România, de la bătălia pentru Stalingrad la Rusia lui Putin jpeg

Cum l-au v├óndut generalii nazi┼čti pe Hitler lui Stalin - Legendara retea Lucy

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Michael Nicholas Blaga

Dintre toate re┼úelele de spionaj active ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial, cea care a primit admira┼úia cea mai respectuoas─â din partea profesioni┼čtilor a fost cea condus─â din Lucerne, ├«ntre anii 1939-1943, de c─âtre Rudolf Roessler, sub numele de cod ÔÇ×LucyÔÇŁ. Nici Sorge, nici Cicero, pentru a men┼úiona cele mai bune exemple, nu au putut egala realiz─ârile sale.

Cartea de fa┼ú─â, A man called Lucy (Un b─ârbat numit Lucy), ap─ârut─â la editura american─â Coward-McCann din New York, este rezultatul unor ani de cercet─âri intense ┼či interviuri cu 150 de persoane, precum ┼či de c─âl─âtorii care ├«nsumeaz─â peste 50.000 de km, ├«n urm─ârirea unui b─ârbat numit Lucy. Acest b─ârbat este cel care i-a f─âcut lui Stalin un cadou nea┼čteptat de Cr─âciunul anului 1940:dosarul complet al Planului Otto (rebotezat ÔÇ×BarbarossaÔÇŁ) de invadare a URSS.

Numai nou─â copii ale planului existau atunci ┼či i-au trebuit lui Roessler peste 12 ore de munc─â pentru descifrarea codului ┼či ├«nc─â 48 de ore pentru a radiotelegrafia Kremlinului toate paginile planului. Stalin a re┼úinut ├«n secret, la biroul s─âu din Kremlin, acest dosar ┼či nu l-a discutat dec├ót cu Lavrenti Beria, ministrul poli┼úiei politice secrete cunoscute sub numele de N.K.V.D. ┼×eful Marelui Stat Major al Armatei Ro┼čii era atunci Gheorghi Jukov, care scrie ├«n cartea sa de memorii c─â nici el, nici ministrul Ap─âr─ârii, Timo┼čenko, n-au ┼čtiut c─â Stalin primise planul Barbarossa cu 6 luni ├«nainte de invazia nazist─â.

├Än favoarea faptului c─â Stalin avea de ceva vreme acest document st─â ├«nregistrarea ├«n care ├«i spune ┼čefului spionajului extern al Armatei Ro┼čii (GRU):ÔÇ×Nu-mi spune mie ce crezi. Mie d─â-mi faptele ┼či sursa!ÔÇŁ ├Än cazul lui Rudolf Roessler nu se ┼čtia sursa pentru c─â asta era precondi┼úia pus─â de el celor care primeau rapoartele sale (guvernul Elve┼úiei, Angliei ┼či URSS) ÔÇô nedivulgarea sursei. Roessler a dus cu el ├«n morm├ónt numele surselor sale de la ├«naltul Comandament al Wehrmacht-ului (OKW). La ├«nceput ├«ns─â, Stalin n-a crezut autencitatea informa┼úiilor lui Roessler, pe care ├«l b─ânuia un agent provocator al nazi┼čtilor.

Cine e Rudolf Roessler, cunoscut drept Lucy

Rudolf Roessler s-a n─âscut ├«n anul 1897, ├«n or─â┼čelul Kaufbeuren din Bavaria. Tat─âl s─âu era un demnitar ├«n Guvernul Bavariei, la Ministerul Apelor ┼či P─âdurilor. Pe frontul Primului R─âzboi Mondial, Roessler ┼či-a cunoscut camarazii care vor deveni prietenii ┼či sursele de baz─â din spionajul lui de mai t├órziu. Ace┼čti camarazi erau absolven┼úi ai academiilor militare, unde tinerii cade┼úi erau educa┼úi s─â devin─â ofi┼úeri loiali Germaniei imperiale. Roessler va deveni liderul lor intelectual. Dup─â terminarea Primului R─âzboi Mondial, Germania era o ┼úar─â proscris─â ├«n Europa, f─âr─â permisiunea de a avea o armat─â ┼či obligat─â s─â pl─âteasc─â ├«nving─âtorilor desp─âgubiri ├«nrobitoare. La 17 aprilie 1922, Germania restabile┼čte rela┼úiile diplomatice cu Rusia Sovietic─â ┼či semneaz─â la Rapallo un tratat de colaborare prin care ├«┼či acord─â reciproc prioritate ├«n toate tranzac┼úiile lor de comer┼ú exterior. URSS va cump─âra ma┼čini ┼či utilaje de la firme germane. Tehnicieni germani vor primi slujbe bune ├«n minele sovietice ┼či la marile lor centrale electrice. Dar peste aceste conven┼úii comerciale, Tratatul de la Rapallo a permis Germaniei ┼či URSS-ului s─â sparg─â carantina impus─â asupra lor de c─âtre celelelte na┼úiuni europene, mai concret, blocada militar─â asupra URSS ┼či restric┼úiile impuse Germaniei de Tratatul de la Versailles.

