Criza cehoslovacă în dinamica Războiului Rece jpeg

Criza cehoslovacă în dinamica Războiului Rece

┼×ocul resim┼úit odat─â cu condamnarea stalinismului de c─âtre Hru┼čciov s-a transformat, probabil firesc ┼či cumva dincolo de voin┼úa acestuia, ├«ntr-o mi┼čcare de toleran┼ú─â nu doar fa┼ú─â de coordonatele politicii interne, ci ┼či fa┼ú─â de cele din cadrul Europei de Est. Pe acest fond apare ┼či momentul retragerii trupelor sovietice din Rom├ónia ├«n 1958, ÔÇ×actul de na┼čtereÔÇŁ al politicii de nealiniere ce avea s─â devin─â o realitate ├«n anii regimului Ceau┼čescu. De┼či se vehiculeaz─â insistent opinia conform c─âreia retragerea trupelor sovietice s-a datorat ÔÇ×dib─âcieiÔÇŁ diplomatice a puterii de la Bucure┼čti, ├«n realitate acest moment a fost unul foarte bine calculat de liderul de la Kremlin, un juc─âtor ├«ntr-o aren─â universal─â, f─âr─â nicio leg─âtur─â cu politica m─ârunt─â f─âcut─â la Bucure┼čti.

├Ändep─ârtarea lui Hru┼čciov a schimbat paradigma, iar noua conducere sovietic─â a devenit mai pu┼úin tolerant─â la disensiunile din ┼úar─â ┼či din Europa de Est. Invazia Cehoslovaciei ┼či justificarea sa ulterioar─â, devenit─â doctrina Brejnev, au creat condi┼úiile pentru ├«nt─ârirea disciplinei ideologice, respingerea experimentelor ├«n domeniile artistice sau ├«n pres─â ┼či pentru represiunea din ce ├«n ce mai dur─â a oric─âror proteste politice. Brejnev ┼či sus┼úin─âtorii s─âi p─âreau hot─âr├ó┼úi s─â controleze totul, inclusiv ideile, ├«n cadrul sferei lor de influen┼ú─â. Nu justificau asta printr-un apel la moralitate sau lege, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat dincolo de ocean ├«n timpul scandalului Watergate, ci la ideologie. S-a ajuns p├ón─â la afirma┼úia conform c─âreia ├«n marxism-leninism ei descoperiser─â mecanismele prin care func┼úiona istoria ┼či implicit mijloacele prin care se puteau ├«mbun─ât─â┼úi vie┼úile oamenilor.  

R─âzboi Rece sau nu prea? 

Dar era limpede c─â istoria era departe de a func┼úiona ├«n logica materialismului dialectic. Hru┼čciov dezv─âluise faptul c─â Lenin ┼či Stalin subjugaser─â mai mul┼úi oameni dec├ót eliberaser─â, iar p├ón─â ├«n momentul r─âsturn─ârii sale de la putere, Uniunea Sovietic─â ┼či ┼ú─ârile-satelit din Europa de Est r─âm─âseser─â cu mult ├«n urma Statelor Unite ┼či a majorit─â┼úii restului lumii capitaliste, la majoritatea indicatorilor economici care d─âdeau m─âsura prosperit─â┼úii.

Folosirea for┼úei pentru a men┼úine comunismul la putere ├«n Cehoslovacia ├«n 1968 a spulberat orice fel de iluzii potrivit c─ârora oricine putea s─â ├«mbr─â┼úi┼čeze ├«n mod voluntar aceast─â ideologie. Suprimarea ÔÇ×prim─âverii de la PragaÔÇŁ a avut un puternic efect psihologic: a f─âcut ca un num─âr cresc├ónd de oameni din Uniunea Sovietic─â ┼či din Europa de Est s─â continue s─â se supun─â public doctrinei marxist-leniniste, ├«n timp ce ├«n particular ├«ncetaser─â s─â mai cread─â ├«n ea. Astfel s-a dezvoltat ceea ce istoricul Timothy Garton Ash numea ÔÇ×o via┼ú─â dubl─âÔÇŁ, anume ÔÇ×separarea dintre limbajul oficial ┼či neoficial, dintre conformismul exterior ┼či opozi┼úia interioar─âÔÇŁ, conform principiului ÔÇ×aplaud politicile statului la care nu a┼č subscrie niciodat─â ├«n via┼úa privat─âÔÇŁ. Acest model de g├óndire a fost, pe termen lung, fatal sistemului.


