â obiective esen┼úiale, dar ca p─âr┼úi componente ale unui ├«ntreg ÔÇô democratizarea ┼či modernizarea societ─â┼úii12.

A┼ča cum afirmau ├«n acea perioad─â pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri Ion I.C. Br─âtianu ┼či ministrul Agriculturii ┼či Domeniilor Ion Duca, ÔÇ×numai prin ├«mpropriet─ârire se va face ┼ú─âr─ânimei dreptatea ce i s-a f─âg─âduitÔÇŁ ┼či ÔÇ×numai astfel, rezemat─â pe un popor ├«nst─ârit ┼či mul┼úumit de soarta lui, unitatea na┼úional─â va putea s─â dea roadele ei binef─âc─âtoareÔÇŁ13. Mai mult ca at├ót, aceia┼či oameni politici ┼či de stat au insistat cu toat─â hot─âr├órea ÔÇ×s─â se ┼úin─â seam─â de condi┼úiile speciale ale BasarabieiÔÇŁ, deoarece ÔÇ×datoria noastr─â este s─â nu nesocotim aceste deosebiri, spre a putea asigura pe viitor ┼úinutului de peste Prut un a┼čez─âm├ónt agrar temeinic ┼či o dezvoltare istoric─â lini┼čtit─âÔÇŁ14.

├Än aceea┼či direc┼úie se ├«nscrie ┼či efortul factorilor de decizie politic─â ai Rom├óniei interbelice nu numai de men┼úinere, ci ┼či de dezvoltare ├«n continuare a rela┼úiilor comercial-economice tradi┼úionale cu Ucraina, chiar dac─â Nistrul devenise, dup─â 1918, frontier─â de stat ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri, modific├óndu-i-se prin aceasta regimul obi┼čnuit.

A┼ča cum p├ón─â ├«n aprilie 1919 ÔÇô perioad─â ├«n care Ucraina a reu┼čit s─â-┼či men┼úin─â independen┼úa politic─â15 ÔÇô circula┼úia pe Nistru a continuat s─â se efectueze f─âr─â niciun fel de obstacole ┼či ├«n vederea protej─ârii intereselor economice ale popula┼úiei Basarabiei, Direc┼úia general─â economic─â din cadrul guvernului Rom├óniei a decis instituirea, p├ón─â la unificarea administrativ─â a ┼ú─ârii, a c├óte unui serviciu comun de import-export la Ia┼či ┼či Chi┼čin─âu, iar ├«n vederea dezvolt─ârii schimbului de m─ârfuri cu Ucraina, aceea┼či Direc┼úie general─â a delegat un reprezentant al s─âu ├«n Ucraina, cu misiunea de creare a unui serviciu economic special16.

O alt─â decizie a Consiliului de Mini┼čtri al Rom├óniei, adoptat─â la propunerea ministrului secretar de stat la departamentul industriei ┼či comer┼úului, viza acordarea ├«nlesnirilor ┼či foloaselor Legii pentru ├«ncurajarea industriei na┼úionale societ─â┼úii ÔÇ×HerculeÔÇŁ, ├«n inten┼úia acesteia de ├«nfiin┼úare a unei fabrici de zah─âr ├«n comuna M├ónd├óc din jude┼úul Soroca17.

Ajutor financiar pentru refacere

├Äns─â p├ón─â la eforturile de modernizare economic─â propriu-zis─â a Basarabiei, o serie de m─âsuri au vizat refacerea ei economic─â ┼či social─â, cauzat─â de r─âzboiul mondial. Respectivele m─âsuri au fost cu at├ót mai pre┼úioase cu c├ót Rom├ónia se afla, ├«n acea perioad─â, ├«ntr-o situa┼úie extrem de dificil─â, av├ónd stocul de aur depus ├«n trei state ÔÇô ├«n Rusia, Germania ┼či Marea Britanie. Potrivit datelor Guvernatorului B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei, I.G. Bibicescu, din 17 februarie 1919, partea cea mai ├«nsemnat─â a acelui tezaur se afla ├«n Rusia, ÔÇ×├«n sum─â de peste lei 315 mln. aur efectiv ┼či 1,5 mlrd. alte valori ┼či titluri, tezaur garantat de guvernul ImperialÔÇŁ, guvern care ├«ns─â fusese, ├«ntre timp, ├«nlocuit cu un guvern bol┼čevic. ├Än plus, o alt─â parte a tezaurului se afla depus─â la Reichsbank din Germania, ├«n valoare de lei 80.469.650 aur efectiv, ┼či 98.105.500 ├«n Marea Britanie, la Bank of England, deci un total de 493.730.430 aur efectiv18.

