Cum au confiscat bolșevicii tezaurul României jpeg

Cum au confiscat bolșevicii tezaurul României

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Problemele interne ale Rusiei, agravate pe fondul r─âzboiului, au condus la pr─âbu╚Öirea regimului ╚Ťarist ╚Öi au deschis drumul bol╚Öevicilor, care au ob╚Ťinut puterea ├«n urma Revolu╚Ťiei din Octombrie 1917. Noul regim sovietic a ├«ncheiat pacea cu Puterile Centrale ╚Öi a decis s─â rup─â rela╚Ťiile cu Rom├ónia ╚Öi s─â confi╚Öte tezaurul rom├ónesc.

Regimul ╚Ťarist s-a pr─âbu╚Öit ├«n februarie 1917 sub presiunea demonstra╚Ťiilor populare. Lipsa alimentelor, grevele ╚Öi protestele au scos ├«n strad─â zeci de mii de oameni. Pe 22 februarie/7 martie muncitorii de la fabrica Putilov, cea mai mare din Petrograd, au intrat ├«n grev─â; a doua zi, grevi╚Ötii s-au al─âturat mitingurilor ╚Öi protestelor organizate de Ziua Interna╚Ťional─â a Femeii. P├ón─â pe 25 februarie/10 martie, practic toate fabricile din capitala ╚Ťarist─â au fost ├«nchise. ╚Üarul Nicolae al II-lea nu se afla ├«n ora╚Ö, fiind ├«n vizit─â la Cartierul General al armatei din Mogilev.

C├ónd a aflat c─â Petrogradul a fost cuprins de haos, ╚Ťarul a trimis o telegram─â laconic─â ├«n care cerea ├«ncetarea imediat─â a tulbur─ârilor. ├Äns─â autorit─â╚Ťile nu mai reu╚Öeau s─â disperseze protestele. For╚Ťele de poli╚Ťie erau ├«n plin proces de disolu╚Ťie, iar miliarii treceau de partea protestatarilor. ├Än seara zilei de 28 februarie (s.v.), comandantul militar din Petrograd raporta c─â mul╚Ťimea revolu╚Ťionar─â a ocupat tot ora╚Öul, inclusiv g─ârile ╚Öi depozitele de arme.

├Änaltul comandament al Armatei a ├«ncercat s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie politic─â, cu ajutorul deputa╚Ťilor din Duma de Stat. O delega╚Ťie a fost trimis─â ├«n ├«nt├ómpinarea trenului ╚Ťarului, pe drumul de ├«ntoarcere de la Mogilev, pentru a-i cere s─â abdice ├«n favoarea fiului s─âu, ╚Ťareviciul Alexei Nicolaevici. Dup─â discu╚Ťiile purtate cu reprezenta╚Ťii ├Änaltului comandament ╚Öi ai deputa╚Ťilor, Nicolae (foto dreapta, ├«n timpul arestului) a fost de acord cu aceast─â propunere. ├Äns─â lu├ónd ├«n considerare s─ân─âtatea fragil─â a unicului s─âu fiu, ╚Ťarul s-a r─âzg├óndit ╚Öi a decis s─â renun╚Ťe la tron ├«n favoarea fratelui s─âu, Marele Duce Mihail Alexandrovici.

Tarul Nicolae al II lea jpg jpeg

Marele Duce Mihail a refuzat tronul (├«n ziua de 3 martie s.v.), pun├ónd astfel cap─ât istoriei de trei secole a dinastiei Romanov. Nicolae s-a ├«ntors la Petrograd, unde a fost arestat la domiciliu ├«n re╚Öedin╚Ťa imperial─â, ├«mpreun─â cu so╚Ťia lui, Alexandra, ╚Öi copiii lor. ├Än august 1917, Guvernul provizoriu a decis s─â ├«l mute pe fostul ╚Ťar ╚Öi pe familia lui ├«n ora╚Öul siberian Tobolsk, unde au r─âmas pe durata Revolu╚Ťiei din Octombrie, fiind ulterior muta╚Ťi de guvernul bol╚Öevic ├«n ora╚Öul Ecaterinburg, controlat de Armata Ro╚Öie. ├Än iulie 1918, Nicolae ╚Öi familia lui au fost executa╚Ťi de bol╚Öevici.

Guvernul provizoriu instaurat dup─â Revolu╚Ťia din Februarie a fost recunoscut imediat de alia╚Ťii Rusiei din Antanta. De asemenea, pe plan intern, Guvernul provizoriu a fost recunoscut de majoritatea ofi╚Ťerilor, intelectualilor ╚Öi politicienilor din capitala Rusiei. ├Än paralel cu Guvernul provizoriu, muncitorii, solda╚Ťii, politicienii ╚Öi intelectualii sociali╚Öti au format Sovietul din Petrograd. Guvernul provizoriu a fost nevoit s─â accepte o ├«mp─âr╚Ťire a puterii cu Sovietul muncitorilor ╚Öi solda╚Ťilor, care controla ├«n mod real trupele, c─âile ferate, po╚Öta ╚Öi telegraful.