Armata Ro┼čie nu avea trupe ┼či metode de instruire a acestora ┼či nicio ┼čcoal─â militar─â european─â nu a acceptat s─â le dea instruc┼úia necesar─â. De cealalt─â parte, armata german─â era limitat─â la 100.000 de infanteri┼čti, incapabil─â de a-i instrui pentru r─âzboi, f─âr─â tancuri, avia┼úie sau marin─â militar─â. Tratatul de la Rapallo a permis acestor dou─â ┼ú─âri s─â dezvolte rela┼úii str├ónse, care ar fi ├«ngrozit Europa acelor vremuri, dac─â s-ar fi cunoscut ├«n profunzime. Avioane Junkers vor fi fabricate ├«n Rusia, la Samara, obuze la Tula, gaze de lupt─â la Krasnogvardeisk, submarine ┼či cruci┼č─âtoare la Leningrad. ├Än plus, mari baze de instruc┼úie militar─â vor fi preg─âtite de sovietici pentrul uzul armatei germane. La Lipetsk ┼či Voronej bazele erau echipate pentru avia┼úia german─â. La Kazan, pe Volga, pentru tancuri. A fost o ├«ntreprindere gigantic─â cu zeci de mii de militari germani dintre cei mai talenta┼úi combatan┼úi ai Primului R─âzboi Mondial, care au fost radia┼úi de pe listele armatei germane ├«nainte de a pleca ├«n URSS ┼či re├«ncorpora┼úi la ├«ntoarcerea ├«n ┼úar─â. A┼ča au ajuns prietenii militari ai lui Rudolf Roessler din tran┼čeele Primului R─âzboi Mondial printre cei selecta┼úi s─â plece ├«n URSS pentru a deveni mai t├órziu generalii de la ├«naltul Comandament al Wehrmacht-ului (OKW). Pentru ace┼čti generali, invazia lui Hitler contra URSS echivala cu un r─âzboi fratricid! Ei au cerut ÔÇ×civiluluiÔÇŁ Roessler, emigrat din 1933 ├«n Elve┼úia, s─â g─âseasc─â contacte la englezi, care s─â primeasc─â informa┼úii strategice de la Marele Stat Major al armatei germane, unde lucrau cei zece amici ai lui Roessler.

