Cum s a format Republica Moldoveneasca Nistreana jpeg

Cum s-a format Republica Moldoveneasca Nistreana

­čôü Comunism
Autor: Andrei Morar

├Än anii ÔÇÖ80 ai secolului trecut, Uniunea Sovietic─â era un uria╚Ö ├«n agonie. Retardul economic fa╚Ť─â de Statele Unite f─âcuse imposibil de sus╚Ťinut R─âzboiul Rece. ├Än plus politicile ultimului pre╚Öedinte, Mihail Gorbaciov:perestroika dar mai ales glasnostul au favorizat fric╚Ťiunile din cadrul URSS. Pentru a salva ce se mai putea din Uniunea Sovietic─â, Mihail Gorbaciov a recurs la un artificiu tehnic pentru a men╚Ťine unitatea colosului sovietic.La plenara CC al PCUS din februarie 1988 Gorbaciov condamn─â manifest─ârile antiruse ╚Öi tendin╚Ťele de separare de URSS ale guvernelor din republicile unionale pe care le nume╚Öte ÔÇ×na╚Ťionalismul orbÔÇŁ care au luat amploare datorit─â politicii sale de liberalizare, ├«n schimb propune interna╚Ťionalismul ca form─â superioar─â de manifestare a na╚Ťionalit─â╚Ťilor care avea drept principii respectarea demnit─â╚Ťii, culturii, limbii ╚Öi istoriei fiec─ârui popor;interna╚Ťionalism materializat prin separatismul autonomiilor ce amenin╚Ťau integritatea republicilor rebele.[1]

Dar liderul de la Kremlin nu se rezum─â doar la o critic─â. Profit├ónd de situa╚Ťia multina╚Ťional─â a republicilor unionale ÔÇŁrebeleÔÇŁ, de schimb─ârile succesive de frontiere f─âcute de Stalin ╚Öi sus╚Ťin├ónd ├«n acela╚Öi timp c─â ac╚Ťioneaz─â ├«n spiritul Actului Final de la Helsinki din 1975, liderul sovietic promulg─â ├«n 1990 o lege care va fi izvorul principalelor conflicte separa╚Ťioniste de pe teritoriul fostei URSS. Astfel ├«n urma legii autonomiilor, URSS va fi format─â din 35 de subiec╚Ťi:adic─â cele 15 republici unionale ╚Öi ├«nc─â 20 de republici nou create, autonome, care prin legea din 26 aprilie 1990 vor drepturi egale cu cele unionale ├«n domeniile social-economic, administrativ ╚Öi cultural. Aceste autonomii erau create de elitele regionale care doreau s─â-╚Öi p─âstreze avantajele oferite de influen╚Ťa Moscovei, prin urmare at├óta timp c├ót r─âm├óneau ├«n URSS privilegiile le erau respectate, tot ceea ce trebuiau s─â fac─â era s─â respecte politica Moscovei. Astfel Gorbaciov opunea separatismului republicilor unionale care amenin╚Ťau integritatea URSS, separatismul autonomiilor, care amenin╚Ťa integritatea acestora din urm─â, nu ╚Öi integritatea Uniunii[2].

Planul g├óndit de Gorbaciov ╚Öi de liderii de la Kremlin a fost pus ├«n aplicare perfect la Tiraspol, unde a fost creat─â o astfel de autonomie, numit─â Republica Moldoveneasc─â Nistrean─â, pe teritoriul Fostei RASSM. Unul din principalele atuuri propagandistice ale acestei republici nistrene a fost permanenta disput─â a originii poporului moldovenesc ╚Öi a conflictului ruso-rom├ón ╚Öi rom├óno-sovietic ├«n ceea ce prive╚Öte Basarabia, distan┼úa p─âstrat─â la nivel social ┼či economic ├«ntre cele dou─â p─âr┼úi ale RSSM, dar ┼či identitar:  basarabenii au fost rom├óniza╚Ťi ╚Öi sunt mai r─âi ╚Öi mai lene╚Öi, adev─âra╚Ťii moldoveni sunt cei din st├ónga Nistrului. O alt─â idee care a s─âdit panic─â a fost ÔÇ×pericolulÔÇŁ unirii cu  Rom├ónia, alimentat─â de adoptarea limbii rom├óne ca limb─â de stat la 31 august, separati╚Ötii folosindu-se ├«n propaganda lor de imaginea rom├ónilor fasci╚Öti care vin ╚Öi-i las─â f─âr─â loc de munc─â ╚Öi f─âr─â drepturi pe to╚Ťi cei care nu ╚Ötiu limba rom├ón─â, f─âr─â s─â specifice ├«ns─â c─â limba rom├«n─â era ├«n propor┼úie cov├ór┼čitoare asem─ân─âtoare cu limba moldoveneasc─â.