Ascensiunea bolșevicilor

Fractura dintre masele care doreau ie╚Öirea din r─âzboi ╚Öi conducerea Sovietului a deschis drumul bol╚Öevicilor. Aceast─â fac╚Ťiune a ap─ârut ├«n urma celui de-al doilea congres al Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), care a avut loc ├«n 1903. Divergen╚Ťele dintre membri partidului au condus la ├«mp─âr╚Ťirea ├«n dou─â grupuri, bol╚Öevicii (denumire care provine de la cuv├óntul rusesc đ▒đżđ╗ĐîĐłđŞđŻĐüĐéđ▓đż ÔÇô ÔÇ×majoritarÔÇŁ), condu╚Öi de Vladimir Ilici Ulianov (cunoscut sub pseudonimul Lenin), ╚Öi men╚Öevicii (ÔÇ×minoritariiÔÇŁ), condu╚Öi de Iulius Martov. Pe toat─â perioada r─âzboiului, liderii bol╚Öevici au fost exila╚Ťi ├«n Siberia sau ├«n str─âin─âtate. Imediat dup─â izbucnirea Revolu╚Ťiei din Februarie, ace╚Ötia s-au ├«ntors la Petrograd ╚Öi Moscova. Printre ei se num─ârau Iosif Vissarionovici Stalin ╚Öi Viaceslav Mihailovici Molotov.

Pentru cei care se aflau ├«n exil ├«n str─âin─âtate ├«ntoarcerea a fost mult mai dificil─â, pentru simplul motiv c─â Europa era ├«n r─âzboi. Lenin ╚Öi al╚Ťi bol╚Öevici refugia╚Ťi ├«n Elve╚Ťia neutr─â au reu╚Öit s─â se ├«ntoarc─â la Petrograd cu ajutorul Guvernului german, interesat s─â-i ajute pe cei care doreau s─â scoat─â Rusia din r─âzboi. Bol╚Öevicilor li s-a pus la dispozi╚Ťie un tren sigilat, care i-a transportat pe teritoriul Germaniei. Lenin a ajuns ├«n gara Finlanda din Petrograd ├«n data de 3 aprilie 1917. ├Äncep├ónd din luna martie, cei care s-au ├«ntors din Siberia au ├«nceput s─â recl─âdeasc─â organiza╚Ťia bol╚Öevic─â ╚Öi s─â publice ziarul ÔÇ×PravdaÔÇŁ (ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ - n.a.).

├Äntoarcerea lui Lenin a schimbat linia moderat─â adoptat─â p├ón─â atunci de bol╚Öevici. El a publicat ├«n ÔÇ×PravdaÔÇŁ o serie de zece directive, cunoscute ca ÔÇ×Tezele din aprilieÔÇŁ, prin care le cerea Sovietelor s─â preia puterea (sloganul ÔÇ×Toat─â puterea ÔÇô SovietelorÔÇŁ), ├«i critica pe liberalii ╚Öi pe sociali╚Ötii din Guvernul provizoriu ╚Öi le cerea bol╚Öevicilor s─â nu mai colaboreze cu ei. Lenin recuno╚Ötea meritele Revolu╚Ťiei din Februarie, ├«ns─â prin ÔÇ×Tezele din aprilieÔÇŁ propov─âduia a doua etap─â a revolu╚Ťiei, respectiv r─âsturnarea burgheziei de c─âtre proletariat. Tezele lui Lenin au asigurat fundamentul ideologic pentru ac╚Ťiunile bol╚Öevicilor, care au condus la preluarea puterii prin Revolu╚Ťia din Octombrie ╚Öi instaurarea comunismului ├«n Rusia.


Mul┼úimea revolu┼úionar─â bol┼čevic─â ├«l aclam─â pe Lenin, aflat la balcon

Lenin jpg jpeg

Sprijinul pentru bol╚Öevici a crescut exponen╚Ťial ├«n urm─âtoarele luni, mai ales ├«n r├óndurile muncitorilor ╚Öi solda╚Ťilor. Num─ârul membrilor de partid a crescut de la circa 100.000, la sf├ór╚Öitul lunii aprilie, p├ón─â la 350.000, ├«n luna octombrie 1917. La mijlocul lunii iunie, Guvernul provizoriu a decis declan╚Öarea unei ofensive de amploare pe frontul din Gali╚Ťia. Prima ac╚Ťiune militar─â important─â dup─â Revolu╚Ťia din Februarie s-a transformat ├«ns─â ├«ntr-un dezastru de amploare pentru ru╚Öi. Aproximativ 200.000 de solda╚Ťi au fost uci╚Öi sau r─âni╚Ťi, moralul trupelor s-a pr─âbu╚Öit, iar germanii au declan╚Öat o contraofensiv─â prelungit─â.