1 jpg jpeg

Lumea R─âzboiului Rece avea pu┼úin spre deloc din valorile la care ne raport─âm ast─âzi. Ar fi dificil, de exemplu, conform oric─ârui principiu moral s─â-i spunem ÔÇ×tradi┼úionalÔÇŁ, s─â g─âsim justificare pentru ├«mp─âr┼úirea artificial─â a unor ┼ú─âri ├«ntregi, precum Germania, Coreea sau Vietnam ÔÇô cu toate astea, Statele Unite ┼či alia┼úii s─âi sacrificaser─â mii de vie┼úi ┼či cheltuiser─â miliarde de dolari s─â men┼úin─â aceste diviz─âri. Valorile democratice aveau evident de suferit c├ónd erau ÔÇ×├«ncurajateÔÇŁ dictaturile de extrem─â dreapt─â ├«n mari p─âr┼úi din ÔÇ×lumea a treiaÔÇŁ, ca modalitate de prevenire a apari┼úiei dictaturilor de extrem─â st├óng─â ÔÇô ┼či totu┼či, fiecare administra┼úie american─â de la Truman ├«ncoace a f─âcut asta. Pe m─âsur─â ce R─âzboiul Rece se derula, aceste compromisuri au devenit nu doar necesare, deci banale, ci chiar de dorit. S-a instaurat astfel o form─â de anestezie moral─â, stabilitatea rela┼úiilor sovieto-americane fiind dependent─â mai degrab─â de frica fa┼ú─â de alternativa r─âzboiului. Atunci c├ónd toat─â lumea realizeaz─â c─â se g─âse┼čte ├«n aceea┼či barc─â de salvare, nu o mai clatin─â nimeni.

Desigur, administra┼úia american─â nu ├«nc─âlcase vreodat─â drepturile omului la scara pe care o f─âcuser─â Uniunea Sovietic─â, blocul socialist din estul Europei sau China. ├Äns─â oficialii de la Washington erau con┼čtien┼úi c─â singura cale prin care ar fi putut s─â ├«mpiedice astfel de ├«nc─âlc─âri ar fi fost r─âzboiul, perspectiv─â care nu putea dec├ót s─â agraveze lucrurile. Ac┼úiunea militar─â american─â ÔÇô avertiza John Foster Dulles ├«n mod public ├«n momentul insurec┼úiei din Ungaria, 1956 ÔÇô ÔÇ×ar... precipita un r─âzboi total la scar─â mondial─â ┼či probabil rezultatul acestuia ar fi c─â toate popoarele ar fi exterminateÔÇŁ. Invazia Cehoslovaciei ├«n 1968 a demonstrat administra┼úiei Johnson c├ót de pu┼úin putea s─â fac─â dincolo de prostestele la adresa acestui act, de avertismentele repet─ârii ei oriunde ├«n lume ┼či de anularea reuniunii la nivel ├«nalt la care pre┼čedintele ├«n curs de a-┼či ├«ncheia mandatul urma s─â ├«nceap─â cu Brejnev negocieri cu privire la limitarea armelor strategice. Ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Europa de Est ÔÇô explica mai t├órziu, cu mult─â sinceritate, secretarul de stat al lui Johnson, Dean Rusk ÔÇô ÔÇ×nu a fost niciodat─â o chestiune de r─âzboi ┼či pace ├«ntre noi ┼či Uniunea Sovietic─â, indiferent de c├ót de scandalos ar suna astaÔÇŁ.