A┼čadar, ├«n pofida enormelor dificult─â┼úi, prin decretul regal din 15 octombrie 1918, creditul de r─âzboi ├«n sum─â de 1,7 miliarde lei a fost sporit cu 300 mln. lei, p├ón─â la suma total─â de 2 miliarde de lei, respectiva sum─â urm├ónd a fi acordat─â popula┼úiei Basarabiei pentru pagubele de orice fel cauzate de r─âzboi, precum ┼či pentru orice alte cheltuieli provocate de r─âzboi19.

Printr-un alt decret regal, din 1 noiembrie 1918, s-a permis municipiului Chi┼čin─âu ÔÇ×s─â contracteze un ├«mprumut p├ón─â la concuren┼úa sumei de 10 mln. lei de la orice banc─â din ┼úar─â ┼či ├«n cont curent, cu care s─â se aprovizioneze cu alimente de prim─â necesitate ┼či obiecte de ├«mbr─âc─âminte ┼či ├«nc─âl┼ú─âminteÔÇŁ20.

Societăţi de ajutorare, decrete, credite, subvenţii

├Än aceea┼či ordine de idei, prin contribu┼úia direct─â a reginei Maria a Rom├óniei, ├«n perioada imediat urm─âtoare unirii Basarabiei cu Rom├ónia, av├ónd ├«n vedere consecin┼úele sociale extrem de grave produse de anii r─âzboiului mondial, a fost ├«nfiin┼úat─â Societatea pentru ocrotirea orfanilor de r─âzboi, av├ónd ca scop ÔÇ×ad─âpostirea, ├«ntre┼úinerea ┼či educa┼úia fizic─â ┼či moral─â a orfanilor de r─âzboiÔÇŁ, cu sec┼úii regionale la Ia┼či, Bucure┼čti, Craiova ┼či Chi┼čin─âu, cuprinz├ónd jude┼úele din ├«ntreaga Basarabie21. La scurt timp de la ├«nfiin┼úare, printr-un decret semnat de regele Ferdinand I, s-a decis acordarea unei subven┼úii ini┼úiale de 10 mln. lei Societ─â┼úii ÔÇ×Ocrotirea orfanilor din r─âzboiÔÇŁ, prin comitetele din Bucure┼čti, Ia┼či, Craiova ┼či Chi┼čin─âu22.

Concomitent cu respectiva ini┼úiativ─â, printr-un alt decret regal, a fost deschis pe seama Ministerului agriculturii ┼či domeniilor un credit extraordinar de 1 mln. lei, ÔÇ×spre a se veni ├«n ajutorul centralei cooperativelor basarabene, ├«ns─ârcinat─â cu aprovizionarea popula┼úiei din BasarabiaÔÇŁ23.

├Än fine, prin adoptarea statutului Societ─â┼úii pe ac┼úiuni ÔÇ×Steaua BasarabieiÔÇŁ cu sediul la Ia┼či, s-a urm─ârit scopul ÔÇ×desfacerii ├«n Basarabia, ├«n condi┼úiile cele mai avantajoase pentru popula┼úie, a produselor ce lipsesc acolo, precum petrolul ┼či derivatele sale, sarea, chibriturile, tutun, sc├ónduri, ┼čindril─â ┼č.a., precum ┼či de a aduce din Basarabia diferite produse ├«n MoldovaÔÇŁ24.