Ostilitatea ru╚Öilor de r├ónd fa╚Ť─â de Guvernul provizoriu ÔÇ×burghezÔÇŁ a crescut ├«n urm─âtoarele luni, pe m─âsur─â ce r─âzboiul continua, iar situa╚Ťia economic─â se deteriora. ├Än timpul demonstra╚Ťiilor din luna iulie, sute de mii de muncitori ╚Öi solda╚Ťi au cerut ca Sovietele s─â preia toat─â puterea. R─âm├ón├ónd fideli acordului lor cu Guvernul provizoriu, membrii Comitetului Executiv al Sovietului din Petrograd au respins solicit─ârile demonstran╚Ťilor. Bol╚Öevicii au fost prin╚Öi pe picior gre╚Öit de amploarea protestelor. Lenin a ├«ndemnat masele la insurec╚Ťie, dar bol╚Öevicii nu s-a preg─âtit pentru acest moment. Protestele din iulie i-au zdruncinat credibilitatea lui Lenin ca lider revolu╚Ťionar.

Guvernul provizoriu i-a acuzat pe bol╚Öevici pentru incidentele din iulie, ├«n ciuda ezit─ârilor liderilor lor. Mai mul╚Ťi bol╚Öevici de frunte au fost aresta╚Ťi, printre care ╚Öi Leon Tro╚Ťki. De asemenea, Guvernul a emis un mandat de arestare pe numele lui Lenin ╚Öi a l─âsat s─â se ├«n╚Ťeleag─â c─â ar fi existat dovezi care confirmau zvonurile c─â ar fi agent german. Lenin s-a ascuns, iar la ├«nceputul lunii august s-a refugiat ├«n Finlanda.

Revolu╚Ťia din Octombrie

Bol╚Öevicii se aflau ├«ntr-o situa╚Ťie dificil─â, ├«ns─â Guvernul provizoriu era ├«ntr-o situa╚Ťie ╚Öi mai grea. Tensiunile dintre liberali ╚Öi sociali╚Öti s-au accentuat pe fondul nemul╚Ťumirilor populare. ├Än acest context, bol╚Öevicii au preluat controlul asupra Sovietelor din Petrograd (31 august) ╚Öi Moscova (5 septembrie). Lenin s-a ├«ntors la Petrograd ├«n prima s─âpt─âm├ón─â din octombrie, ├«ns─â a continuat s─â se ascund─â, de╚Öi nu mai exista pericolul s─â fie re╚Ťinut, av├ónd ├«n vedere c─â liderii politici aresta╚Ťi ├«n var─â fuseser─â elibera╚Ťi. El comunica prin intermediul scrisorilor cu bol╚Öevicii, pe care ├«i ├«ndemna s─â se preg─âteasc─â pentru o insurec╚Ťie armat─â.

Pe 10 octombrie, membrii Comitetul Central al partidului au c─âzut de acord c─â o revolu╚Ťie este dezirabil─â ├«n principiu, ├«ns─â cei mai mul╚Ťi considerau c─â este de preferat s─â preia puterea pa╚Önic, prin intermediul Sovietelor. Printre cei care aveau rezerve serioase ├«n leg─âtur─â cu o insurec╚Ťie armat─â se num─ârau Lev Tro╚Ťki, liderul majorit─â╚Ťii bol╚Öevice din Sovietul din Petrograd, precum ╚Öi Grigorii Zinoviev ╚Öi Lev Kamenev. Culmea, ace╚Ötia din urm─â ╚Öi-au publicat argumentele sub semn─âtura lor ├«n ziarul men╚Öevicilor, ÔÇ×Novaia JiznÔÇŁ (Via╚Ťa nou─â, n.a.), editat de Maxim Gorki. Furia lui Lenin a atins noi culmi: nu numai c─â Zinoviev ╚Öi Kamenev ├«l sfidau, dar practic divulgau public c─â bol╚Öevicii pl─ânuiesc o insurec╚Ťie.

├Än aceste condi╚Ťii, pare greu de ├«n╚Ťeles cum a avut succes Revolu╚Ťia bol╚Öevic─â. Paradoxal, gestul lui Zinoviev ╚Öi Kamenev probabil c─â l-a ajutat pe Lenin. Bol╚Öevicii erau cu spatele la zid: fie declan╚Öau insurec╚Ťia, fie riscau s─â fie aresta╚Ťi. Guvernul provizoriu nu a luat ├«ns─â nicio m─âsur─â ├«mpotriva lor. Autorit─â╚Ťile de la Petrograd erau preocupate de situa╚Ťia de pe front, ├«n condi╚Ťiile ├«n care germanii ocupaser─â Riga ╚Öi se ├«ndreptau spre capitala Rusiei. Insurec╚Ťia a ├«nceput pe 24 octombrie.

