Cum a ajuns China imperiu jpeg

Cum a ajuns China imperiu

C├ónd ne g├óndim la Marele Zid Chinezesc ┼či la Solda┼úii de Teracot─â avem ├«n minte imaginea grandioas─â, impun─âtoare ┼či misterioas─â a unui imperiu, a primului Imperiu Chinez. Este o perioad─â ├«n care au loc reforme importante ├«n domeniul politic, economic ┼či cultural, ├«n mai pu┼úin de 20 de ani China ajung├ónd de la o multitudine de regate combatante la un stat unificat ┼či centralizat. ├Än spatele acestei opere se afl─â ├«mp─âratul Shi Huangdi.

Shi Huangdi, ini┼úial Ying Zheng, se na┼čte ├«n 259 a.Hr. ├«n regatul Qin, succed├óndu-l la tron pe tat─âl s─âu la numai 13 ani. Dovede┼čte o ambi┼úie extraordinar─â ├«nc─â de t├ón─âr, exprim├óndu-┼či dorin┼úa de a aduce sub st─âp├ónirea sa statele Han, Zhao, Wei, Chu, Yan sau Qi. C├ónd preia fr├óiele statului primul s─âu ministru, Lu Buwei, devine regent vreme de 8 ani. Potrivit unei legende propagate de istoricul Sima Qian, Lu Buwei era un negustor bogat care ┼či-l f─âcuse prieten pe regele din Qin c─âruia i-a prezentat-o pe propria concubin─â, pe care regele o va p─âstra pentru el, iar ea ├«l va na┼čte pe viitorul ├«mp─ârat, fiul, conform legendei, al lui Lu Buwei. Este cel mai probabil o inven┼úie pentru a justifica preten┼úiile la tron ale premierului.

Dup─â complotul pe care prim-ministrul ├«l pune la cale ├«n 238 a.Hr. ├«mpreun─â cu Lao Ai ┼či aderen┼úi din statul Wei, descoperit de ├«mp─ârat, Lu Buwei va fi exilat ┼či ├«n cele din urm─â, de fric─â s─â nu fie executat, ├«si pune el ├«nsu┼či cap─ât zilelor. ├Äntre timp ├«mp─âratul devine tot mai paranoic, exil├ónd to┼úi c─ârturarii str─âini de la curte acuz├óndu-I de spionaj. Acuza┼úiile nu sunt chiar nefondate, c─âci ├«n 227 a.Hr. statul Yan trimite doi asasini la curte pe care chiar el ├«i va r─âpune ├«n lupt─â.

qin jpg jpeg

Submin├ónd puterea nobililor ┼či chem├ónd ┼či poporul sub arme, Shi Huandi reu┼če┼čte s─â adune cea mai numeroas─â oaste, cu care invadeaz─â pe r├ónd statele Han, Zhao, Wei, Chu, Yan, Qi, ultimul c─âz├ónd ├«n anul 221 a.Hr. Dup─â unificarea Chinei de nord, Shi Huangdi va extinde teritoriul ┼či c─âtre sud, aproape de Vietnam. ├Ämp─âratul reorganieaz─â aparatul birocratic, abolind nobilimea ┼či ├«nlocuind-o cu serviciile func┼úionarilor care depind direct de el. Ini┼úiaz─â construc┼úia unei mari re┼úele de drumuri ┼či stabile┼čte capitala la Xianyang. Totodat─â decreteaz─â smplificarea ┼či standardardizarea limbii chineze, precum ┼či a sistemului de m─âsuri ┼či greut─â┼úi.

├Äns─â ├«n ciuda uimitoarelor sale capacit─â┼úi militare, noul imperiu se confrunt─â cu pericolul din nord reprezentat de triburile nomade Xiongnu (viitorii huni). Pentru a-I ┼úine la distan┼ú─â, Shi Hunagdi ordon─â construc┼úia unui imens zid, expresie a puterii ┼či impenetrabilit─â┼úii statului chinez. Monumentala oper─â arhitectonic─â se contureaz─â cu truda a sute de mii de sclavi ┼či criminali, dintre care mul┼úi pier ┼či sunt ├«ngropa┼úi ├«n zid. Este prima sec┼úiune din Marele Zid Chinezesc. O alt─â construc┼úie remarcabil─â o reprezint─â canalul Lingqu, ├«nceput ├«n 214 a.Hr., menit s─â lege r├óurile Yangze ┼či Zhu Jiang.

