Coroana Reginei Maria: „Nu vreau să am ceva modern, cum ar putea avea oricare altă regină”
Coroana Reginei Maria a fost comandată celebrei Case de orfevrieri francezi Falize Frères din Paris, după proiectul pictorului Costin Petrescu, publicat în revista „România Nouă” din 4 august 1921. Proiectul însoţit de toate detaliile documentare, cât şi aurul românesc din care s-a lucrat coroana au fost duse Casei Falize de colonelul Drosso de la Palatul Regal.
Conceptul scenografic, designul costumelor cortegiului istoric, a baldachinului, mantiilor regale, a sceptrului Regelui Ferdinand și a coroanei Reginei Maria aparţin lui Costin Petrescu (1872-1954), cunoscut pictor, arhitect, profesor și director din 1899 al Școlii de Belle Arte din București.
Sarcina pictorului în privința proiectării coroanei reginei nu a fost nici pe departe una ușoară, indicațiile acesteia fiind cât se poate de neobișnuite: „Nu vreau să am ceva modern, cum ar putea avea oricare altă regină. A mea (coroana) să fie pe de-a întregul medievală”.
Rezultatul acestei cereri imperative a fost o coroană fleuronată, închisă, cu baza elipsoidală, construită după forma capului reginei, dolicocran (Maria a avut, atât la Alba Iulia, cât și la București o apariție triumfală, cu un concept teatral studiat, iar forma coroanei trebuia să îi permită purtarea ei pe tot parcursul evenimentelor).
Fleuroanele mari, cu monturi de opaluri și turcoaze, reiau motivul florii de crin, simbolul personal al Mariei. În partea inferioară, coroana prezintă o bandă decorată cu o friză pe care sunt reprezentate boabe de grâu, realizată în tehnica „au repousé” , despărțită printr-o bordură triplă de un câmp ornamentat cu frunze de acant și vrejuri stilizate, presărat cu monturi de pietre semiprețioase – turcoaze și crysoprazuri.
Fleuroanele mici sunt decorate cu ametiste și opaluri dispuse în treflă. Deasupra, opt raze se unesc în centrul coroanei, cu un glob cruciger surmontat de o cruce gamată, cu o perlă de aur la bază. În zona temporală, coroana este prevăzută cu două pendilia (pandantive) alcătuite din rame circulare. Una dintre rame este timbrată de un scut cu reprezentarea gravată a stemei mici a Regatului României, iar cealaltă, de un scut cu blazonul personal al Mariei, în calitate de principesă de Edinburgh, principesă a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pricipesă de Saxa-Coburg-Gotha și ducesă de Saxonia.
De cele două rame sunt prinse câte trei lanțuri cu pandantive circulare la capete în care este inscrisă crucea gamată, un alt simbol personal al Reginei Maria. Coroana are o căptușeală din catifea purpurie. La baza coroanei, pe o bandă elipsoidală, se află o inscripție în limba franceză: LES FRERES FALIZE//ORFEVRES//ANCIENS JOAILLIERS//DE LA COURONNE//.
A rezultat o capodoperă a orfevrăriei
În arhiva documentară a Casei de bijutieri Falize se păstrează mai multe însemnări cu privire la nota de comandă pentru coroana Reginei Maria. Ultima notă, cea care a și fost executată, este consemnată la data de 5/18 august 1921, făcută în numele Parlamentului României de generalul Constantin Coandă, președintele Comisiei pentru organizarea ceremoniilor încoronării, în același timp și Președinte al Senatului, alături de colonelul Drosso, Șeful Casei Militare a Regelui, cel care a fost însărcinat cu predarea planurilor și a metalului prețios din care a fost lucrată opera Fraților Falize.
Autoritățile române au plătit peste 64.000 de franci Casei Falize Frères, depășind suma negociată inițial, precum și termenul de livrare. În schimb, lucrarea fraților André, Jean și Pierre Falize a fost cea mai neobișnuită coroană pentru mediul monarhic european conservator, dar mai ales o capodoperă a orfevrăriei din perioada secolelor XIX-XX.
Modelul complet original al coroanei este foarte probabil rezultatul unei colaborări apropiate între Regina Maria, înzestrată cu talent și înclinații artistice bine cunoscute, și artistul Costin Petrescu, având ca punct de inspirație reprezentarea coroanei de tip bizantin purtată de Milița Despina, soția domnitorului Valahiei, Neagoe Basarab, de pe fresca Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș. Doamna Despina provenea din neamul despoților sârbi Branković, familie înrudită cu ultima dinastie imperială bizantină, cea a Paleologilor, așadar avea o ascendență împărătească, putând purta legitim coroana cu pandantive temporale, după tradiție bizantină, având în vedere originea ei, fără a fi considerată uzurpator.
Coroana Reginei Maria se păstreză în prezent în expoziția Tezaur Istoric a Muzeului Național de Istorie, unde poate fi admirată alături de Coroana de oțel a României, coroana Reginei Elisabeta și de alte artefacte ce au aparținut Casei Regale a României.
Acest text este un fragment din articolul „Coroana Reginei Maria a României”, publicat în numărul 40 al revistei Historia Special, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 28 septembrie - 25 noiembrie 2022, și în format digital pe paydemic.com.