Un om cât 12 bombe atomice

ab 3274974 jpg jpeg

Cele mai multe cazuri de spionaj se bazeaz─â pe un incident singular, adesea crucial, dar scurt ca durat─â. De exemplu, m─âiestria lui Richard Sorge a constat ├«n ob┼úinerea informa┼úiei c─â Japonia nu va ataca URSS. Enorma valoare a lui Rudolf Roessler ┼či a celor zece generali germani din re┼úeaua Lucy s-a bazat pe un munte de informa┼úii echivalente ca m─ârime cu 40 de volume, la fel de senza┼úionale, ca informa┼úia lui Richard Sorge, dar care a durat timp de cinci ani! Nu ├«nt├ómpl─âtor, un general britanic a declarat c─â valoarea lui Roessler este egal─â cu cea a 12 bombe atomice! Una dintre problemele lui Roessler era c─â ├«ntreaga clas─â avut─â a Elve┼úiei era pro-german─â. A┼ča a ajuns la colonelul Karel Sedlacek, care era ceh ┼či care s-a oferit voluntar s─â ac┼úioneze ca o curea de transmisie a informa┼úiilor lui Roessler c─âtre guvernul britanic. Acest ceh a intrat ├«n istoria artei militare mondiale pentru alertarea guvernelor europene privind iminenta lor invazie de c─âtre Hitler:Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda ┼či Fran┼úa. Primii contacta┼úi de Sedlacek au fost britanicii, pentru c─â sursele lui Roessler indicau prioritatea absolut─â acordat─â de germani lichid─ârii Angliei ca principal risc de r─âzboi pe dou─â fronturi. Pare de necrezut azi, dar niciuna dintre ┼ú─ârile men┼úionate mai sus n-a luat m─âsurile necesare ┼či a ignorat informa┼úiile transmise din Elve┼úia, spre consternarea celor care-┼či riscau via┼úa ┼či avutul lor:Sedlacek, Roessler ┼či generalii germani de la OKW, care reprezentau sursele lui Lucy. Se ofer─â o singur─â explica┼úie aplicabil─â tuturor acestor ┼ú─âri:o trufie incredibil─â ├«n for┼úele proprii ┼či un dispre┼ú pentru spionajul elve┼úian.

Ţările vizate nu au reacţionat:nu aveau încredere în spionajul elveţian

Roessler avea permisiunea guvernului elve┼úian pentru activitatea sa secret─â, sub condi┼úia ca Elve┼úia s─â aib─â prima dreptul de acces la informa┼úiile primite din Germania. Ca urmare, serviciile elve┼úiene de informa┼úii au notificat ata┼ča┼úilor militari acredita┼úi ├«n Elve┼úia de ┼ú─ârile amenin┼úate (mai pu┼úin URSS) c─â sunt ├«n posesia unor secrete militare alarmante culese de elve┼úieni ├«n Germania. Niciuna dintre ┼ú─ârile men┼úionate mai sus nu punea mare pre┼ú pe spionajul elve┼úian. Edificator ├«n acest context este uluitoarea dezv─âluire a acestei c─âr┼úi, cum c─â Rudolf Roessler a impresionat a┼ča de puternic guvernul elve┼úian, ├«nc├ót el a fost angajat cu norm─â ├«ntreag─â ┼či cu salariu pe m─âsur─â pentru a sorta, evalua ┼či analiza noianul de informa┼úii private, str├ónse de contraspionajul Elve┼úiei de la sursele avute de-a lungul ┼či de-a latul Europei. Asta l-a pus pe Roessler ├«ntr-o situa┼úie neobi┼čnuit─â pentru un spion, de a nu pretinde bani pentru rapoartele sale de la ceilal┼úi beneficiari (Anglia, URSS, etc). ├Än acela┼či timp, acest lucru l-a f─âcut imediat suspect ├«n ochii beneficiarilor s─âi, ca av├ónd informa┼úii f─âr─â bona fide. ├Än plus, Roessler refuza orice indica┼úii privind sursele sale din Germania, fapt care-l punea implicit ├«n postura de posibil agent provocator.

├Än ochii lui Stalin, Lucy era un agent provocator plantat ├«n Elve┼úia de c─âtre nazi┼čti

Nici cu sovieticii n-a avut Roessler o via┼ú─â mai u┼čoar─â la ├«nceput. ┼×andor Rado (nume de cod ÔÇ×DoraÔÇŁ), ┼čeful re┼úelei de spionaj a GRU ├«n Elve┼úia, re┼úea cunoscut─â ca ÔÇ×Orchestra Ro┼čieÔÇŁ, primise de la Moscova drept ÔÇ×r─âsplat─âÔÇŁ pentru trimiterea Planului Barbarossa, furnizat de Roessler, urm─âtorul ordin:ÔÇ×├Änceta┼úi orice contact cu Lucy ┼či oamenii lui!ÔÇŁ. ├Än ochii lui Stalin, Lucy era un agent provocator plantat ├«n Elve┼úia de c─âtre nazi┼čti. Asta l-a pus pe ┼×andor Rado ┼či pe telegrafistul s─âu, Alexander Foote, ├«ntr-o situa┼úie disperat─â, ne┼čtiind dac─â s─â expedieze sau nu raportul ce ├«l avea de la Lucy, ├«n care scria c─â:ÔÇ×├Än zorii zilei de duminic─â, 22 iunie 1941, ora 3:15 diminea┼úa, Germania va ataca URSS-ul pe un front lung de 1600 km, de la Marea Baltic─â la Marea Neagr─â cu 3 milioane de solda┼úi, 750.000 de cai, 600.000 de camioane, 7.200 de tunuri, 3.000 de tancuri ┼či 1.800 de avioaneÔÇŁ (pag. 71). Rado ┼čov─âia dac─â s─â trimit─â sau nu Kremlinului acest document, din cauza ordinului de a ├«nceta orice contact cu Lucy. ├Äl convocase la Lucerne pe Alexander Foote de la Geneva, dar tremura cu dosarul lui Roessler ├«n m├ón─â ┼či nu se putea hot─âr├« s─â ├«ncalce ordinul primit, de┼či totul era descris ├«n cele mai mici detalii.