Ac┼úiune concertat─â pentru dezvoltarea ┼čcolilor din Basarabia

├Änv─â┼ú─âm├óntul ┼či efortul de ridicare a nivelului de cultur─â al maselor largi ale popula┼úiei Basarabiei au f─âcut, indiscutabil, obiectul preocup─ârilor prioritare ale administra┼úiei rom├óne ┼či a ├«ntregului corp profesoral din Rom├ónia din chiar anul 1918. Av├ónd ├«n vedere lipsa acut─â a materialelor didactice ┼či a rechizitelor ┼čcolare, printr-un decret al regelui Ferdinand I a fost deschis pe seama bugetului Ministerului cultelor ┼či instruc┼úiunii, administra┼úia Casei ┼čcoalelor, pe exerci┼úiul financiar 1918-1919, un credit extraordinar de 1 mln. lei pentru procurarea c─âr┼úilor didactice, literare, ┼čtiin┼úifice ┼či a rechizitelor pentru nevoile ┼čcolilor din Basarabia25.

Potrivit m─ârturiei din 14 noiembrie 1918 a generalului Artur V─âitoianu, pe atunci ministru de Interne, ÔÇ×Ministerul Cultelor ┼či Instruc┼úiunii a trimis ├«n Basarabia ├«n ianuarie curent mai mul┼úi ├«nv─â┼ú─âtori, institutori ┼či profesori, ├«n scopul de a ├«ncerca, prin sfaturi, s─â risipeasc─â ne├«ncrederea sem─ânat─â printre s─âteni de c─âtre bandele bol┼čevice ┼či s─â formeze leg─âtura sufleteasc─â cu poporul de peste Prut. ├Äncercarea, pe c├ót de folositoare, a fost ┼či ├«ndr─âznea┼ú─â, c─âci ace┼čti piloni ai culturii ┼či ai sufletului rom├ónesc au p─â┼čit imediat ├«n satele ├«nc─â pline de r─âzvr─âtirea bol┼čevic─â, f─âr─â a se sprijini pe armata ┼ú─ârii, pentru a nu st├órni b─ânuieli, ├«ncrez─âtoare numai ├«n mijloacele proprii. P─âr─âsindu-┼či familiile pentru o cauz─â na┼úional─â, ei ┼či-au primejduit adeseori via┼úa. Numai gra┼úie curajului, st─âruin┼úei, destoiniciei ┼či aleselor lor calit─â┼úi, ei au reu┼čit a se apropia de sufletul basarabeanului care, c─âp─ât├ónd ├«ncredere ├«n ei, ┼či-a t├ónguit lor necazurile ┼či p─âsurile, invit├óndu-i adeseori s─â judece pricinile dintre locuitori. Frumoasele rezultate ale muncii f─âr─â preget ce au depus se pot vedea din faptul c─â mare parte din ei au fost invita┼úi de a r─âm├óne printre d├ón┼čiiÔÇŁ26.


Liceul de fete ÔÇ×Regina MariaÔÇŁ ├«n anii interbelici

Liceul de fete Regina Maria jpg jpeg

De┼či ├«n privin┼úa moderniz─ârii ├«nv─â┼ú─âm├óntului au fost adoptate mai multe decizii, elaborate legi etc., un rol extrem de important ├«n aceast─â privin┼ú─â l-a jucat decretul regal din 14 august 1918 privind ├«nfiin┼úarea unor gimnazii pentru ucraineni, evrei, ru┼či, bulgari, germani ┼či alte minorit─â┼úi din Basarabia, con┼úin├ónd, totodat─â, principiile esen┼úiale dup─â care era organizat ├«ntregul sistem al ├«nv─â┼ú─âm├óntului ├«n perioada interbelic─â, ┼či anume: a) fiecare na┼úionalitate locuitoare ├«n Basarabia avea dreptul de a-┼či instrui copiii ├«n limba na┼úional─â, programa studiului limbii na┼úionale fiind ├«ntocmit─â de o comisie ┼čcolar─â a na┼úionalit─â┼úii respective, ├«n conformitate cu principiile hot─âr├óte de directorat ┼či de ministerul instruc┼úiunii publice; b) p─ârin┼úii erau liberi ├«n alegerea ┼čcolii pentru copiii lor; c) ├«n fiecare ┼čcoal─â, ├«nv─â┼ú─âm├óntul consta din trei p─âr┼úi: 1. partea fundamental─â, con┼úin├ónd obiectele la limba rom├ón─â, istoria rom├ónilor, geografia Rom├óniei ÔÇô toate predate ├«n limba rom├ón─â dup─â programe de stat; 2. obiectele cerute de tipul ┼čcolii ┼či 3. limba na┼úionalit─â┼úii respective27.