ÔÇ×Dezghe┼úulÔÇŁ ├«nsemnase reducerea riscurilor de r─âzboi nuclear, ├«ncurajarea unei rela┼úii mult mai previzibile ├«ntre rivalii R─âzboiului Rece ┼či ajutorarea acestora pentru a-┼či reveni din urma tulbur─ârilor interne cu care se confruntaser─â pe durata anilor 1960. Nu se inten┼úionase, cel pu┼úin ├«n prim─â faz─â, s─â se asigure ÔÇ×dreptateaÔÇŁ: aceasta, credeau majoritatea suporterilor s─âi, ar fi putut s─â apar─â numai ca urmare a unui echilibru al puterii pe care fiecare dintre marile puteri ├«l considerau legitim. Kissinger a fost cel mai preocupat sus┼úin─âtor al acestei pozi┼úii. Legitimitatea situa┼úiei europene de dup─â 1815, scrisese el ├«n 1957, ÔÇ×n-ar trebui s─â fie confundat─â cu dreptateaÔÇŁ. ÔÇ×Implic─â acceptarea cadrului de ordine interna┼úional─â de c─âtre toate marile puteri, cel pu┼úin ├«n m─âsura ├«n care niciun stat nu este at├ót de nemul┼úumit ├«nc├ót... s─â-┼či exprime nemul┼úumirea printr-o politic─â extern─â revolu┼úionar─â. O ordine legitim─â nu face conflictele imposibile, dar limiteaz─â sfera acestoraÔÇŁ.

Cu alte cuvinte, ├«n c─âutarea stabilit─â┼úii politice, administra┼úia Nixon ├«ncepuse s─â sprijine stabilitatea intern─â din URSS. C─âutase s─â organizeze ┼či s─â controleze sistemul interna┼úional din timpul R─âzboiului Rece ├«n aceea┼či m─âsur─â ├«n care Metternich ┼či Castlereagh organizaser─â ┼či controlaser─â Europa dup─â Napoleon ÔÇô prin echilibrarea antagonismelor ├«n interiorul s─âu. Dar dac─â apelurile la reform─â erau u┼čor refuzate ├«n secolul al XIX-lea, acest lucru era infinit mai dificil ├«ntr-o epoc─â mult mai transparent─â ┼či democratic─â. Evident, Kissinger nu inten┼úionase niciodat─â ca ÔÇ×dezghe┼úulÔÇŁ s─â asigure viitorul regimului sovietic. ÔÇ×Miza lui BrejnevÔÇŁ ÔÇô ├«i scrisese lui Nixon ├«n vara anului 1973 ÔÇô ÔÇ×este c─â, pe m─âsur─â ce aceste politici cap─ât─â av├ónt ┼či longevitate, efectele lor nu vor submina sistemul din care Brejnev ├«┼či trage puterea ┼či legitimitatea. Pe de alt─â parte, scopul nostru este s─â realiz─âm cu precizie asemenea efecte pe termen lungÔÇŁ. Kissinger ├«ns─â se g─âsea ├«ntre ciocan ┼či nicoval─â: liberalii, convin┼či c─â politica extern─â trebuie s─â fie ├«ntotdeauna ├«n c─âutarea libert─â┼úii, au condamnat cinismul lui ├«n c─âutarea stabilit─â┼úii ├«nainte de orice altceva. Conservatorii, convin┼či c─â nu vor putea avea niciodat─â ├«ncredere ├«n Uniunea Sovietic─â, au denun┼úat naivitatea lui Kissinger de a fi at├ót de dornic s─â procedeze astfel. ├Än cele din urm─â, Statele Unite au sf├ór┼čit prin a adopta o pozi┼úie ├«n concordan┼ú─â cu Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului, din 1948, a Na┼úiunilor Unite, cum c─â ÔÇ×nici suveranitatea na┼úional─â ┼či nici cerin┼úele diplomatice n-ar trebui s─â permit─â statelor s─â-┼či amenin┼úe propriii cet─â┼úeni ├«n vreun fel, dup─â bunul placÔÇŁ.

