Crize economice sau recorduri aeronautice? jpeg

Crize economice sau recorduri aeronautice?

Speciali╚Ötii ├«n cercetarea trecutului ╚Öi cei din domeniul economiei sus╚Ťin ferm ╚Öi cu t─ârie c─â periodic b├óntuie perioade de recesiune ├«n care oamenii de r├ónd sufer─â din cauza ╚Öomajului. S─âr─âcia provine din proasta func╚Ťionare a sistemului de produc╚Ťie ╚Öi mul╚Ťi vedeau o solu╚Ťie de salvare ├«n planificarea riguroas─â a economiei de c─âtre stat, cel totalitar fiind foarte admirat. Marea Criz─â Economic─â din perioada interbelic─â este dat─â mereu ca un reper despre ceea ce por face astfel de recesiuni ╚Öi c─â nu este de dorit s─â se repete. Politicienii ╚Öi afaceri╚Ötii fac tot ce le st─â ├«n putere s─â nu se ├«nt├ómple, dar nu se pot opune unei adev─ârate tornade ce afecteaz─â ├«ntreaga planet─â. Repetarea la infinit duce la apari╚Ťia unui adev─âr ╚Ötiin╚Ťific ce devine de necontestat pe m─âsur─â ce personalit─â╚Ťile din universit─â╚Ťi ╚Öi academii le povestesc ├«n c─âr╚Ťi de cert─â valoare. 

Dac─â repeti╚Ťia aceasta camufleaz─â ceva mult mai nepl─âcut, catastrofal prin amploarea crimei? Criza din 1929 n-a ap─ârut ca un fulger din senin, ci a fost preg─âtit─â de c─âtre cei afla╚Ťi la putere ├«n urma unor serii de decizii. C─âderea unei burse importante a fost doar un reper cronologic pentru a masca faptele celor de sus ╚Öi savan╚Ťii au repetat ideea p├ón─â c├ónd a devenit adev─âr ╚Ötiin╚Ťific. Marile puteri puneau accent pe dezvoltarea noilor industrii cu poten╚Ťial militar ╚Öi fabricile vechi erau l─âsate s─â moar─â cu personal cu tot. Industria c─ârbunelui nu mai era interesant─â pentru aprovizionarea flotelor militare ╚Öi nici pentru locomotivele noi, ceea ce a dus la o cre╚Ötere permanent─â a ╚Öomajului. Industria aeronautic─â ├«nghi╚Ťea banii cu o vitez─â uluitoare ╚Öi genera avioane din ce ├«n ce mai performante.

Un aeroplan sovietic de tip ANT-9 (foto jos) lua la bord cel pu╚Ťin 700 kg de combustibil ╚Öi ulei pentru o mie de kilometri. Orice aparat de zbor trebuie testat timp ├«ndelungat pentru descoperirea erorilor de proiectare. O curs─â Moscova ÔÇô Sevastopol ÔÇô Moscova a fost desf─â╚Öurat─â ├«n mai ÔÇô iunie 1929 pentru obi╚Önuirea echipajului cu zborurile lungi. A fost efectuat un raid de peste 9.000 km ├«n iulie ÔÇô august 1929 pentru a demonstra for╚Ťa socialismului ╚Öi pentru formarea echipajelor pentru zborurile la mare distan╚Ť─â. Pilo╚Ťii cu stelu╚Ťe ro╚Öii au ajuns p├ón─â la Paris ╚Öi Londra, bastioane ale imperialismului agresiv. Este interesant de subliniat c─â tocmai capitali╚Ötii livrau motoarele pentru minunea zbur─âtoare. 