1 map pridnestrovie 0 jpg jpeg

Formarea Republicii Moldovene┼čti Nistrene

Procesul de formare a autonomiei de pe malul Nistrului a ├«nceput chiar ├«n august 1989, o dat─â cu primele manifest─âri de autodeterminare na╚Ťional─â de la Chi╚Öin─âu. For╚Ťele conservatoare ├«nfiin╚Ťeaz─â ├«n august 1989 noi soviete ale muncitorilor din uzinele din st├ónga Nistrului, numite comitetele unificate ale colectivelor de munc─â (OSTK-sovety trudovykh kollektivov). Aceste organiza╚Ťii prosovietice au protestat puternic ├«mpotriva introducerii grafiei latine[3].  Principalul pericol pentru sovietici ├«l reprezenta unirea cu Rom├ónia deoarece o Moldov─â independent─â era mai slab─â ╚Öi mai u╚Öor de manipulat dec├ót o Moldov─â unit─â cu Rom├ónia, care ar fi ├«nsemnat pierderea total─â a controlului la Nistru.

Consider├ónd c─â grevele nu sunt de ajuns, la mai pu╚Ťin de dou─â s─âpt─âm├óni de la votarea limbii rom├óne ca limb─â de stat deputa╚Ťii din sovietele locale de la Tiraspol, Tighina ╚Öi R├óbni╚Ťa ini╚Ťiaz─â un complex de m─âsuri de nesupunere civic─â fa╚Ť─â de legile Parlamentului de la Chi╚Öin─âu. Pentru legitimarea noii republici, a fost adus─â ├«n discu╚Ťie condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov ╚Öi a anularea consecin╚Ťelor sale de c─âtre comunitatea interna╚Ťional─â. La 24 decembrie 1989 Congresul deputa╚Ťilor poporului al URSS adopta o Hot─âr├óre prin care condamna ÔÇ×semnarea Protocolului secret adi╚Ťional din 23 august 1939 ╚Öi a altor ├«n╚Ťelegeri secrete cu GermaniaÔÇŁ, recunosc├ónd prin aceasta c─â sunt din punct de vedere juridic lipsite de temei ╚Öi de valabilitate[4]. Aceast─â condamnare ├«nsemna recunoa╚Öterea existen╚Ťa Pactului dup─â ce istoriografia sovietic─â l-a negat vreme de patruzeci de ani, ╚Öi ├«n acela╚Öi timp confirma ╚Öi faptul c─â a fost folosit de Stalin pentru a exercita presiuni asupra altor state prin recurgere la for╚Ť─â.

Declararea Pactului drept nul ├«nsemna printre altele ╚Öi renun╚Ťarea URSS la Basarabia, fapt consemnat de Parlamentul Republicii Moldova ├«n Declara╚Ťia de independen╚Ť─â, adoptat─â la 27 august 1990[5]. Separati╚Ötii au luat act de anularea acestui pact ├«naintea moldovenilor, c├ónd ├«n iarna anului 1989-90 au ├«nfiin╚Ťat o comisie care s─â pun─â ├«n discu╚Ťie legalitatea hot─âr├órii de la 2 august 1940, prin care erau unite RASSM ╚Öi Basarabia ├«n cadrul RSSM[6]. Urm─âtorul pas ├«nspre crearea unei autonomii este organizarea de referendumuri la R├óbni╚Ťa (3 decembrie 1989) ╚Öi la Tighina (1 iulie 1990) ob╚Ťin├óndu-se astfel legitimitatea pentru crearea unui teritoriu autonom ├«n cadrul Moldovei:Republica Sovietic─â Socialist─â Autonom─â Nistrean─â[7], care era, potrivit rezultatelor, cerut─â de popor.