Cehoslovacia, de la stalinism la iluzia reformei 

├Änainte de Primul R─âzboi Mondial, Partidul Comunist Cehoslovac nu era, spre deosebire de cele din ┼ú─ârile vecine, nici ilegal, nici clandestin. Mai mult dec├ót at├ót, era al doilea partid ca m─ârime din ┼úar─â. A sc─âpat de compromisul alian┼úei generale comuniste cu Hitler ├«n perioada 1939-1941 pentru c─â Cehoslovacia era deja ocupat─â de germani, iar partidele din ┼úar─â interzise. A jucat un rol patriotic ├«n timpul r─âzboiului ┼či s-a afirmat dup─â r─âzboi drept cel mai numeros partid datorit─â interzicerii partidului colabora┼úionist al agrarienilor. Liderul s─âu, Klement Gottwald, a devenit prim-ministru. Rezultatele primelor alegeri libere de dup─â r─âzboi au consolidat pozi┼úia lui Gottwald, c─âci comuni┼čtilor le-au revenit 39% din voturi, cel mai mare procent ob┼úinut de partidele ├«nscrise pe listele electorale. ├Än plus, c├ónd, ├«n 1948, partidele necomuniste au ├«ncercat s─â submineze autoritatea comuni┼čtilor demision├ónd ├«n bloc din guvern ┼či for┼ú├óndu-l pe pre┼čedintele Benes s─â formeze un guvern de tehnocra┼úi, acesta l-a sprijinit pe Gottwald ┼či planul a e┼čuat. Separarea Iugoslaviei de blocul comunist i-a dat lui Gottwald un motiv pentru a ├«n─âspri controlul intern.


3 jpg jpeg

Nici evenimentele din 1956 din Ungaria nu au ├«nsufle┼úit ├«n vreun fel opozi┼úia, Cehoslovacia fiind, al─âturi de Rom├ónia, cel mai docil stat satelit. Cel care a dirijat aceast─â apatie a fost Antonin Novotny, prim-secretar al Partidului Comunist Cehoslovac din 1953 ┼či pre┼čedinte al Republicii din 1957. Novotny era un ceh care ├«i dispre┼úuia pe slovaci, f─âr─â a face din sentimentele sale un secret. Atitudinea lui a condus la crearea unei mi┼čc─âri de opozi┼úie care a determinat ├«nl─âturarea sa din func┼úia de pre┼čedinte, ├«n martie 1968, ┼či din partid ├«n mai ├«n acela┼či an. ├Änl─âturat din ordinul Moscovei, el a fost ├«nlocuit ├«n func┼úia de┼úinut─â ├«n partid de primul secretar al Partidului Comunist Slovac, Alexander Dub─Źek, iar ├«n cea de-a doua, de generalul Ian Svoboda. Cea dint├ói ┼či cea mai important─â dintre aceste schimb─âri s-a f─âcut ├«n cadrul unei reuniuni speciale a Comitetului Central al partidului, convocate cu scopul de a solu┼úiona o ne├«n┼úelegere ivit─â ├«n cadrul prezidiului. Conflictul s-a ├«ncheiat cu o reorientare a politicii ├«n cadrul partidului, provocat─â ├«n mare m─âsur─â de aripa slovac─â.