Bol╚Öevicii au ocupat sediile institu╚Ťiilor cheie, g─ârile, au blocat podurile ╚Öi au ├«nconjurat Palatul de Iarn─â, unde era reunit Guvernul provizoriu. Practic, au ├«nt├ómpinat foarte pu╚Ťin─â rezisten╚Ť─â armat─â. Str─âzile au r─âmas lini╚Ötite, iar locuitorii Petrogradului ╚Öi-au v─âzut de treburile de zi cu zi. ├Än noaptea de 24 spre 25 octombrie, Lenin a ie╚Öit din ascunz─âtoare ╚Öi s-a al─âturat camarazilor s─âi, prelu├ónd din nou conducerea. P├ón─â ├«n dup─â-amiaza zilei de 25, tot ora╚Öul a fost cucerit de bol╚Öevici, cu excep╚Ťia Palatului de Iarn─â, unde erau asedia╚Ťi membrii Guvernului. Palatul a c─âzut ├«n seara acelea╚Öi zile, regimul instaurat dup─â Revolu╚Ťia din Februarie fiind ├«nl─âturat de ├«nving─âtorii din octombrie.

Armisti╚Ťiul de la Foc╚Öani

La ├«nceputul lunii noiembrie 1917, bol╚Öevicii au solicitat ├«nceperea negocierilor cu Puterile Centrale pentru ie╚Öirea Rusiei din r─âzboi. Cele dou─â p─âr╚Ťi au ├«ncheiat un armisti╚Ťiu, pe 22 noiembrie, la Brest-Litovsk. Decizia ru╚Öilor a adus Rom├ónia ├«ntr-o pozi╚Ťie extrem de dificil─â. ╚Üara era ├«nconjurat─â, f─âr─â sprijin ╚Öi f─âr─â nicio solu╚Ťie de retragere ├«n caz de ├«nfr├óngere. Guvernul rom├ón a fost nevoit s─â solicite ├«ncheierea unui armisti╚Ťiu. Negocierile dintre Rom├ónia ╚Öi Puterile Centrale au ├«nceput pe 24 noiembrie. Armisti╚Ťiul de la Foc╚Öani, semnat pe 26 noiembrie (9 decembrie, s.n.), prevedea ├«ncetarea ostilit─â╚Ťilor ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Puterile Centrale. Armisti╚Ťiul a fost prelungit de mai multe ori p├ón─â pe 24 aprilie (7 mai, s.n.) 1918, c├ónd a fost semnat Tratatul de la Bucure╚Öti.

Ostilit─â╚Ťile pe teritoriul Rom├óniei au continuat chiar ╚Öi dup─â ├«ncheierea Armisti╚Ťiului de la Foc╚Öani. Autorit─â╚Ťile rom├óne s-au confruntat cu problemele provocate de retragerea dezordonat─â a militarilor ru╚Öi. Armata rom├ón─â a fost nevoit─â s─â fac─â fa╚Ť─â atacurilor nea╚Öteptate ale ru╚Öilor ╚Öi s─â apere popula╚Ťia de jafuri. Cea mai puternic─â confruntare ├«ntre trupele ruse╚Öti aflate ├«n retragere ╚Öi armata rom├ón─â o reprezint─â B─ât─âlia de la Gala╚Ťi, din ianuarie 1918.

├Än zona Gala╚Ťi ÔÇô Tecuci erau desf─â╚Öurate importante efective ruse╚Öti, printre care Armata 6 ╚Öi Corpul 4 Siberian, considerat o unitate de elit─â. Ru╚Öii au ├«ncercat s─â p─âr─âseasc─â linia frontului ╚Öi s─â traverseze Prutul, ├«ns─â retragerea lor a fost blocat─â de armata rom├ón─â. B─ât─âlia de la Gala╚Ťi a reprezentat un incident unic ├«n istoria Primului R─âzboi Mondial. Dup─â lupte violente ├«n care s-au folosit pentru prima dat─â, concomitent, trupe terestre, marine ╚Öi de avia╚Ťie, ru╚Öii s-au predat germanilor.

A fost posibil─â o str─âmutare a tezaurului?

Problemele interne din Rusia ╚Öi revolu╚Ťia bol╚Öevic─â au determinat autorit─â╚Ťile rom├óne s─â caute solu╚Ťii pentru protejarea ╚Öi str─âmutarea tezaurului. La cererea BNR, Ministerul de R─âzboi a trimis la Moscova un deta╚Öament de 20 de jandarmi ├«mbr─âca╚Ťi ├«n civil ╚Öi ├«narma╚Ťi cu pistoale, care urmau s─â p─âzeasc─â valorile rom├óne╚Öti din Rusia. ├Äns─â p├ón─â c├ónd ace╚Ötia au ajuns la Moscova, bol╚Öevicii au ocupat Kremlinul ╚Öi au interzis accesul oric─ârei persoane str─âine ├«n interior.