Dar dup─â fiecare m─âsur─â adoptat─â de autorit─â╚Ťile de la Chi╚Öin─âu, cei de la Tiraspol r─âspundeau cu promptudine, m─ârind miza. Astfel dup─â Declara╚Ťia de Suveranitate adoptat─â de Parlament la 23 iunie 1990, pe 2 septembrie 1990, la Tiraspol este proclamat─â Republica Sovietic─â Socialist─â Moldoveneasc─â Nistrean─â, republic─â unional─â, egal─â ├«n drepturi cu celelalte republici unionale[8]. Totodat─â sunt organizate forma╚Ťiuni paramilitare care s─â apere nou-creata republic─â, pentru ├«narmarea acestor forma╚Ťiuni sunt folosite arsenalele Armatei a 14-a ruse. La nivel central URSS ├«ncerca salvarea in extremis a imperiului este crearea unui nou Tratat unional dup─â cel din 1922, ├«n care prerogativele centrului sc─âdeau considerabil, m─ârind autoritatea guvernelor ╚Öi sovietelor republicane, dar Tratatul a fost respins de  Moldova. Din aceast─â cauz─â, la 26 aprilie 1991, Consiliul Na╚Ťionalit─â╚Ťilor al Sovietului Suprem al URSS critic─â guvernul de la Chi╚Öin─âu ┼či aminte┼čte faptul c─â nistrenii ╚Öi g─âg─âuzii nu-╚Öi v─âd viitorul ├«n afara URSS, iar dac─â Moldova nu poate respecta acest lucru atunci separati╚Ötii erau liberi s─â se despart─â.

1 transnistreni jpg jpeg

Propaganda antirom├óneasc─â, acuza╚Ťiile de rom├ónizare ╚Öi de abuzuri din partea autorit─â╚Ťilor de la Chi╚Öin─âu au fost principalul motor cu care separati╚Ötii au str├óns efective militare. Trupele locale care erau formate din  garda republican─â care cuprindea 8000 de lupt─âtori, apoi mili╚Ťia, inclusiv batalionul de elit─â Dnestr ÔÇô 5000 lupt─âtori, deta╚Öamentul territorial de salvare ÔÇô 4000 de oameni, regimente muncitore╚Öti ÔÇô 4-5000 muncitori ├«narma╚Ťi[9], apoi mai sunt trupe str─âine de pe ├«ntreg teritoriul URSS:cazacii ÔÇô 3-4000 de cazaci[10]  ╚Öi armata a 14-a, care de╚Öi se proclam─â neutr─â acord─â sprijin moral ╚Öi tehnic separati┼čtilor. Armata a 14-a este foarte bine organizat─â cuprinde aproximativ 6500 de cadre ╚Öi solda╚Ťi, o divizie de infanterie motorizat─â ÔÇô ├«ncartiruit─â la Tiraspol, dou─â regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment antitanc, dou─â regimente de pontonieri, un regiment de rachete, o escadril─â de elicoptere. Au fost retrase dou─â divizii:cea din B─âl╚Ťi, retras─â ├«n Rusia ╚Öi cea de la Odessa stabilit─â ├«n Ucraina[11]. Cu asemenea contingente r─âzboiul era inevitabil

┼×i a venit, ├«n mod simbolic, pe data de 2 martie 1992, c├ónd Republica Moldova este primit─â ├«n cadrul ONU, prin urmare recunoscut─â de comunitatea interna╚Ťional─â, iar entit─â╚Ťile separatiste nistrean─â ╚Öi g─âg─âuz─â devin implicit ilegale, ├«ncepe conflictul. Profit├ónd de lipsa pre╚Öedintelui Mircea Snegur, care era plecat la New York, reprezent├ónd pentru prima oar─â Republica Moldova ├«n calitate de membr─â a ONU, separati┼čtii lanseaz─â o provocare c─âtre poli┼úia moldoveneasc─â ┼či ├«ncepe asediul satelor din Dub─âsari. Ora┼čul este sc─âpat de sub control de poli┼úia moldoveneasc─â, treptat instal├óndu-se o linie de demarca┼úie ├«ntre cele dou─â forma┼úiuni politice pe Nistru. Imediat dup─â incidentele din 2 martie, Centrul de Pres─â al Armatei CSI transmite publicit─â╚Ťii un comunicat care stabile┼čte coordonatele dup─â care se va desf─â┼čura conflictul:se anun╚Ť─â c─â la 2 martie a fost comis un atac asupra unui regiment de infanterie motorizat─â al ap─âr─ârii civile din apropiere de Dub─âsari, iar gardi╚Ötii au s─ârit ├«n ajutorul militarilor;astfel este inversat raportul-agresor victim─â. Este f─âcut─â o analogie ├«ntre Transnistria ╚Öi Nagorno Karabah ÔÇô ├«n caz de escaladare a conflictului autorit─â┼úile moldovene┼čti sunt singurii vinova┼úi. Comunicatul aminte╚Öte c─â armata este neutr─â dar extremismul moldovenilor care vor rom├ónizarea republicii cu orice pre╚Ť e o amenin┼úare care poate for┼úa armata s─â-i apere pe separati┼čti[12].