Ant 9 jpg jpeg

 Economia Uniunii Sovietice putea mult mai mult. Bombardierul cu patru motoare TB-3 a ├«nceput s─â fie produs ├«n serie din 1930, dar industria a primit ordin s─â realizeze varianta TB-4 ce avea o mas─â de 21,5 tone ╚Öi putea s─â care cel mult zece tone de bombe. Colosul a fost realizat, dar n-a avut succes din cauza vitezei reduse ╚Öi nici materialele timpului nu permiteau realizarea unor fiabile ma╚Öini de zbor foarte grele. Varianta TB-3 a fost asamblat─â ├«n 818 exemplare ╚Öi era capabil─â s─â transporte sub aripi avioane de v├ón─âtoare pentru cre╚Öterea razei de ac╚Ťiune a acestora. Este interesant c─â bombardierul strategic avea ╚Öi el probleme cu masa ╚Öi autorit─â╚Ťile acordau premii celor ce reu╚Öeau s─â vin─â cu idei pentru u╚Öurarea aparatului. Partidul nu f─âcea pomeni, ma╚Öina de zbor fiind prea grea ├«n raport cu puterea motoarelor. Nici forma aerodinamic─â nu era una ideal─â, dar Uniunea Sovietic─â avea armate aeriene de bombardament strategic ├«ntr-o epoc─â ├«n care celelalte state cu preten╚Ťii militare abia schi╚Ťau sau testau modele noi.

 Iosif Vissarionovici Stalin g├óndea la nivel planetar ╚Öi se putea mai mult. Mult mai mult. A ap─ârut modelul Kalinin K-7 (foto jos) ce ajungea la o mas─â de 24,4 t, dar complet echipat putea s─â ridice de la sol 46,5 t. Avea nevoie de peste 9.000 l de carburant pentru o singur─â curs─â, capacitatea maxim─â de bombe fiind de 9.600 kg. Munca la ridicarea imensei construc╚Ťii a ├«nceput ├«n 1931, dar structura de rezisten╚Ť─â n-a fost suficient de puternic─â ╚Öi a cedat ├«n noiembrie 1933. Nu era o problem─â pentru industria sovietic─â ╚Öi a fost livrat ANT-20 de 28,5 t ├«n 1934. Au fost numai dou─â exemplare din cauz─â c─â primul avion, Maxim Gorki, s-a pr─âbu╚Öit ├«n 1935. Erau prezentate drept avioane comerciale, dar aceast─â imagine oficial─â era doar o acoperire pentru rolul de bombardier sau transportor de trupe ╚Öi materiale strategice la mare distan╚Ť─â.

Kalinin K 7 01 jpg jpeg

Generalii au nevoie de informa╚Ťii c├ót mai precise despre dispozitivul inamic ╚Öi aduse ├«n timp util pentru luarea unei decizii corecte. Realizarea unui avion de cercetare cu raz─â mare de ac╚Ťiune era necesar─â ╚Öi proiectantul N. N. Polikarpov a primit misiunea s─â descopere solu╚Ťia ideal─â. A fost aleas─â varianta R-5 din care au fost asamblate ├«ncep├ónd din 1931 peste 5.000 de exemplare. Nu erau omise nici instala╚Ťiile pentru lansarea bombelor, masa acestora urc├ónd p├ón─â spre 500 kg. Apari╚Ťia acestor avioane cu un puternic rol ofensiv implica dezvoltarea unei importante industrii metalurgice pentru livrarea de metal necesar fabric─ârii corpurilor de bombe, dar nu era uitat─â nici industria chimic─â pentru ├«nc─ârc─âtura de lupt─â. Nu este de mirare c─â s-a pus mereu accent pe industria ├«ngr─â╚Ö─âmintelor chimice, unele substan╚Ťe put├ónd fi schimbate din materiale pentru agricultur─â ├«n explozibili temu╚Ťi ╚Öi mai ieftini.