ÔÇ×Understood. OverÔÇŁ

Printre detalii apare ┼či informa┼úia c─â, ├«n Rom├ónia, erau masate la grani┼úa cu URSS 650.000 de militari germani (pag. 67). Foote era furios pe Rado c─â l-a chemat de la Geneva ca s─â pl├óng─â pe um─ârul lui. ÔÇ×Este treaba celor de la Moscova de a accepta responsabilitatea acestei situa┼úii. Cine ┼čtie, mai t├órziu ai putea fi acuzat de neglijen┼ú─â criminal─â. ┼×i n-a┼č vrea s─â fiu ├«n pielea ta atunci. Imagineaz─â-┼úi situa┼úia ta c├ónd Moscova va afla c─â ai avut acest dosar ┼či nu l-ai transmis!ÔÇŁ (pag. 73). Aceste cuvinte l-au f─âcut pe Rado s─â-i dea dosarul telegrafistului pentru transmitere imediat─â. Din ziua de 14 iunie 1941 p├ón─â pe 18 iunie Foote a fost ne├«ntrerupt ├«n contact radio cu Moscova. ÔÇ×Singurul r─âspuns venit de acolo dup─â terminarea transmisiei dosarului au fost dou─â cuvinte:┬źUnderstood. Over.┬╗ (├Än┼úeles. Terminat.) Dup─â ce a terminat de ars toate paginile dosarului ┼či codurile utilizate, Foote s-a pr─âbu┼čit ├«n pat epuizat ┼či a dormit 24 de ore. Ar fi vrut s─â p─âstreze o copie a acestei excep┼úionale lovituri de spionaj pentru utilizare mai t├órziu, dar ordinele NKVD erau c─â totul trebuia distrusÔÇŁ (pag. 73).

79038781 jpg jpeg

Alexandre Foote

Se cunoa┼čte faptul c─â data invaziei germane a URSS fusese comunicat─â Kremlinului de c─âtre cel mai bun agent sovietic, Richard Sorge, infiltrat ├«n ambasada Germaniei la Tokio. ├Än plus, Cordell Hull, ministrul de externe american, ├«l avertizase pe Umanski, ambasadorul sovietic ├«n SUA, c─â toate misiunile diplomatice americane din Europa telegrafiau la Washington despre iminenta invazie a URSS de c─âtre germani. Iar ├«n final, Churchill a confirmat ┼či el data invaziei ob┼úinut─â de la spionii lui din Reich.

Dar toate aceste nume n-au f─âcut altceva dec├ót s─â trimit─â Moscovei semnale de alarm─â. Roessler ┼či sursele sale de la O.K.W. au trimis lui Stalin un ├«ntreg dosar ale c─ârui detalii uimesc pe istoricii militari.