Dub─Źek era un na┼úionalist slovac ┼či un reformator, adept al unei formule ce a f─âcut istorie: ÔÇ×socialismul cu fa┼ú─â uman─âÔÇŁ. Ini┼úial, autorit─â┼úile de la Moscova au fost destul de ┼čov─âitoare ├«n ceea ce ├«l privea. Primele m─âsuri ale noului guvern au fost vagi ┼či nu au reprezentat o amenin┼úare clar─â pentru monopolul pe care ├«l aveau comuni┼čtii asupra puterii sau pentru Tratatul de la Var┼čovia, dar Programul s─âu de ac┼úiune, publicat ├«n aprilie, ┼či promisiunea c─â se vor organiza alegeri ├«n mai au pus Moscova ├«ntr-o situa┼úie foarte delicat─â, pe care a rezolvat-o la sf├ór┼čitul lui august prin invadarea Cehoslovaciei.

Cehoslovacia era un stat industrializat, care a fost puternic afectat de trasarea Cortinei de Fier ┼či de includerea lui ├«n ÔÇ×lag─ârul socialistÔÇŁ. Din punct de vedere economic, jum─âtatea de vest a ┼ú─ârii vest f─âcea parte din lumea occidental─â; despre Slovacia nu se putea spune acela┼či lucru. Economia ┼ú─ârii s-a ref─âcut sim┼úitor dup─â r─âzboi, dar era vl─âguit─â ┼či chiar a stagnat ├«n anii ÔÇÖ60. Puterea ei de dinainte de r─âzboi ├«n domeniul industriei ┼či al exporturilor bunurilor de consum a fost subminat─â de insisten┼úa cu care ru┼čii au impus extinderea industriei grele ale, c─ârei produse erau cerute ├«n URSS, f─âr─â s─â existe pie┼úe de desfacere ├«n afara blocului comunist ÔÇô pentru c─â din punctul de vedere al occidentalilor tehnologia statelor satelit era ├«nvechit─â.

Tehnologia folosit─â de Cehoslovacia era (ca ┼či ├«n cazul Poloniei) extrem de poluant─â. ├Än plus, producea de dou─â ori mai mult dec├ót putea vinde. Izolarea a fost ┼či ea un factor al declinului economic. Principala orientare a conducerii ┼či controlului comunist central impunea din principiu o stagnare, iar o revenire la bunurile de consum era ├«mpiedicat─â de noi interese legitime ├«n industria grea (care ar fi fost ├«ns─â foarte vulnerabil─â dac─â s-ar fi trecut la dezarmare). Cehoslovacia a evitat s─â se ├«ndatoreze prea mult ├«n Occident, a┼ča cum o f─âcuser─â Polonia sau Ungaria, dar nu ├«┼či putea readapta ┼či reface economia f─âr─â capital occidental.

Economi┼čtii erau con┼čtien┼úi de aceste pericole. ├Än 1958 au fost ini┼úiate c├óteva reforme ineficiente, iar ├«n 1965 a fost implementat un amplu program viz├ónd descentralizarea la nivelul industriei. Cum discu┼úii similare au avut loc ┼či ├«n ┼ú─ârile vecine, inclusiv ├«n URSS, nu exista niciun motiv care s─â dea de ├«n┼úeles c─â Moscova se va opune tipului de politic─â economic─â pe care Dubcek voia s─â ├«l promoveze.

Doar c─â aceast─â descentralizare economic─â la nivelul conducerii industriei a fost echivalat─â cu o form─â de democra┼úie incipient─â prin participarea muncitorilor la discu┼úii, suprapus─â ├«n mod firesc cu cereri viz├ónd o mai mare libertate ├«n general, ├«n special libertatea exprim─ârii ├«n pres─â ┼či la radio ┼či democratizarea politicii partidului ┼či a Parlamentului ÔÇô ceea ce a creat serioase probleme pentru conservatori ┼či prosovietici. De┼či ├«n ianuarie 1968 ru┼čii au decis, aparent, c─â Novotny ┼či-a pierdut autoritatea ┼či trebuie ├«nl─âturat ┼či c─â Dubcek e un ├«nlocuitor corespunz─âtor (Dub─Źek chiar a proclamat solidaritatea Cehoslovaciei cu URSS ┼či a f─âcut o vizit─â la Moscova imediat dup─â numirea sa), c├óteva luni mai t├órziu, Brejnev ┼či colaboratorii s─âi au ├«nceput s─â fie ├«ngrijora┼úi de programul lui ┼či poate ┼či de perspectiva ca Dub─Źek s─â adopte probabil o orientare liberal─â datorit─â entuziasmului produs de schimbarea de guvern de la Praga.