Av├óndu-se ├«n vedere lipsa acut─â de personal didactic ├«n primii ani postbelici, la 12 septembrie 1918 a fost adoptat decretul-lege cu privire la organizarea ┼čcolilor medii ┼či a ┼čcolilor normale (pedagogice) din Basarabia. Primele ┼čcoli normale (pedagogice) erau instituite ├«n ora┼čele Soroca, Cetatea Alb─â ┼či Chi┼čin─âu, ele fiind definite, conform art. 8 al decretului respectiv, drept ÔÇ×institu┼úii ┼čcolare pedagogice secundare, care au scopul de a preg─âti personalul didactic pentru ├«nv─â┼ú─âm├óntul primarÔÇŁ.

Durata cursurilor ├«n ┼čcolile normale era de 5 ani. Pentru elevii cei mai silitori ┼či cu purtare bun─â, fiecare ┼čcoal─â normal─â oferea 100 de burse, c├óte 20 de fiecare clas─â. Dup─â absolvirea ┼čcolii, bursierii erau datori s─â serveasc─â ├«n calitate de ├«nv─â┼ú─âtori pe o durat─â de cel pu┼úin 5 ani28. Acela┼či decret-lege stabilea ┼či programa ┼čcolilor normale (pedagogice), incluz├ónd obiectele: religia, limba rom├ón─â, limba na┼úional─â, limba francez─â, pedagogia cu psihologia ┼či didactica, istoria, matematica, ┼čtiin┼úele naturii cu fizica, gospod─âria rural─â, geografia, medicina popular─â cu igiena, legisla┼úia administrativ─â ┼či ┼čcolar─â, datoriile ├«nv─â┼ú─âtorului, caligrafia, desenul artistic ┼či liniar, c├óntarea ┼či muzica, gimnastica, lucrul manual ┼či practica agricol─â29.

Reorganizarea justiţiei

Practic, dup─â principii identice a fost reorganizat─â ┼či modernizat─â justi┼úia ├«n Basarabia dup─â 1918. Prin legea privitoare la organizarea justi┼úiei ├«n Basarabia, din 6 octombrie 191830, completat─â ulterior cu Decretul regal pentru organizarea justi┼úiei ├«n Basarabia din 6 mai 191931, la baza reorganiz─ârii acesteia au fost puse dou─â principii esen┼úiale: a) s-a dat o nou─â organizare sistemului judiciar, pus pe baze moderne, conforme cu noile condi┼úii istorice, ┼či b) limba oficial─â ├«n justi┼úie a devenit limba rom├ón─â, at├ót ├«n procedura judiciar─â, c├ót ┼či ├«n actele scrise, consider├óndu-se c─â ÔÇ×numai ├«n modul acesta, marile mase ale poporului rom├ón din Basarabia se vor putea bucura de binefacerile unei adev─ârate justi┼úiiÔÇŁ32. ├Än continuarea aceluia┼či efort de modernizare a justi┼úiei se ├«nscrie ┼či decretul-lege din 2 mai 1919 pentru aplicarea ├«n Basarabia a codului penal ┼či a codului de procedur─â penal─â rom├ón─â33.

