Cum își petreceau timpul liber locuitorii Daciei romane?
Distracția, relaxarea și activitățile de loisir au făcut parte și din cotidianul comunităților Daciei romane. Arheologia ne oferă informații în acest sens, atât în ceea ce privește mediul urban, cât și cel militar.
Băile publice, accesibile tuturor, erau centrul activităților de relaxare în grup: aici aveau loc discuții, întâlniri, puteau fi consumate diferite gustări și băuturi, într-o atmosferă de socializare destinsă. Romanii mergeau de obicei la baie după-amiaza, înainte de cină. Băile au jucat un rol important în cotidianul militar, și, cu siguranță, soldații, în timp de pace, petreceau o mare parte a timpului liber în aceste facilități.
În Dacia romană existau și stațiuni balneare, unde te puteai bucura de beneficiile apelor termale, considerate a fi tămăduitoare și patronate de diverse divinități. Asemenea complexuri termale au fost identificate la Băile Herculane (județul Caraș-Severin), la Aquae (Călan, județul Hunedoara) și la Germisara (Geoagiu, județul Hunedoara). Știm din inscripții că ele erau vizitate de personaje importante, precum prefectul legiunii de la Apulum.
Amfiteatrele erau un spațiu consacrat distracțiilor și adunărilor publice. În stadiul actual al cercetărilor sunt cunoscute patru amfiteatre în Dacia romană, la Colonia Dacica Sarmizegetusa, Porolissum, Micia și Drobeta (Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți), descoperit recent. Existența lor este presupusă și în alte centre urbane sau militare ale provinciei, însă nu au fost încă identificate pe teren. Toate patru pot fi considerate amfiteatre militare din punctul de vedere al planului, iar cu excepția celui de la Sarmizegetusa au fost construite în imediata apropiere a castrelor. Participanții la spectacole au fost într-o proporție foarte mare militari, însă asta nu înseamnă că populația civilă nu a avut acces.
Amfiteatrele puteau găzdui un număr considerabil de spectatori. Din calculele efectuate se consideră că amfiteatrul de la Micia a avut o capacitate de aproximativ 1.500 de locuri, cel de la Sarmizegetusa, de aproximativ 5.500, iar pentru cel de Porolissum estimările indică în jur de 6.000 de locuri. Reprezentațiile din amfiteatre aflate în mediul provincial nu se ridicau, cu siguranță, la fastul celor de la Roma. Însă, chiar dacă informațiile pe care le avem la dispoziție sunt puține, ele ne indică, totuși, desfășurarea unor manifestări complexe: lupte de gladiatori, venationes (spectacole care presupuneau vânarea animalelor sălbatice), execuții sau jocuri scenice.
Pe
lângă aceste spații publice folosite pentru petrecerea timpului
liber, atât descoperirile arheologice, cât și izvoarele scrise ne
oferă informații referitoare la, probabil, una dintre cele mai
populare modalități de relaxare și de petrecere a timpului liber
în perioada romană, anume jocurile de societate. Acestea au fost
foarte îndrăgite de soldați.
Jetoane din diferite materiale şi zaruri descoperite în clădirea C3 din castrul auxiliar de la Porolissum/Moigrad, judeţul Sălaj (fotografie realizată de Constanze Höpken)
Zaruri și jetoane (din os, sticlă, ceramică) reprezintă descoperiri arheologice comune în toate castrele din Dacia romană, indicând apetitul pentru joc al soldaților din provincie. Printre jocurile preferate putem aminti ludus latrunculorum (o variantă a jocului de dame), respectiv jocul de moară.
Mărturiile arheologice pentru practicarea pe scară largă a jocurilor de societate sunt reprezentate de numărul mare de descoperiri de zaruri din materiale variate (cu precădere din os), jetoane din ceramică și os, respectiv plăci de joc, adesea improvizate din țigle pe care s-au aplicat marcajele aferente înainte de ardere.
Aceste activități comune aveau și rolul de a facilita agregarea acestor mici subunități, încurajând dezvoltarea spiritului de camaraderie și sporind astfel și eficiența lor pe câmpul de luptă. Un caz deosebit de interesant a fost descoperit în castrul de la Porolissum (Moigrad, jud. Sălaj).
Cercetările din clădirea C3, aflată în vecinătatea imediată a clădirii comandamentului (principia), au scos la iveală un număr mare de vase de consum din ceramică și sticlă, precum și cantități mari de piese de joc (jetoane și zaruri). Concluzia investigației a fost că o parte din clădirea respectivă (probabil o încăpere dintr-un etaj superior) era dedicată consumului de mâncare, de băuturi și jocurilor.
Acest text este un fragment din articolul „Viața cotidiană în Dacia romană", publicat în revista Historia Special nr. 32, disponibilă în format digital pe platforma paydemic.com.