5 jpg jpeg

Aceast─â schimbare la v├órful politicii a fost urmat─â de o considerabil─â relaxare a cenzurii, de o serie de schimb─âri la nivel ministerial ┼či de perspectiva unei democratiz─âri politice, precum ┼či a unei liberaliz─âri economice. Opinia public─â a f─âcut presiuni asupra lui Dub─Źek pentru a opera aceste reforme radicale ce aveau inevitabil s─â ridice semne de ├«ntrebare asupra rela┼úiilor externe ale Cehoslovaciei. De la sf├ór┼čitul lunii martie au ├«nceput s─â se fac─â auzite critici ├«n Germania de Est ┼či Polonia, iar liderii de la Moscova s-au ├«ntrebat dac─â reformele nu sunt cumva mai radicale dec├ót p─âreau la ├«nceput.

Atunci c├ónd, la ├«nceputul lunii aprilie, reformatorii ┼či-au f─âcut public programul, a devenit limpede c─â propunerile erau radicale ├«n ceea ce prive┼čte reorganizarea anumitor func┼úii din cadrul partidului ┼či al guvernului, reabilitarea victimelor epur─ârilor din 1949, pozi┼úia Slovaciei, re├«nfiin┼úarea Parlamentului ┼či anumite libert─â┼úi pentru partidele mici (├«n cadrul Frontului Na┼úional pe care comuni┼čtii continuau s─â ├«l controleze). Reformismul radical al lui Dub─Źek ÔÇô ca ┼či cel al lui Gorbaciov de mai t├órziu ÔÇô era ├«ns─â limitat ┼či se baza ├«n mod gre┼čit pe capacitatea lui de a remodela Partidul Comunist ┼či de a ob┼úine sprijinul acestuia pentru programul s─âu. A r─âmas indiferent la amenin┼ú─ârile privind o eventual─â interven┼úie militar─â a Moscovei ├«n Cehoslovacia.

Reac╚Ťia sovieticilor la reformele din Cehoslovacia 

Pentru ru┼či, Programul de Ac┼úiune al lui Dubcek era sup─âr─âtor ┼či ├«n principiu, ┼či ├«n contextul mai amplu al Europei centrale ┼či r─âs─âritene, pentru c─â aducea ideea de libertate personal─â ┼či politic─â ├«n centrul unei dezbateri care cu greu se putea men┼úine ├«n interiorul Cehoslovaciei. Era vital s─â nu existe un alt exemplu negativ, pe modelul Ungaria 1956. Perspectiva ca Cehoslovacia lui Dub─Źek s─â ias─â de sub controlul Moscovei ┼či s─â se alieze cu Iugoslavia lui Tito ┼či cu Rom├ónia lui Ceau┼čescu era foarte alarmant─â din punct de vedere strategic ┼či o manifestare inacceptabil─â de independen┼ú─â politic─â.