Tiraspolitanii beneficiaz─â ╚Öi de sprijin moral din partea Moscovei, ├«n primul r├ónd presa central─â din Federa╚Ťia Rus─â:agen╚Ťia ITARÔÇôTASS ╚Öi televiziunea rus─â Ostankino reiau ╚Ötirile care anun╚Ť─â imixtiunea armatei Rom├óne ├«n conflictul de pe Nistru, ╚Ötire dezmin╚Ťit─â dup─â protestele lui Mircea Snegur[13]. ┼×i nu ├«n ultimul r├ónd al autorit─â┼úilor ruse:vicepre╚Öedintele Federa╚Ťiei Ruse, Alexandr Ru╚Ťkoi afirm─â ├«ntr-o vizit─â la Tiraspol c─â pentru el ÔÇ×Republica Nistrean─â a existat dintotdeauna ╚Öi va continua mereu s─â existeÔÇŁ ┼či c─â la al 6-lea Congres al Deputa╚Ťilor din Rusia, problema Transnistriei va fi rezolvat─â pozitiv, iar garantul acestei rezolv─âri este chiar Armata a 14-a care va ap─âra republica nistrean─â ├«n hotarele ei actuale. Un alt exemplu este ordinul ministrului ap─âr─ârii, Pavel Graciov trimis pe 19 mai 1992, c─âtre generalul armatei a 14-a, Netkacev, ├«n care era specificat c─â ÔÇ×Transnistria este p─âm├ónt rusescÔÇŁ ╚Öi de aceea ÔÇ×trebuie s─â-l ap─âr─âm cu toate mijloacele ╚Öi pe toate c─âileÔÇŁ, de aceea este dat ordinul de mobilizare a Armatei a 14-a ╚Öi preg─âtirea pentru r─âzboi[14]. A┼ča ├«ncepe faza fierbinte a r─âzboiului.

├Än timp ce tiraspolitanii se ├«narmeaz─â ╚Öi atac─â dispozitivele moldovene╚Öti, la Chi╚Öin─âu m─âsurile r─âm├ón la stadiu de negociere. Guvernul Moldovei lanseaz─â separati┼čtilor apeluri prin care le cere s─â ├«nceteze focul ┼či s─â depun─â armele, acorduri care sunt acceptate ├«n prim─â faz─â, dar ├«n cele din urm─â ├«nc─âlcate de noi atacuri din ce ├«n ce mai dure ale separati┼čtilor care folosesc lini┼čtea aparent─â pentru a se ├«nt─âri.. O dat─â cu ordinul lui Graciov, dispozitivele Armatei a 14-a p─âr─âsesc garnizoana din Tiraspol, atac─â ┼či for┼úeaz─â poli┼úia moldoveneasc─â s─â p─âr─âseasc─â localit─â┼úile din raionul Dub─âsari ┼či asediaz─â Tighina. Boris El╚Ť├«n, neag─â existen╚Ťa ordinului lui Graciov ╚Öi sus╚Ťine c─â militarii sunt ├«n continuare pe pozi╚Ťii de neutralitate, dar Igor Smirnov, liderul separati┼čtilor adopt─â un decret prin care trece la comanda Armatei a 14-a.

[1]    Ion ╚Öi Luiza Popa, Rom├ónii, Basarabia ╚Öi Transnistria, Funda╚Ťia europeana Titulescu, Centrul de studii strategice, Bucure╚Öti, 2009, p 226

[2]     Ibidem, pp 225-226

[3]     Victor B├órsan, Masacrul inocen╚Ťilor ÔÇô R─âzboiul din Moldova, 1 martie-29 iulie 1992, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, Bucure╚Öti, 1993, p 24

[4]     Ion ╚Öi Luiza Popa,  op cit, p 224

[5]     http://www.basarabeni.ro/legislatie/declaratia-de-independenta-a-republicii-moldova/(vizualizat 01.06 2010)

[6]       Ioan ╚Öi Luiza Popa, op cit, p 227

[7]     Victor B├órsan, op cit, p 25

[8]     Ioan ╚Öi Luiza Popa, op cit, p 227

[9]     Ibidem, pp 34-35

[10]    Ibidem, passim

[11]    Ibidem, p 35

[12]    Ibidem, passim

[13]    Ibidem, p 50

[14]    Victor Roncea, coord, EROI PENTRU ROMANIA Transnistria ┼či amennin┼ú─ârile Rusiei la Marea Neagr─â.edituraSemne, Bucure┼čti, 2007., p 57