├Än ┼čirul altor m─âsuri de adoptare ┼či de asimilare a modernit─â┼úii europene este de men┼úionat ┼či decretul regal din 10 mai 1918, prin care asupra Basarabiei se extindea puterea legii de organizare a personalului administra┼úiei po┼čtelor, telefoanelor ┼či telegrafului, a legii de exploatare po┼čtal─â, telegrafic─â ┼či telefonic─â ┼či a legii de po┼čt─â rural─â, ├«n vigoare ├«n Rom├ónia la acea dat─â. ├Äntru executarea decretului ├«n cauz─â, printr-o lege special─â a fost acordat un credit de 6.871.210 lei pe seama direc┼úiei generale a PTT din cadrul Ministerului de Interne, pentru ├«nfiin┼úarea ┼či ├«ntre┼úinerea serviciului po┼čtal, telegrafic ┼či telefonic ├«n Basarabia p├ón─â la 1 aprilie 191934.

Printr-un alt decret regal, din 7 iulie 1918, ├«ncep├ónd cu 1 septembrie 1918, ├«n Basarabia sistemul metric de m─âsuri ┼či greut─â┼úi devenea sistemul legal35. Este suficient de remarcat c─â, p├ón─â ├«n 1918, ├«n Basarabia erau utilizate m─âsurile vechi pentru lungime, volum ┼či greut─â┼úi, provenind din Evul mediu. Bun─âoar─â, lungimile erau m─âsurate cu cotul moldovenesc, ar┼činul, st├ónjenul sau cu v├órsta; volumul ÔÇô cu ocaua moldoveneasc─â, cu vadra moldoveneasc─â sau cu chila (pentru p├óine); iar greut─â┼úile erau m─âsurate cu funtul, cu ocaua sau cu pudul36.

Ministerul industriei ┼či comer┼úului era ├«ns─ârcinat s─â stabileasc─â, prin decizie ministerial─â, echivalentele legale ├«ntre cele dou─â sisteme. De asemenea, pe seama ┼či la dispozi┼úia Ministerului industriei ┼či comer┼úului se deschidea un credit de 2 mln. lei, ├«n vederea procur─ârii etaloanelor ┼či m─âsurilor necesare prim─âriilor ┼či comercian┼úilor, precum ┼či pentru salarizarea birourilor de m─âsuri ┼či greut─â┼úi37.

Inspectoratul Sanitar al Basarabiei

├Än cadrul dezbaterilor asupra importan┼úei ┼či semnifica┼úiei perioadei interbelice din istoria Basarabiei, argumentul cel mai des invocat ├«l constituie proverbiala ÔÇ×palm─â a jandarmului rom├ónÔÇŁ. Mai rar ├«ns─â se invoc─â ÔÇô sau chiar se omite cu des─âv├ór┼čire ÔÇô faptul c─â organizarea sanitar─â ├«n Basarabia, ├«n sensul modern al cuv├óntului, inclusiv primele vaccin─âri ├«n mas─â contra bolilor infec┼úioase, se datoreaz─â anume prezen┼úei trupelor rom├óne ┼či ├«n special comisarului general al Basarabiei, generalului corp de armat─â Artur V─âitoianu.

Astfel, prin ordonan┼úa nr. 14 din 7 iulie 1918 a Comisarului General al Basarabiei, ÔÇ×v─âz├ónd starea sanitar─â rea a Basarabiei ┼či c─â tifosul exantematic continu─â a fi foarte ├«ntinsÔÇŁ, generalul a dispus crearea Inspectoratului Sanitar al Basarabiei ÔÇô ÔÇ×institu┼úie cu caracter civilo-militar, pentru combaterea bolilor contagioase din Basarabia ┼či, implicit, de a organiza serviciul sanitar ├«n Basarabia, pun├ónd ├«n leg─âtur─â aceast─â organizare local─â cu gruparea mare a familiei rom├óne┼čti, cu organizarea sanitar─â din RegatÔÇŁ38.