O declaraţie de război făcută pe genunchi

Cartea A man called Lucypublic─â ┼či declara┼úia de r─âzboi conceput─â de ministrul de externe von Ribbentrop ┼či trimis─â ambasadorului german la Moscova, pentru a o prezenta lui Molotov. ÔÇ×Informa┼úii recente primite zilele trecute de c─âtre guvernul Reich-ului nu las─â nicio ├«ndoial─â asupra naturii agresive a mi┼čc─ârilor de trupe sovietice. Mai mult, informa┼úii de la o surs─â britanic─â au confirmat existen┼úa negocierilor conduse de ambasadorul britanic, sir Stafford Cripps, pentru stabilirea unei str├ónse colabor─âri militare ├«ntre Marea Britanie ┼či Uniunea Sovietic─â. Guvernul Reich-ului declar─â c─â ├«n violarea angajamentelor sale solemne guvernul sovietic se face vinovat de:a. Continuarea ┼či intensificarea manevrelor sale ├«n vederea submin─ârii Germaniei ┼či a restului Europei;b. Concentrarea la frontiera german─â a tuturor for┼úelor sale armate ├«n stare de r─âzboi;c. Efectuarea de preg─âtiri evidente de atacare a Germaniei ┼či cu violarea Pactului de Neagresiune Germano-Rus. Ca urmare, Fuhrerul a ordonat for┼úelor armate ale Reich-ului s─â r─âspund─â acestei amenin┼ú─âri cu toate mijloacele avute la dispozi┼úieÔÇŁ (pag. 75).

Acest mesaj cinic a fost ├«nm├ónat lui Molotov ├«n noaptea de 22 spre 23 iunie 1941, la ora 4:45 a.m., de c─âtre contele Friederich Werner von Schulenburg, ambasadorul Germaniei. Stenograma ├«nt├ólnirii acestor doi demnitari men┼úioneaz─â c─â Molotov l-a ├«ntrebat pe ambasador:ÔÇ×┬źAsta trebuie interpretat─â ca o declara┼úie de r─âzboi?┬╗ Von Schulenburg era f─âr─â grai. A ridicat trist din umeri. Furia lui Molotov a ├«nvins starea sa de ┼čoc:┬źAcest mesaj pe care tocmai l-am primit nu poate semnifica altceva dec├ót o declara┼úie de r─âzboi ├«ntruc├ót trupele germane au trecut deja grani┼úa ┼či ora┼če sovietice ca Odessa, Kiev ┼či Minsk sunt bombardate de avia┼úia german─â de o or─â ┼či jum─âtate┬╗. Molotov ┼úipa acum:┬źAsta este o ├«nc─âlcare a ├«ncrederii f─âr─â precedent ├«n istorie. ├Än mod sigur noi n-am meritat asta┬╗. Contele von der Schulenburg, care va fi sp├ónzurat de Hitler pentru participarea lui la complotul din iulie 1944, a str├óns m├óna lui Molotov ┼či a plecat. Molotov a dat buzna ├«n biroul lui Stalin unde a anun┼úat:┬źGermania ne-a declarat r─âzboi┬╗ÔÇŁ.

ÔÇ×De azi, orice informa┼úii comunicate de Lucy vor fi... transmise imediatÔÇŁ

├Än aceea┼či noapte de 22 spre 23 iunie 1941, Alexander Foote ┼či-a pornit radio-emi┼ú─âtorul pe lungimea de und─â folosit─â de obicei de Ministerul Securit─â┼úii Statului din Moscova. Nu era o zi desemnat─â lui Foote pentru transmisiuni ┼či se temea c─â nu va primi vreun r─âspuns la apelul lui. Foote ca ┼či al┼úi spioni ca el sim┼úeau nevoia de a fi ├«n contact cu Moscova ├«n acele ore grele. ÔÇ×Deodat─â, Foote a fost speriat de un fluierat ascu┼úit ┼či prelung ├«n c─â┼čtile de pe urechile sale. Era centrala de la Moscova a c─ârei semn─âtur─â-radio o recunoscuse instantaneu. O avalan┼č─â de cifre ┼či litere a urmat ca de obicei. Apoi lini┼čte. Foote a profitat de r─âgaz ca s─â decifreze radiograma:┬źC─âtre toate re┼úelele. Apel c─âtre toate re┼úelele. Bestiile fasciste au invadat patria muncitorilor. A sosit momentul s─â facem totul ├«n puterea noastr─â de a ajuta URSS ├«n lupta sa cu Germania. Semnat:Directorul┬╗.