Perioada precedent─â, cea a statelor combatante, a fost pres─ârat─â de conflicte nenum─ârate ┼či lipsit─â de o autoritate central─â. Cu toate acestea ├«nflore┼čte activitatea intelectual─â care d─â na┼čtere la mai multe curente de g├óndire, printre care ┼či confucianismul. ├Ämp─âratul le prive┼čte ├«ns─â cu suspiciune, g├óndindu-se c─â ar putea constitui amenin┼ú─âri la adresa regimului s─âu, a┼ča c─â ├«n 213 a.Hr., la instigarea ministrului Li S├« care se refer─â ┼či la pericolul reprezentat de cunoa┼čterea istoriei care ar putea conduce la nostalgii ale trecutului, Shi Huangdi ordon─â arderea tuturor c─âr┼úilor ap─ârute ├«naintea domniei sale. ├Än acela┼či timp vor pieri ┼či 460 de c─ârturari ├«n fl─âc─âri, iar al┼úi 700 trudind la Marele Zid. Singurii ├«n concordan┼ú─â cu dezideratele imperiale sunt legi┼čtii, care contribuie ideologic la instaurarea imperiului.

├Än vreme ce ┼čcoala confucianist─â ce cultiva egalitatea, iubirea aproapelui, binele ┼či respectarea tradi┼úiei, legi┼čtii sunt de p─ârere c─â omul este r─âu de la natur─â ┼či c─â poporul nu are nevoie de educa┼úie, ci de constr├óngere prin legi aspre ┼či represiuni care s─â-l fac─â s─â accepte p├ón─â ┼či r─âzboiul ca pe o eliberare. Justificarea despotismului ┼či realismul politic cinic al acestei ┼čcoli fac din suveranul Chinei un autocrat absolut. Institu┼úiile vechiului Qin se extind peste tot, se abole┼čte sistemul feudelor date ├«n uzufruct nobililor, func┼úionarii se militarizeaz─â, se ├«mparte imperiul ├«n guvernatorate ┼či districte, se stabile┼čte o legisla┼úie unitar─â.

Risipa ┼či cruzimea dinastiei Qin, al─âturi de decretul de distrugere a c─âr┼úilor, provoac─â ├«n mod inevitabil o reac┼úie ├«mpotriva tiraniei. ├Än 210 a.Hr. cade un meteorit ├«n Dongjun, un semn potrivnic pentru ├«mp─ârat. Mai mult, cineva profe┼úe┼čte c─â primul ├«mp─ârat va muri ├«n cur├ónd ┼či p─âm├óntul s─âu se va diviza. Shi Huangdi ordon─â execu┼úia tuturor apropia┼úilor. Cu toate acestea, el moare la mai pu┼úin de un an, ├«n vreme ce c─âl─âtore┼čte prin China de est, posibil din cauza tratamentelor cu mercur pe care le folosea ├«n speran┼úa de a dob├óndi nemurirea.

Imperiul se pr─âbu┼če┼čte ┼či el ├«n cur├ónd. Al doilea s─âu copil ├«mpreun─â cu premierul ├«l ├«mping la sinucidere pe mo┼čtenitor, Fusu. Huhai pune m├óna pe putere, dar ├«n acela┼či an se aprinde o mare rebeliune la care particip─â ┼či r─âm─â┼či┼úele nobilimii din epoca precedent─â, care va arunca imperiul ├«n pragul dezastrului. ├Än 207 a.Hr. rebelii vor ├«nvinge dinastia Qin ├«n b─ât─âlia de la Julu. Dup─â victorie, conduc─âtorul r─âscoalei, Liu Bang, un ┼ú─âran, devine primul ├«mp─ârat al noii dinastii, han, care va domni mai bine de patru secole.

Shi Huangdi nu a reu┼čit s─â dob├óndeasc─â nemurirea sa ┼či a imperiului s─âu. Sau poate c─â da, la nivel simbolic. C─âci ├«n 215 a.Hr. acesta ordonase construc┼úia unui morm├ónt de propor┼úii colosale, unde s─â curg─â r├óuri de mercur printre imita┼úiile palatelor sale suprap─âm├óntene. Pentru a-l ocroti ├«n lumea de dincolo, ├«n morm├ónt vegheaz─â o armat─â de 8000 de solda┼úi de teracot─â.

Foto sus: Solda╚Ťi de teracot─â (┬ę Gremelm / Wikimedia Commons)