Consulul Rom├óniei de la Moscova, Pierre Guerin, ╚Öi directorul BNR, Theodor C─âpitanovici, au fost anun╚Ťa╚Ťi de trimiterea jandarmilor printr-o telegram─â a ministrului de Finan╚Ťe, Nicolae Titulescu. De asemenea, Titulescu le aducea la cuno╚Ötin╚Ť─â c─â Guvernul rom├ón a ├«nceput demersurile pe l├óng─â alia╚Ťi pentru mutarea tezaurului ├«n SUA ╚Öi li se cerea s─â ia leg─âtura cu reprezentan╚Ťii Guvernului american ├«n Rusia, pentru ca transportul s─â se efectueze cu trenul transsiberian.

Demersurile ini╚Ťiate de autorit─â╚Ťile rom├óne pe l├óng─â Alia╚Ťi nu au dat rezultate, Parisul ╚Öi Londra refuz├ónd s─â garanteze siguran╚Ťa transportului. ├Än consecin╚Ť─â, Titulescu l-a informat pe ambasadorul rom├ón de la Petrograd, Constantin Diamandy, c─âruia i-a cerut s─â ia leg─âtura cu ambasadorul american ÔÇ×pentru a chibzui asupra celor mai bune mijloace de punere la ad─âpostÔÇŁ a tezaurului. Negocierile cu americanii s-au prelungit p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului, f─âr─â s─â se ajung─â la un rezultat mul╚Ťumitor. ├Än condi╚Ťiile ├«n care nu puteau s─â fie ob╚Ťinute garan╚Ťii ferme, guvernatorul BNR a refuzat s─â aprobe transportul.

Tratatul de la Brest-Litovsk

Rusia a ie╚Öit din Primul R─âzboi Mondial ├«n urma Tratatului de la Brest-Litovsk, semnat pe 3 martie 1918. Noua conducere bol╚Öevic─â din Rusia ceruse ├«nceperea negocierilor pentru semnarea tratatului pe 8 noiembrie 1917. Negocierile au ├«nceput efectiv pe 22 decembrie, ├«ns─â p─âr╚Ťile nu au ajuns la niciun acord p├ón─â pe 18 ianuarie 1918, c├ónd generalul german Max Hoffmann a sus╚Ťinut ferm cererile germane. Printre aceasta, se num─ârau ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea unor state independente ├«n teritoriile poloneze ╚Öi baltice, care apar╚Ťineau fostului Imperiu ╚Üarist, precum ╚Öi ├«n Ucraina. Lev Tro╚Ťki, conduc─âtorul delega╚Ťiei sovietice, ├«ncep├ónd din data de 8 ianuarie, a solicitat ├«ntreruperea negocierilor ├«n perioada 18 ÔÇô 30 ianuarie ╚Öi s-a ├«ntors la Petrograd. Tro╚Ťki i-a convins pe bol╚Öevici, inclusiv pe Lenin, s─â adopte o politic─â conform c─âreia Rusia ├«nceta ostilit─â╚Ťile, ├«ns─â f─âr─â a semna un tratat de pace.

Dup─â reluarea negocierilor, partea sovietic─â a ├«ncercat s─â trag─â de timp ├«n continuare, ├«ns─â Puterile Centrale au ├«ncheiat o pace separat─â cu na╚Ťionali╚Ötii ucraineni pe 9 februarie. A doua zi, Tro╚Ťki a anun╚Ťat noua politic─â sovietic─â, iar negocierile au ├«ncetat. Germanii au reluat ofensiva militar─â ├«mpotriva Rusiei pe 18 februarie. ├Än mai pu╚Ťin de dou─â s─âpt─âm├óni, trupele germane au ocupat o bun─â parte din Ucraina, Belarus ╚Öi ╚Ü─ârile Baltice (Opera╚Ťiunea Faustschlag). ├Än acela╚Öi timp, o flot─â german─â se ├«ndrepta prin Marea Baltic─â spre Golful Finlandei ╚Öi capitala rus─â Petrograd. Bol╚Öevicii au solicitat imediat reluarea negocierilor.