 Nu erau uitate nici aparatele de v├ón─âtoare, cele care urmau s─â asigure protec╚Ťia bombardierelor ╚Öi a avioanelor lente de transport. Cerul trebuie s─â fie senin pentru orice armat─â modern─â. Marele proiectant A. N. Tupolev a reu╚Öit s─â impun─â ├«n 1928 modelul I-3 ce avea o mas─â de circa 1,4 tone, structura de rezisten╚Ť─â fiind din lemn ╚Öi aluminiul era utilizat la acoperirea motorului ╚Öi a aripilor. Dou─â mitraliere speciale PV-1 au fost considerate suficiente pentru lupta cu biplanele timpului. Anul 1933 a adus pe cerul sovietelor modelul I-15, dar biplanul nu mai era pe gustul celor care cereau mai mult─â vitez─â ╚Öi a ap─ârut ├«n decembrie modelul I-16. 

 Sporirea num─ârului de avioane implica ╚Öi cre╚Öterea cererii de pilo╚Ťi cu experien╚Ť─â pentru a se evita dezastrele aeriene. Era nevoie de un avion ieftin ╚Öi u╚Öor de produs ├«n serie, N. N. Polikarpov (foto dreapta) descoperind solu╚Ťia ideal─â ├«n modelul U-2, redenumit mai t├órziu Po-2 ├«n cinstea marelui proiectant. A zburat prima dat─â ├«n ianuarie 1928 ╚Öi a intrat ├«n produc╚Ťie de serie ├«n 1930. Avea ceva mai mult de 600 kg ╚Öi se motorul se mul╚Ťumea cu numai 91 kg de carburant ╚Öi ulei. Decola de pe orice teren ╚Öi era iert─âtor cu ├«ncep─âtorii. Au fost asamblate 33.000 de exemplare p├ón─â ├«n 1953, dar num─ârul exact este ├«nc─â greu de stabilit. Chiar dac─â erau pu╚Ťine, consumul de materiale era ridicat din cauza utiliz─ârii intensive pentru formarea valurilor de pilo╚Ťi, oameni absolut inutili pentru prosperitatea societ─â╚Ťii.

Nikolai Nikolaevich Polikarpov jpg jpeg

 Aceste aparate de zbor aveau nevoie de metale speciale aduse din import ╚Öi nu este de mirare c─â a izbucnit foametea din Ucraina anului 1933, Holodomor-ul ├«nsemn├ónd moartea a milioane de oameni, unele surse avans├ónd chiar cota 11. Aluminiul se ob╚Ťine greu din minereuri ╚Öi este necesar─â o cantitate imens─â de energie electric─â. Nu era o problem─â ├«ntr-o ╚Ťar─â ├«n care se folosea munca sclavilor. Du╚Ömanii poporului, statul sovietic fiind foarte priceput ├«n identificarea celor ce se opuneau marii idei politice cu ajutorul temutei poli╚Ťii secrete, urmau s─â fie extermina╚Ťi prin munc─â pe marile ╚Öantiere ╚Öi hidrocentrale uria╚Öe au ├«nceput s─â ├«nchid─â cursul fluviilor Nipru ╚Öi Volga cu barajele lor.

Popula╚Ťia din regiunea viitoarelor lacuri de acumulare a fost alungat─â f─âr─â mil─â din ordine de partid ╚Öi de stat. Electrificarea nu s-a f─âcut de dragul poporului, ci numai pentru a avea energia necesar─â industriei militare. Se observ─â c─â tot ce produceau fabricile mergea spre for╚Ťa de distrugere ╚Öi nivelul de trai nu avea cum s─â creasc─â. Avioanele aveau nevoie de combustibil ╚Öi ulei de calitate, armament automat, bombe ╚Öi terenuri bune pentru aterizare, terenurile cu piste din p─âm├ónt nefiind utilizabile ├«n condi╚Ťii de ploaie. Era nevoie de mult beton, dar economia sovietic─â producea ╚Öi aceast─â marf─â. Rafinarea petrolului pentru necesit─â╚Ťile avia╚Ťiei este diferit─â de ceea ce cer transporturile terestre ╚Öi navale. Combustibilul trebuie s─â fie lipsit de impurit─â╚Ťi ╚Öi s─â aib─â o cifr─â octanic─â ridicat─â pentru o perfect─â func╚Ťionare a motoarelor la tura╚Ťii ridicate.

