Cum arată primul drum din istoria Europei? O minune inginerească a preistoriei

Una dintre minunile lumii vechi a fost descoperită în apropierea unui sat din Olanda. Este vorba despre primul drum cunoscut din istoria Europei, o minune inginerească a preistoriei europene, care străbătea pe o distanță de cel puțin un kilometru, o zonă mlăștinoasă.

Unul dintre cele mai incredibile descoperiri arheologice din Europa a avut loc în anii 80, atunci când o echipă de arheologi descoperea probabil primul și cel mai vechi drum din istoria Europei. Este vorba despre o „șosea„ preistorică făcută din bușteni, în apropierea satului Nieuw-Dordrecht, parte a municipalității Emmen, din Drenthe, Olanda.

Drumul prin mlaștină

Zona din jurul satului Nieuw-Dordrecht este o turbărie, adică o zonă mlăștinoasă care se întinde pe o suprafața considerabilă. De altfel, satul a fost întemeiat, în 1856, pentru extragerea turbei, la aceea vreme o resursă prețioasă. Încă de acum o sută de ani, muncitorii care lucrau la extragerea turbei au dat peste porțiuni din ceea ce părea un soi de pod, îngropat, din bușteni. Lucrările de eliberare completă a structurii au fost finalizate abia în anii 80. Abia atunci, specialiștii au realizat că au de-a face cu o structură inginerească remarcabilă a preistoriei.

Era vorba despre un drum făcut din bușteni și care se întindea pe o distanță de aproximativ un kilometri. Efectiv, drumul lat de peste doi metri, traversa mlaștina. Conform datărilor, utilizând dendrocronologia, o tehnică prin se observă inelele buștenilor și se poate calcula momentul în care acel copac s-a oprit din creștere, adică a fost tăiat și exploatat. Așa s-a ajuns la concluzia că drumul din mlaștină avea o vechime de cel puțin 4573 de ani. Adică a fost construit undeva în anul 2600 îHr, adică la finele eneoliticului, ultima fază a epocii de piatră, la granița cronologică cu epoca bronzului.

Comunitățile din apropierea maștinilor de la Nieuw-Dordrecht erau comunități eneolitice care încă foloseau unelte și arme din piatră, crescători de animale și agricultori, dedicați unor culte chtoniene, dominate de zeițe mamă și alte divinități ale fertilității și fecundității. Descoperirea acestui drum deschide noi perspective privind sofisticatele creații inginerești ale neoliticului și eneoliticului, de la construcțiile megalitice și până la aceste drumuri incredibile, precum acest drum de lemn din Olanda sau aceea cărare străjuită de pietre uriașe din munții Armeniei. O lume fascinantă puțin înțeleasă în continuare.

Un drum abandonat?

Specialiștii au observat în urma săpăturilor că acest drum este incomplet. Mai precis, oamenii acelor comunități preistorice au pregătit terasamentul pentru un drum lung de 13 kilometri care străbătea aproape toată mlaștina. Au reușit să realizeze doar un kilometru. De ce s-au oprit? Întrebarea a rămas fără răspuns. Au apărut însă mai multe ipoteze. Fie au considerat că nu mai este necesar, fie au fost întrerupți. Cea din urmă ipoteză conduce cu gândul la lupte inter-tribale sau la tulburări sociale în cadrul comunității.