Situa┼úia s-a tensionat, iar vizitele reciproce la Moscova ┼či Praga s-au intensificat. ├Än iunie, trupele Tratatului de la Var┼čovia au avut manevre ├«n Cehoslovacia. Manevrele fuseser─â, ├«n mod evident, planificate cu mult timp ├«nainte, dar propor┼úiile au fost amplificate, iar tancurile ruse┼čti care sosiser─â odat─â cu trupele nu p─âreau deloc gr─âbite s─â se retrag─â. Aceast─â aluzie sau demonstra┼úie de for┼ú─â a ru┼čilor a coincis cu publicarea unui nou manifest liberal ÔÇô Cele Dou─â Mii de Cuvinte. Ambele au ├«ncurajat spiritul reformist al lui Dub─Źek ┼či au sporit tensiunea dintre elementele democratice ┼či contrareformiste de la Praga. Situa┼úia devenise at├ót de tensionat─â ├«nc├ót partidele comuniste francez ┼či italian au ├«ncercat s─â reconcilieze cele dou─â p─âr┼úi, iar vest-germanii, ├«ngrijora┼úi ┼či ei de turnura evenimentelor, ┼či-au retras trupele de la grani┼úa cu Cehoslovacia pentru a contrazice zvonurile c─â ei ┼či alia┼úii lor instig─â o rupere a acesteia de Pactul de la Var┼čovia sau ├«┼či propun s─â profite de pe urma ne├«n┼úelegerilor din cadrul acestei organiza┼úii.

Sovieticii doreau s─â evite forma extrem─â de invazie militar─â, care ar fi produs mari pagube at├ót mi┼čc─ârii comuniste ├«n general, c├ót ┼či pozi┼úiei Uniunii Sovietice ├«n cadrul acestui sistem. Din luna iulie ┼či p├ón─â la jum─âtatea lunii august, liderii de la Moscova au fost preocupa┼úi de modul ├«n care s─â ac┼úioneze ┼či c├ót de dur─â s─â fie interven┼úia lor. Dup─â o prim─â ├«nt├ólnire organizat─â la Var┼čovia (la care rom├ónii ┼či cehoslovacii nu au reac┼úionat), s-a redactat o scrisoare ├«n care comuni┼čtii cehoslovaci erau avertiza┼úi c─â reformele propuse de ei sunt ├«n m─âsur─â s─â permit─â preluarea puterii de c─âtre alt partid dec├ót partidul comunist. Au urmat ┼či alte ├«nt├ólniri, inclusiv la Bratislava, ale tuturor membrilor Pactului de la Var┼čovia (cu excep┼úia, fire┼čte, a Rom├óniei). Atunci c├ónd propaganda Moscovei ├«mpotriva autorit─â┼úilor de la Praga a ├«ncetat, era limpede c─â va urma ceva mai grav. La 20 august 1968, armata rus─â, ├«nso┼úit─â de unit─â┼úi apar┼úin├ónd est-germanilor, polonezilor, ungurilor ┼či bulgarilor, a invadat Cehoslovacia.

Invazia 

Cel mai probabil, interven┼úia a fost provocat─â de publicarea, la 10 august, a noului statut al Partidului Comunist Cehoslovac, care consfin┼úea renun┼úarea la centralismul democratic ┼či garanta drepturi substan┼úiale partidelor minore. Acest statut urma s─â fie discutat o lun─â mai t├órziu, la Congresul partidului, ┼či avea cu siguran┼ú─â s─â fie adoptat, dac─â nu cumva aveau s─â se ia m─âsuri drastice ├«ntre timp pentru a schimba conducerea partidului ┼či pentru a ├«mpiedica desf─â┼čurarea congresului.

De┼či invazia a avut un caracter eficient din punct de vedere militar (┼úin├ónd cont de faptul c─â trupele cehoslovace nu au opus rezisten┼ú─â), din punct de vedere tactic, ea a fost confuz─â, iar obiectivele ei politice au fost doar par┼úial atinse. Dub─Źek nu a fost ├«ndep─ârtat de la putere. A fost arestat, dus la Moscova ┼či silit s─â-┼či dea consim┼ú─âm├óntul ├«n ceea ce prive┼čte invazia ru┼čilor ├«n Cehoslovacia. A f─âcut acest lucru av├ónd convingerea c─â invazia era inevitabil─â ┼či c─â f─âr─â consim┼ú─âm├óntul s─âu poporul va opune rezisten┼ú─â inutil, iar aceast─â rezisten┼ú─â se va solda cu multe victime. Pe de alt─â parte, sovieticii au evitat s─â-l ├«nlocuiasc─â din func┼úie, fapt care s-a ├«nt├ómplat ulterior, ├«n 1969, la presiunea for┼úelor comuniste conservatoare din Cehoslovacia.