Lev Davidovici Tro╚Ťki (├«n negru), reprezentantul guvernului bol╚Öevic rus, la tratativele de pace de la Brest-Litovsk

Trotki Brest Litovsk jpg jpeg

Pe 23 februarie, Puterile Centrale au transmis noile condi╚Ťii pentru ├«ncheierea p─âcii. Ace╚Öti termeni includeau cedarea unor teritorii baltice ├«n favoarea Germaniei, cedarea vestului Armeniei c─âtre Imperiul otoman, recunoa╚Öterea independen╚Ťei Ucrainei, evacuarea imediat─â a trupelor ruse╚Öti din Finlanda ╚Öi Ucraina ╚Öi demobilizarea complet─â a armatei ruse. ├Än plus, Puterile Centrale au cerut ca aceste condi╚Ťii s─â fie acceptate ├«n 48 de ore. Con╚Ötient c─â noul stat sovietic nu poate s─â reziste ├«n fa╚Ťa ofensivei Puterilor Centrale, Lenin a acceptat condi╚Ťiile impuse, fiind sus╚Ťinut de majoritatea membrilor Comitetului Central. Guvernul bol╚Öevic a trimis o nou─â delega╚Ťie, condus─â de Gheorghi Cicerin ╚Öi Lev Karakhan, cu instruc╚Ťiuni clare s─â accepte condi╚Ťiile impuse. Cicerin a semnat tratatul de pace la 3 martie, Guvernul sovietic accept├ónd condi╚Ťii mult mai grele dec├ót cele respinse anterior.

P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului, Tratatul de la Brest-Litosk a devenit nul ├«n urma ├«nfr├óngerii Puterilor Centrale ├«n Primul R─âzboi Mondial. Germania ╚Öi-a pierdut influen╚Ťa asupra Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letoniei ╚Öi Lituaniei, aceste state devenind independente la sf├ór╚Öitul r─âzboiului. Oficial, Tratatul de la Brest-Litosk a fost anulat pe 16 aprilie 1922, prin Tratatul de la Rapallo. Prin conven╚Ťia semnat─â de Germania (Republica de la Weimar) ╚Öi Rusia Sovietic─â, cele dou─â p─âr╚Ťi renun╚Ťau la orice preten╚Ťie teritorial─â sau financiar─â.

Unirea Basarabiei cu Rom├ónia ╚Öi reac╚Ťia bol╚Öevicilor

Pr─âbu╚Öirea ╚Ťarismului ├«n urma Revolu╚Ťiei din Februarie 1917 a f─âcut posibil─â unirea Basarabiei cu Rom├ónia. Delega╚Ťii moldoveni la Congresul Popoarelor din Rusia, care a avut loc la Kiev ├«n septembrie 1917, au cerut o larg─â autonomie a Moldovei ├«n cardul unei federa╚Ťii ruse. ├Äns─â democra╚Ťia rus─â avea s─â se pr─âbu╚Öeasc─â ├«n octombrie 1917 ├«n fa╚Ťa ofensivei bol╚Öevicilor. Teritoriul Basarabiei a ├«nceput s─â fie cuprins de haos, autorit─â╚Ťile fiind incapabile s─â opreasc─â actele de violen╚Ť─â ╚Öi dezordine. ├Än contextul anarhiei interne ╚Öi presiunilor externe exercitate de na╚Ťionali╚Ötii ucraineni, care emiteau preten╚Ťii asupra Basarabiei, la Chi╚Öin─âu a fost convocat un Congres al solda╚Ťilor moldoveni. Congresul a decis ├«nfiin╚Ťarea Sfatului ╚Ü─ârii, care a adoptat o Declara╚Ťie prin care era proclamat─â Republica Democratic─â Moldoveneasc─â ├«n cadrul Rusiei (la 2 decembrie 1917). ├Än realitate, Republica Federativ─â Democratic─â Rus─â nu mai exista, bol╚Öevicii prelu├ónd conducerea ├«n urma Revolu╚Ťiei din Octombrie.

Armisti╚Ťiul dintre Rusia ╚Öi Puterile Centrale ╚Öi ├«nceperea negocierilor de la Brest-Litovsk au condus la agravarea haosului ├«n Basarabia. Numeroase incidente violente, jafuri, devast─âri ╚Öi crime au fost comise de solda╚Ťii ru╚Öi, ace╚Ötia amenin╚Ť├ónd chiar ╚Öi autorit─â╚Ťile noii Republici Moldovene╚Öti. Pe 5 ianuarie 1918, ╚Öedin╚Ťele Sfatului ╚Ü─ârii au fost suspendate ca urmare a p─âtrunderii bol╚Öevicilor ├«n Chi╚Öin─âu. ├Än aceste condi╚Ťii, Sfatul ╚Ü─ârii a cerut interven╚Ťia armatei rom├óne ├«n Basarabia. Militarii rom├óni au trecut Prutul pe 13 ianuarie 1918, av├ónd misiunea de a restabili ordinea, f─âr─â a se amesteca ├«n problemele politice ╚Öi administrative. ├Än urma interven╚Ťiei armatei rom├óne, bol╚Öevicii au fost alunga╚Ťi de pe ├«ntreg teritoriul Basarabiei.