Chi┼čin─âu ÔÇô vedere general─â ├«n anii interbelici

Chisinau jpg jpeg

Pe de alt─â parte, prin ordonan┼úa nr. 25 din 30 iulie 1918, acela┼či Comisar General al Basarabiei a dispus vaccinarea ├«ntregii popula┼úii contra holerei, lu├óndu-se totodat─â m─âsuri de poli┼úie sanitar─â la frontiera Nistrului. A┼ča cum s-a relatat, toate vaccin─ârile au fost efectuate gratuit, ├«ncunun├óndu-se de un real succes39.

├Än fine, nu ├«ns─â ┼či ├«n ultimul r├ónd, prin adoptarea decretului-lege nr. 122 din 12/25 ianuarie 1919, Basarabia interbelic─â a beneficiat de o organizare statistic─â pe baze moderne, noua Direc┼úie general─â a statisticii av├ónd atribu┼úiile de ÔÇ×a culege, examina, verifica, coordona, comunica ┼či publica toate datele statistice privitoare la teritoriu, popula┼úie, agricultur─â, comer┼ú, industrie, finan┼úe, circula┼úie ┼či ├«n general la toate ramurile de activitate economic─â ┼či de bog─â┼úie a regatului Rom├ónieiÔÇŁ40. Gra┼úie aceleia┼či noi organiz─âri a statisticii, la 29 decembrie 1930, pe teritoriul ├«ntregii Rom├ónii, inclusiv ├«n Basarabia, s-a desf─â┼čurat cel mai amplu recens─âm├ónt al popula┼úiei care, prin amploarea, profunzimea ┼či veridicitatea datelor culese, nu a mai fost dep─â┼čit de nici un alt recens─âm├ónt organizat ulterior41.

ÔÇ×Sub gospod─âria rom├óneasc─â de 22 de ani, Basarabia a f─âcut reale progrese pe toate t─âr├ómurile ╚Öi ├«n toate ramurileÔÇŁ

├Än concluzia celor expuse constat─âm c─â perioada cuprins─â ├«ntre cele dou─â r─âzboaie mondiale a ├«nsemnat un drum ascendent al societ─â┼úii rom├óne┼čti, statul na┼úional unitar rom├ón ├«nregistr├ónd progrese esen┼úiale incontestabile ├«n efortul de modernizare politic─â, economico-social─â ┼či cultural─â, cu efecte benefice ├«n toate provinciile sale istorice. Reformele din anii 1918-1924 au schimbat ├«n mod radical vechile structuri sociale, economice ┼či politice, d├ónd na┼čtere unei noi Rom├ónii, foarte diferite de cea de p├ón─â la 1918. A╚Öa cum pe bun─â dreptate men╚Ťiona prof. Ion Nistor, ÔÇ×sub gospod─âria rom├óneasc─â de 22 de ani, Basarabia a f─âcut reale progrese pe toate t─âr├ómurile ╚Öi ├«n toate ramurile de ├«ndeletnicire administrativ─â, cultural─â, social─â ╚Öi economic─â. Grija p─ârinteasc─â pentru ├«nflorirea ╚Öi prop─â╚Öirea ei a constituit una din principalele preocup─âri ale statului rom├ón ├«ntregitÔÇŁ42.

Totodat─â, la fel de indiscutabil este ┼či faptul c─â, al─âturi de numeroasele ┼či diversele ei ├«mpliniri, perioada interbelic─â a cunoscut ┼či tot at├ótea umbre ┼či chiar e┼čecuri. Aceasta deoarece, a┼ča cum consemna marele diplomat Nicolae Titulescu, dac─â ├«nainte de Primul R─âzboi Mondial Rom├ónia a avut pace, dar n-a avut dreptate, atunci dup─â Primul R─âzboi Mondial, Rom├ónia a avut dreptate, ├«n sensul c─â i s-a recunoscut unitatea na┼úional─â, dar n-a mai avut pace43. ├Än plus, perioada interbelic─â a fost prea scurt─â pentru a putea produce transform─âri radicale, astfel ├«nc├ót procesele de modernizare economico-social─â, de industrializare s-au manifestat preponderent la nivel urban, unde locuia doar 1/5 din popula┼úie, ├«n timp ce societatea rom├óneasc─â, ├«n marea ei majoritate, a r─âmas ├«n stadiul accentu─ârii polariz─ârii economice ┼či sociale, fiind ├«nc─â departe de etapa predomin─ârii civiliza┼úiei industriale, a diminu─ârii discrepan┼úelor ┼či a preponderen┼úei claselor mijlocii ├«n via┼úa economic─â44.