 Mania recordurilor nu era specific─â numai sovieticilor. Germania suferise ├«nfr├óngerea din Primul R─âzboi Mondial ╚Öi nu mai avea voie s─â construiasc─â avioane militare, dar nu se putea neglija un domeniu al tehnologiilor de v├órf. Erau studiate avioanele comerciale pentru a avea experien╚Ť─â ├«n asamblarea viitoarelor bombardiere. Industria a asamblat dou─â Junkers G. 38, masa unui aparat fiind de 14,9 t. A fost gata de zbor pe 6 noiembrie 1929, dar a ├«nceput cursele comerciale abia ├«n 1931. Colosul aerian era submotorizat ╚Öi i-au fost schimbate grupurile energetice ├«n 1931, 1932 ╚Öi 1934, dar compania german─â dispunea de fonduri din bel╚Öug, suspect de inepuizabile.

Tot ├«n 1929 a ├«nceput s─â zboare ╚Öi hidroavionul Dornier Do X care ajungea la o mas─â de 56 t ├«nc─ârcat. Avea nevoie de 16.000 l de carburant ╚Öi de 4.900 l de ulei pentru buna func╚Ťionare a celor 12 motoare ├«n timpul unei curse la mare distan╚Ť─â. N-a st├órnit interesul clien╚Ťilor americani ╚Öi a fost un e╚Öec comercial tocmai ├«n era ├«n care erau a╚Öteptate multe fonduri din afacerile cu material volant. Alte dou─â exemplare au fost achizi╚Ťionate de c─âtre statul italian, dar au fost folosite pentru zboruri militare ╚Öi de prestigiu, cu slabe rezultate economice ╚Öi a fost o gaur─â neagr─â din punct de vedere financiar pentru regimul lui Benito Mussolini.  

 Dornier Do X (foto: Bundesarchiv, Bild 102-12963 / CC-BY-SA 3.0)

Do X  jpg jpeg

 Avia╚Ťia subordoneaz─â ├«ntreaga economie ╚Öi la nivel mondial era o curs─â aerian─â de ├«narmare ╚Öi de ob╚Ťinere de prestigiu ├«n domeniul tehnologiilor de v├órf. Nu se face avere prin producerea de lucruri ieftine ╚Öi simple. Este interesant c─â industria sovietic─â aspira din ├«ntreaga lume motoare ╚Öi materiale strategice ├«n timp ce masele de ╚Ť─ârani erau obligate s─â intre la colhoz sau erau m├ónate ├«n lag─âre de concentrare. Oamenii p─âm├óntului nu mai aveau valoare ╚Öi doar cei de tip nou, comunist, erau pre╚Ťio╚Öi. Politica a continuat ├«n acela╚Öi stil p├ón─â la declan╚Öarea unui nou r─âzboi mondial. N-a fost nici urm─â de criz─â economic─â de supraproduc╚Ťie, doar excesul de arme afect├ónd circuitul normal al m─ârfurilor la nivel planetar. Este interesant c─â acela╚Öi sistem de produc╚Ťie a fost men╚Ťinut ├«n multe state p├ón─â ast─âzi ╚Öi fabricile au livrat m─ârfuri speciale ce se v─âd acum ├«n m├óinile grup─ârilor teroriste de peste tot, costul pl─âtit de popoarele produc─âtoare fiind imens ╚Öi nivelul de trai a r─âmas sc─âzut. Situa╚Ťia se poate vedea ├«n Coreea de Nord ╚Öi Rusia. Presa se mir─â de ceea ce se ├«nt├ómpl─â, dar prosperitatea unor regiuni depinde de s├óngele ╚Öi ruinele din alte ╚Ťinuturi.

Foto sus: Junkers G. 38 (sursa: Bundesarchiv, Bild 146-1980-085-32 / CC-BY-SA 3.0)