Guvernul bol╚Öevic de la Petrograd a reac╚Ťionat vehement, consider├ónd c─â intrarea trupelor rom├óne ├«n Basarabia reprezint─â o agresiune ├«mpotriva Rusiei, ╚Öi a decis ruperea leg─âturilor diplomatice cu Rom├ónia ╚Öi sechestrarea tezaurului rom├ónesc (16/26 ianuarie 1918). Conform hot─âr├órii autorit─â╚Ťilor bol╚Öevice, ÔÇ×Toate rela╚Ťiile diplomatice cu Rom├ónia ├«nceteaz─â. Lega╚Ťia rom├ón─â ╚Öi, ├«n general, to╚Ťi reprezentan╚Ťii autorit─â╚Ťilor rom├óne se expulzeaz─â pe cea mai scurt─â cale dincolo de frontier─â. Tezaurul Rom├óniei, aflat ├«n p─âstrare la Moscova, se declar─â intangibil pentru oligarhia rom├ón─â. Puterea sovietic─â ├«╚Öi asum─â r─âspunderea de a p─âstra acest tezaur pe care ├«l va preda ├«n m├óinile poporului rom├ónÔÇŁ.

Proclamarea independen╚Ťei Basarabiei fa╚Ť─â de Rusia a avut loc pe 24 ianuarie 1918 (stil vechi). Sfatul ╚Ü─ârii a ales aceast─â dat─â pentru a vota independen╚Ťa ╚Öi pentru a marca 59 de ani de la unirea Moldovei cu ╚Üara Rom├óneasc─â. Ion Incule╚Ť a fost ales pre╚Öedinte al noii Republici independente, iar Consiliul de mini╚Ötri era condus de Daniel Ciugureanu. Proclamarea independen╚Ťei a fost primul pas c─âtre unire. Realizarea unirii Basarabiei cu Rom├ónia a fost hot─âr├ót─â ├«n ╚Öedin╚Ťa Guvernului rom├ón de la Ia╚Öi (23 martie 1918), la care au participat Incule╚Ť ╚Öi Ciugureanu. ├Änso╚Ťi╚Ťi de o delega╚Ťie rom├óneasc─â condus─â de premierul Alexandru Marghiloman, cei doi lideri moldoveni au mers la Chi╚Öin─âu pentru a lua parte la ╚Öedin╚Ťa Sfatului ╚Ü─ârii din 27 martie (9 aprilie, s.n.), care a votat Unirea. Hot─âr├órea de unire a Basarabiei cu Rom├ónia a fost aprobat─â cu 86 de voturi pentru, 3 ├«mpotriv─â ╚Öi 36 de ab╚Ťineri.

Guvernul bol╚Öevic a reac╚Ťionat vehement, afirm├ónd c─â unirea Basarabiei cu Rom├ónia reprezint─â o ÔÇ×sfidareÔÇŁ. ├Äntr-o not─â adresat─â Guvernului rom├ón, autorit─â╚Ťile de la Petrograd sus╚Ťineau urm─âtoarele:

ÔÇ×Declara╚Ťia Dvs. dat─â publicit─â╚Ťii ├«n presa european─â, ├«n leg─âtur─â cu faptul c─â reprezentan╚Ťii Basarabiei au declarat solemn alipirea Basarabiei la Rom├ónia ╚Öi c─â, pe aceast─â baz─â, Dvs. considera╚Ťi de acum ├«nainte Basarabia ca parte integrant─â a Regatului rom├ón, reprezint─â o sfidare a Republicii Federative Sovietice Ruse... Alipirea acesteia din urm─â [a Basarabiei] la Rom├ónia este, totodat─â, o constr├óngere a popula╚Ťiei basarabene care ╚Öi-a exprimat deschis ╚Öi unanim protestul fa╚Ť─â de ocupa╚Ťia rom├óneasc─â...ÔÇŁ.

Soarta tezaurului dup─â ruperea rela╚Ťiilor dintre Rusia bol╚Öevic─â ╚Öi Rom├ónia

Ru╚Öii au invocat pierderile suferite pe frontul rom├ónesc ╚Öi unirea Basarabiei cu Rom├ónia ca pretexte pentru confiscarea tezaurului. ├Än 25 mai 1919, guvernele din Rusia ╚Öi Ucraina au publicat o declara╚Ťie comun─â, referitoare la soarta tezaurului:

ÔÇ×Din momentul desfiin╚Ť─ârii frontului rus din Rom├ónia, Guvernul rom├ón a pus m├óna pe un imens patrimoniu care se g─âsea aici [pe teritoriul Rom├óniei] pentru deservirea armatei ruse. Dup─â cotropirea t├ólh─âreasc─â a Basarabiei, Guvernul rom├ón a procedat ├«n acela╚Öi mod cu depozitele militare de alimente de baz─â din Basarabia. O parte din patrimoniu ce apar╚Ťine Rusiei a fost folosit─â de ├«nsu╚Öi Guvernul rom├ón, o parte a fost pus─â la dispozi╚Ťia bandelor de alb-gardi╚Öti care au luptat ├«mpotriva puterii sovietice ├«n sudul Rusiei ╚Öi al Ucrainei ╚Öi, ├«n sf├ór╚Öit, restul, ├«n special articole de prim─â necesitate, ca: echipament militar, lenjerie, zah─âr, conserve, au fost sustrase de func╚Ťionarii ╚Öi ofi╚Ťerii delapidatori...

Guvernele muncitoresc-╚Ť─âr─âne╚Öti ale Rusiei ╚Öi Ucrainei ├«╚Öi declin─â orice r─âspundere fa╚Ť─â de soarta viitoare a diferitelor valori aduse pe timpul guvernului ╚Ťarist ├«n Rusia ╚Öi care apar╚Ťin Guvernului rom├ón, B─âncii Na╚Ťionale Rom├óne, altor b─ânci rom├óne╚Öti, precum ╚Öi mo╚Öierilor ╚Öi capitali╚Ötilor rom├óniÔÇŁ.

├Än aprilie ╚Öi iunie, delega╚Ťia rom├ón─â la Conferin╚Ťa de Pace de la Paris a depus dou─â memorii pentru recuperarea tezaurului, care nu au avut niciun efect, din cauza lipsei sprijinului Alia╚Ťilor. ├Äncerc─ârile de recuperare a tezaurului au continuat, ├«ns─â de fiecare dat─â partea sovietic─â a ├«ncadrat aceast─â chestiune ├«n sfera problemelor politico-teritoriale care au marcat rela╚Ťiile dintre Rom├ónia ╚Öi Rusia.

Uniunea Sovietică în perioada interbelică

├Än 1920 s-au purtat convorbiri ├«ntre rom├óni ╚Öi sovietici, la Copenhaga ╚Öi Londra. Partea rom├ón─â a ridicat problema tezaurului. N. D. Ciotori, unul dintre reprezentan╚Ťii rom├óni de la acele negocieri, a men╚Ťionat c─â partea sovietic─â s-a gr─âbit s─â dezmint─â zvonul care circula ├«n epoc─â, conform c─âruia aurul rom├ónesc ar fi fost pus ├«n circula╚Ťie de Guvernul rus. Ciotori sus╚Ťinea c─â, ├«n urma discu╚Ťiilor despre tezaur, a r─âmas cu impresia c─â ÔÇ×Sovietele sunt dispuse s─â ni-l redea, dar ne vor cere desp─âgubiri pentru materialele de toate felurile l─âsate de armatele ruse pe teritoriul nostruÔÇŁ.

Este greu de crezut c─â sovieticii erau dispu╚Öi s─â ├«napoieze tezaurul, mai ales c─â ├«n acela╚Öi an, pe 28 octombrie 1920, a fost semnat Tratatul de la Paris, prin care Fran╚Ťa, Anglia, Italia ╚Öi Japonia recuno╚Öteau unirea Basarabiei cu Rom├ónia. ├Äntr-o not─â ├«nm├ónat─â Guvernelor Rom├óniei, Fran╚Ťei, Marii Britanii ╚Öi Italiei, Guvernele sovietice din Rusia ╚Öi Ucraina sus╚Ťineau c─â ÔÇ×nu pot recunoa╚Öte ├«n╚Ťelegerea cu privire la Basarabia f─âcut─â f─âr─â participarea lor ╚Öi c─â ele nu se consider─â ├«n niciun fel legate de tratatul ├«ncheiat pe aceast─â tem─â de alte guverneÔÇŁ.

Bibliografie:

Cristian P─âunescu, Marian ╚śtefan, Tezaurul B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei la Moscova, Editura Oscar Print, Bucure╚Öti, 2011.
Mihail Gr. Romașcanu, Tezaurul român de la Moscova, Editura Cartea Românească, București, 1934.
Sheila Fitzpatrick, The Russian Revolution, Oxford University Press, New York, 1994.
Alexandru V. Boldur, Basarabia ╚Öi rela╚Ťiile rom├óno-ruse (Chestiunea Basarabiei ╚Öi dreptul interna╚Ťional), Editura Albatros, Bucure╚Öti, 2000.
Gheorghe Platon (coord.), Istoria rom├ónilor ÔÇô De la Independen╚Ť─â la Marea Unire, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 2003


Acest articol a fost publicat în revista Historia Special, nr.17, disponibilă în format digital pe Paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

727 s jpg jpeg