┼×i totu┼či, ├«n pofida tuturor dificult─â┼úilor ┼či limitelor inerente unei perioade istorice prea scurte ┼či zbuciumate ┼či chiar dac─â reprezentan┼úii de marc─â ai intelectualit─â┼úii rom├óne┼čti interbelice au fost perfect con┼čtien┼úi de faptul c─â ÔÇ×nu vom putea face nimic complet, ci de-abia vom cur─â┼úa drumul pentru al┼úiiÔÇŁ (Vasile P├órvan, 1919)45, cert este faptul c─â, raportat─â la perioada de p├ón─â la 1918 ┼či, mai ales, la ceea ce a urmat dup─â august-septembrie 1944, perioada circumscris─â de cele dou─â r─âzboaie mondiale apare ca ÔÇ×veacul de aurÔÇŁ al ┼ú─ârilor Europei de Est, inclusiv al Rom├óniei cu provinciile istorice ├«n componen┼úa ei.

Note:

1. Enciclopedia universal─â Britannica. Vol. 10. Coord.: Ilie┼č C├ómpeanu, Cornelia Marinescu, Editura Litera, Bucure┼čti, 2010, pp. 271-272; Alexis Nouss, Modernitatea. Traducere din francez─â de Viorica Popescu ┼či Gheorghe Cr─âciun, Editura Paralela 45, F.l., 2000; Sergiu T─âma┼č, Dic┼úionar politic. Institu┼úiile democra┼úiei ┼či cultura civic─â. Ed. a II-a rev. ┼či ad., Casa de editur─â ┼či pres─â ÔÇ×┼×ansaÔÇŁ SRL, Bucure┼čti, 1996, pp. 340-341.

2. Vezi Emmanuel de Martonne, La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe, Tipografia Cur┼úii Regale, Bucure┼čti, 1922, 20 p.

3. Istoria secolului XX. Vol. I: Sf├ór┼čitul ÔÇ×lumii europeneÔÇŁ (1900-1945). Sub redac┼úia: Serge Berstein ┼či Pierre Milza. Traducere: Marius Ioan, Editura BIC ALL, Bucure┼čti, partea I, II; I.Saizu ┼či Al. Tacu, Europa economic─â interbelic─â, Institutul European, Ia┼či, 1997.

4. Dimitrie Gusti, Problema na┼úiunii, ├«n ÔÇ×Arhiva pentru ┼čtiin┼úa ┼či reforma social─âÔÇŁ, an. I, nr. 2-3, iulie-octombrie 1919, p. 548.

5. Detalii la Andrei Josan, Economia Rom├óniei interbelice ├«n context european, Editura ASE, Bucure┼čti, 2004, pp. 139-160.

6. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, p. 3750.

7. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, pp. 3749-3750.

8. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 213, 14/27 decembrie 1918, p. 3781.

9. ÔÇ×Dezbaterile Adun─ârii Deputa┼úilorÔÇŁ, nr. 23, ┼čedin┼úa din 30 decembrie 1919, p. 313.

10. ÔÇ×Dezbaterile Adun─ârii Deputa┼úilorÔÇŁ, nr. 12, ┼čedin┼úa din 13 decembrie 1919, p. 119.

11. Ioan Scurtu, Civiliza┼úia rom├óneasc─â interbelic─â (1918-1940), Editura Funda┼úiei Rom├ónia de M├óine, Bucure┼čti, 2008, p. 174, 185.

12. Svetlana Suveic─â, Basarabia ├«n primul deceniu interbelic (1918-1928): modernizare prin reforme, Editura Pontos, Chi┼čin─âu, 2010, p. 130.

13. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 214, 15/28 decembrie 1918, p. 3814.

14. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 220, 22 decembrie 1918 / 4 ianuarie 1919, p. 4016.

15. Vezi Nicolae Smadu, Frontul sanitar pe Nistru ┼či epidemiile din Basarabia, Imprimeria Statului, Chi┼čin─âu, 1922, pp. 30-31.

16. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 117, 17/30 august 1918, p. 1840.

17. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 155, 3/16 octombrie 1918, p. 2640.

18. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 252, 8/21 februarie 1919, pp. 5173-5184.

19. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 167, 17/30 octombrie 1918, p. 2002.

20. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 181, 3/16 noiembrie 1918, p. 3165.

21. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 19, 22 aprilie/5 mai 1918, pp. 239-243.

22. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 239, 20 ianuarie/2 februarie 1919, p. 4684.

23. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 226, 4/17 ianuarie 1919, p. 4230.

24. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 172, 23 octombrie/5 noiembrie 1918, pp. 3010-3012.

25. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 252, 8/21 februarie 1919, p. 5136.

26. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 209, 9/22 decembrie 1918, pp. 3681-3682.

27. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 117, 17/30 august 1918, pp. 1838-1840.

28. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 154, 2/15 octombrie 1918, pp. 2628-2630.

29. Ibidem, p. 2630.

30. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, pp. 2748-2759.

31. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 16, 6 mai 1919, p.891-902; ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 18, 9 mai 1919, pp. 996-1007.

32. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, p. 2756.

33. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 15, 4 mai 1919, p. 813.

34. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 35, 12/15 mai 1918, p. 448.

35. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, pp. 2853-2854.

36. Calendarul Basarabiei pe 1931. ├Äntocmit de H.Block ┼či A.C├óndea, Tipografia Eparhial─â ÔÇ×Cartea Rom├óneasc─âÔÇŁ, Chi┼čin─âu, F.a., p. 1, 31-32.

37. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, p. 2854.

38. Nicolae Smadu, Privire general─â asupra organiz─ârii ┼či st─ârii sanitare din Basarabia. Dela ├«nfiin┼úarea Inspectoratului p├ón─â azi. Anii 1918-1920, Imprimeria Statului, Chi┼čin─âu, 1920, p. 9-10, 22.

39. Ibidem, p. 25.

40. ÔÇ×Monitorul OficialÔÇŁ, nr. 50, 20 iunie 1919, pp. 2853-2855.

41. Detalii la Vladimir Trebici, Dr. Sabin Manuil─â, organizatorul statisticii ┼čtiin┼úifice ├«n Rom├ónia, ├«n Sabin Manuil─â: Istorie ┼či demografie. Studii privind societatea rom├óneasc─â ├«ntre secolele XVI-XX. Coordonatori: Sorina Bolovan, Ioan Bolovan, Centrul de Studii Transilvane, Funda┼úia Cultural─â Rom├ón─â, Cluj-Napoca, 1995, pp. 7-25.

42. Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Edi╚Ťie ╚Öi studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1991, p. 335.

43. Cf. Rom├ónia ┼či Europa ├«ntre cele dou─â Conferin┼úe de pace de la Paris: 1919-1920 ┼či 1947. Mas─â rotund─â (Prezentare selectiv─â), ├«n Cursurile de Var─â ale Universit─â┼úii Nicolae Iorga. V─âlenii de Munte, edi┼úia 2004, Editura Libertas, Ploie┼čti, 2005, p. 142.

44. Andrei Josan, Economia Rom├óniei interbelice ├«n context european, Editura ASE, Bucure┼čti, 2004, pp.139-140.

45. Cf. Lumini┼úa Iacob, Modernizare-europenism. Vol. II. Percep┼úie, tr─âire, identitate etnic─â, Editura Universit─â┼úii ÔÇ×Al. I. CuzaÔÇŁ, Ia┼či, 1995, p. 92.