Dup─â o scurt─â pauz─â transmisia Centralei a continuat:┬źNDA... NDA... NDA... Mesaj special.┬╗ NDA ├«nsemna Foote. ┬źNDA... Centrala a decis ca de acum ├«ncolo mesajele tale vor fi ├«mp─âr┼úite ├«n trei categorii:MSG va desemna comunica┼úii obi┼čnuite, RDO mesaje urgent, iar VYRDO va prefa┼úa orice mesaj de maxim─â importan┼ú─â. De azi, orice informa┼úii comunicate de Lucy vor fi clasificate ca VYRDO ┼či transmise imediat. Centrala va fi ├«n alert─â pentru comunica┼úii 24 de ore zilnic. Numai NDA singur va transmite comunic─ârile lui Lucy┬╗. Foote se g├óndi c─â lucrurile iau o ├«ntors─âtur─â serioas─â. Avea s─â se conving─â imediat. I s-a ordonat s─â-l contacteze imediat pe Lucy. ┬źMoscova a┼čteapt─â cu ├«nfrigurare toate comunic─ârile lui. Lucy va primi un salariu lunar de 7.000 de franci elve┼úieni (cca 1.600 de dolari), la care se adaug─â pl─â┼úile adi┼úionale pentru informa┼úii excep┼úionale┬╗. ├Än 1941, un salariu de 7.000 de franci elve┼úieni echivala cu o mic─â avereÔÇŁ.(pag. 76).

Rom├ónii ┼či ungurii, gata s─â se ├«ncaiere ├«ntre ei la Cotul Donului

Pe 18 aprilie 1942, Roessler a primit de la Berlin detaliile suplimentare cerute de Stalin pentru luptele grele de la Cotul Donului. Radiograma trimis─â imediat lui Stalin includea ┼či aceste secrete militare:ÔÇ×Linia lung─â a frontului care va fi cucerit─â de Wehrmacht va fi ├«ncredin┼úat─â pentru ap─ârare unor trupe ne-germane. Vor fi 52 de divizii str─âine:27 divizii rom├óne┼čti, 13 ungure┼čti, 9 italiene, 2 cehoslovace ┼či o divizie spaniol─â. Pentru c─â rom├ónii ┼či ungurii se urau unii pe al┼úii ┼či erau ├«n stare s─â se bat─â ├«ntre ei, vor fi separa┼úi prin 9 divizii italiene ┼či una spaniol─â. ├Änaltul Comandament German nu se baza prea mult pe aceste ├«nt─âriri ne-germane, fiind ├«ndoielnic─â valoarea lor militar─âÔÇŁ (pag. 99).

Divulgarea acestor puncte slabe de pe frontul Donului ├«l va determina pe mare┼čalul Jukov s─â aleag─â direc┼úia loviturii principale exact ├«n sectorul de front ap─ârat de diviziile ne-germane, reu┼čind spargerea frontului printr-o contra-ofensiv─â puternic─â. ├Äntreaga opera┼úiune de ├«ncercuire a Armatei a VI-a germane de sub comanda feldmare┼čalului von Paulus n-ar fi reu┼čit f─âr─â detaliile trimise zilnic de Roessler. OKW a trimis ├«n ajutorul lui von Paulus armatele blindate conduse de von Manstein ┼či a deturnat de la ac┼úiunile lor de front alte mari unit─â┼úi pentru salvarea Armatei a VI-a. Fiecare din aceste ordine de lupt─â noi ┼či urgente erau trimise Moscovei prin radio de Roessler ├«ntr-un interval de 6-10 ore de la emiterea lor la Berlin. Era ceva nemaiauzit deoarece s-a calculat de c─âtre speciali┼čti militari c─â, ├«n multe ├«mprejur─âri, ordinele de lupt─â ale lui Hitler ajungeau la Stalin ├«naintea primirii lor de c─âtre comandan┼úii germani din linia ├«nt├óia!