2 jpg jpeg

Dou─âzeci de ani de regim comunist au ├«n─âbu┼čit via┼úa cultural─â ┼či politic─â ┼či au creat un dezastru economic din pricina unei birocra┼úii sterile, pe de o parte, ┼či a lipsei de realism, pe de alta ÔÇô niciunul din planurile cincinale nu a func┼úionat a┼ča cum au prev─âzut autorii planific─ârii. Reformatorii din anii ÔÇÖ60, pe l├óng─â c─â erau antisovietici, au vrut s─â realizeze un alt tip de socialism, cu ÔÇ×fa┼ú─â uman─âÔÇŁ, pe care conducerea de la Moscova ├«l respingea cu fermitate: reforme ├«n oricare dintre statele satelit constituiau o amenin┼úare la adresa ├«ntregului sistem. Simbolul concret al acestui imperativ a fost un tratat semnat ├«n octombrie, care a permis trupelor sovietice s─â sta┼úioneze ├«n Cehoslovacia un num─âr nedefinit de efective. Dub─Źek a fost treptat retrogradat, trimis ├«n Turcia ca ambasador ┼či apoi rechemat pentru a fi dat afar─â din partid. Reforma a fost ├«nl─âturat─â.

├Än ciuda unor vagi proteste occidentale, aceast─â invazie nu a reprezentat o amenin┼úare la adresa p─âcii interna┼úionale ┼či nu a oprit cursul destinderii sovieto-americane: s-a ├«nregistrat doar o scurt─â ├«ntrerupere a tratativelor care au condus la ├«ncepererea negocierilor SALT ├«n 1969 ┼či la ├«ncheierea acordului cu Bonnul ├«n 1970. Invazia a obligat ├«ns─â Moscova s─â adopte o doctrin─â extrem─â ├«n ceea ce prive┼čte limitele independen┼úei suverane ├«n cadrul blocului comunist ┼či s─â dea de ├«n┼úeles c─â destinderea sovieto-american─â nu implic─â pierderea fr├óielor puterii ├«n interiorul acestui bloc. Invazia ┼či ÔÇ×doctrina BrejnevÔÇŁ au zguduit Europa de Est prin violen┼úa ac┼úiunii ┼či prin implica┼úiile doctrinei, iar folosirea Tratatului de la Var┼čovia, despre care se credea c─â e ├«ndreptat ├«mpotriva Occidentului, ├«mpotriva unuia dintre membrii s─âi a eviden┼úiat tendin┼úele care dominau ├«n cadrul blocului la 20 de ani de la crearea sa. Statele din blocul estic, ca ┼či cele din vest, nu doreau s─â-┼či subordoneze identitatea na┼úional─â unor cauze sau organiza┼úii suprana┼úionale, iar Uniunea Sovietic─â a contribuit la tendin┼úele secesioniste ├«ndeosebi prin brutalitatea cu care a intervenit ├«n momentele de criz─â.

Vladimir Kusin, The Intelectual Origins of the Prague Spring. The development of reformist ideas in Czechoslovakia 1957-1967, Cambridge University Press, 2002. 
Peter Calvocoressi, Politica mondial─â dup─â 1945, Bucure┼čti, ALLFA, 2000.
John Lewis Goddis, R─âzboiul Rece, Bucure┼čti, Editura RAO, 2009.
Mihai Retegan, Din prim─âvar─â p├ón─â ├«n toamn─â, Bucure┼čti, Editura RAO, 1998.