Roessler a divulgat Armatei Ro┼čii sl─âbiciunea capital─â a Wehrmacht-ului

Re┼úeaua ÔÇ×LucyÔÇŁ s-a m├óndrit cu aportul ei la victoriile de la Stalingrad ┼či Kursk, unde detaliile furnizate Armatei Ro┼čii sunt considerate f─âr─â precedent ├«n istoria artei militare! Totul era inclus ├«n radiogramele lui Roessler:sectoarele frontului care vor suferi lovitura principal─â a Wehrmarcht-ului, num─ârul solda┼úilor ┼či tehnica de lupt─â folosit─â, pozi┼úia exact─â a centrelor de comand─â germane ┼či a marilor depozite de muni┼úii, carburan┼úi, alimente etc. Doar grupul de armate ÔÇ×CentruÔÇŁ consuma zilnic 18.000 de tone de astfel de furnituri logistice necesare frontului, adic─â echivalentul a 36 de trenuri de marf─â! Roessler a divulgat Armatei Ro┼čii care era sl─âbiciunea capital─â a Wehrmacht-ului:logistica de aprovizionare a fronturilor din URSS, adic─â asigurarea ne├«ntrerupt─â a 3 milioane de solda┼úi germani cu muni┼úii, carburan┼úi ┼či hran─â ├«n cantit─â┼úi de zeci de mii de tone zilnic. Pentru ├«naltul Comandament (OKW) era un co┼čmar constituirea ┼či ap─ârarea acelor depozite gigantice, ├«n condi┼úiile de acces ale Rusiei acelor vremuri, cu drumuri desfundate, magistrale feroviare sistematic distruse de partizani, dar mai ales cu bombardamentele avia┼úiei sovietice care erau cu prioritate dirijate spre acele depozite. R─âmase f─âr─â carburan┼úi, fie ┼či c├óteva zile, armatele de tancuri germane erau ┼úinte u┼čoare pentru artileria sovietic─â.

Elve┼úia i-a protejat pe Foote ┼či pe Roessler:i-a arestat, ca s─â nu ajung─â la ei SS-ul

Contraspionajul militar german a sesizat c─â inamicul prime┼čte informa┼úii militare din interiorul Wehrmacht-ului, atunci c├ónd a descoperit cu stupoare ├«n ora┼če cucerite de germani ├«n URSS copii ale ordinelor de lupt─â ale OKW traduse ├«n ruse┼čte! Centrele de depistare a undelor radio de la Dresda au descoperit ┼či arestat ├«n Germania pe to┼úi telegrafi┼čtii ÔÇ×Orchestrei Ro┼čiiÔÇŁ. Re┼úeaua ÔÇ×LucyÔÇŁ transmitea zilnic din Elve┼úia ┼či germanii au putut identifica zona geografic─â. ┼×eful spionajului extern al Germaniei, generalul Walther Schellenberg, s-a dus de mai multe ori ├«n Elve┼úia, unde s-a ├«nt├ólnit de fiecare dat─â cu omologul s─âu elve┼úian, generalul de brigad─â Roger Masson. Sunt fascinante detaliile acestor ├«nt├ólniri secrete descrise ├«n cartea de fa┼ú─â gra┼úie interviurilor luate de autori lui Roger Masson ┼či, mai ales, stenogramelor anchet─ârii de c─âtre englezi a lui Schellenberg, luat prizonier la sf├ór┼čitul r─âzboiului. (El a decedat ├«n anul 1954, iar cheltuielile ├«nmorm├ónt─ârii sale au fost pl─âtite de Coco Chanel).

3364054 jpg jpeg

De┼či Elve┼úia era neutr─â, ea a trimis pe Frontul de Est un numar mare de medici elve┼úieni pentru a trata germanii r─âni┼úi, ca s─â nu mai insist─âm asupra aurului furat de nazi┼čti de la evrei, care a ajuns tot ├«n b─âncile acestei ┼ú─âri...

Cu toate acestea, conduc─âtorii Elve┼úiei erau preocupa┼úi de faptul c─â spionajul lui Roessler putea servi germanilor drept un ÔÇ×casus belliÔÇŁ, ace┼čtia put├ónd s─â-i invadeze. Dar, ├«n acela┼či timp, Roessler era finan┼úat de statul elve┼úian ┼či p─âzit de serviciile de informa┼úii ale acestuia. Generalul Schellenberg ordonase lui Otto Skorzeny s─â-l r─âpeasc─â din Elve┼úia pe Alexander Foote, al c─ârui radio-emi┼ú─âtor fusese identificat de spionii SS . Servitoarea lui Foote era pl─âtit─â de agen┼úii SS ┼či urma s─â le descuie u┼ča ├«n ziua de 23 noiembrie 1943.

Cu trei zile ├«nainte, la ora 1:15 noaptea, Foote era arestat de poli┼úia elve┼úian─â ┼či ├«nchis ├«mpreun─â cu Roessler la aceea┼či ├«nchisoare, ├«n celule confortabile, cu tot ce aveau nevoie. Acolo nu mai putea ajunge SS-ul lui Schellenberg. O lun─â mai t├órziu, ÔÇ×Armata Ro┼čie trecea grani┼úele Poloniei ┼či Rom├óniei, practic ├«ncheind eliberarea ┼ú─ârii lorÔÇŁ (pag. 164).

Generalii tr─âd─âtori din OKW au rupt leg─âturile cu Roessler

Dup─â patru ani de r─âzboi, guvernul elve┼úian a ridicat restric┼úiile de camuflaj pe timpul nop┼úii. Dup─â eliberarea Parisului au fost elibera┼úi ┼či Roessler cu to┼úi oamenii lui. ┼×andor Rado ┼či Alexander Foote au plecat ├«mpreun─â la Paris, unde s-au dus direct la ambasada sovietic─â. Acolo au fost lua┼úi drept agen┼úi provocatori de c─âtre diploma┼úii sovietici. S-a telefonat la Kremlin de unde s-a primit ordinul ca am├óndoi s─â se ├«ntoarc─â la Moscova, a┼ča c─â au plecat cu primul avion. Rado s-a confesat lui Foote c─â ├«i este team─â de soarta care-l a┼čtepta pentru c─â erau sume mari de bani pe care le primise ca director al ÔÇ×Orchestrei Ro┼čiiÔÇŁ, sume pe care nu le putea deconta. Nu ┼čtiuse s─â fac─â diferen┼úa dintre banii cuveni┼úi lui ┼či sumele destinate activit─â┼úii re┼úelei sale... La prima escal─â f─âcut─â de avion la Cairo, ┼×andor Rado a disp─ârut. Foote s-a ├«ntors singur la Moscova, unde a fost promovat maior ├«n Armata Ro┼čie ┼či trimis la Segodnia (o ┼čcoal─â de perfec┼úionare a spionilor sovietici). I s-a spus, ca s─â-l sperie, c─â Rado a fost capturat, judecat ┼či executat ├«n Egipt. Nu era adev─ârat, fusese capturat, dar ├«n loc de pedeapsa capital─â, Rado a f─âcut 11 ani ├«ntr-un lag─âr de munc─â din Siberia ├«mpreun─â cu Rachel ÔÇ×SissiÔÇŁ Duebendorfer, un alt nume legendar al ÔÇ×Orchestrei Ro┼čiiÔÇŁ.

La data apari┼úiei c─âr┼úii de fa┼ú─â, ┼×andor Rado era profesor de geografie la Universitatea din Budapesta, iar Rachel Duebendorfer tr─âia cu fiica ei, Tamara, ├«n Germania. Alexander Foote a fost trimis ├«n Mexic, unde urma s─â-i spioneze pe americani. A preferat s─â dezerteze la britanici, unde a scris cartea Handbook for Spies┼či a tr─âit confortabil p├ón─â la moartea sa din august 1957.

Rudolf Roessler a ├«ncercat de mai multe ori s─â-i contacteze ├«n Germania pe generalii germani care i-au fost surse. Aparatul s─âu de radio emisie-recep┼úie era intact, dar n-a primit niciun r─âspuns. Concluzia era evident─â pentru el:generalii au putut vedea cu ochii lor c─â venirea Armatei Ro┼čii n-a ├«nsemnat rena┼čterea Germaniei anterioare venirii lui Hitler la putere. ┼óara lor era dezmembrat─â de ├«nving─âtori. ├Än plus, via┼úa lor ┼či a familiilor lor era ├«n constant pericol pentru c─â ei erau ├«n bun─â parte r─âspunz─âtori pentru milioanele de germani c─âzu┼úi ├«n pe Frontul de Est. Neonazi┼čtii din Europa ├«ncearc─â ┼či azi s─â afle numele generalilor tr─âd─âtori de la OKW, chiar dac─â sunt mor┼úi. Ei au copii ┼či urma┼či, nu? Rudolf Roessler, s─ârac ┼či dezn─âd─âjduit, a decedat la 61 de ani ├«n anul 1958. Cheltuielile ├«nmorm├ónt─ârii sale la Lucerne au fost pl─âtite de un necunoscut.