┬źConquistadorii┬╗ epocii moderne jpeg

┬źConquistadorii┬╗ epocii moderne

Cortez, Pizzaro, Cabral sau Ponce de Leon sunt c├óteva dintre cele mai cunoscute personaje intrate ├«n istorie sub numele de ÔÇ×conquistadoriÔÇŁ. Acest nume l-au dob├óndit prin secolele al XVI ÔÇôlea ╚Öi al XVII-lea, c├ónd au cucerit, pentru Spania sau Portugalia, imense teritorii ├«n America de Sud ╚Öi Central─â. Mai pu╚Ťin cunoscut este ├«ns─â faptul c─â astfel de ÔÇ×cuceritoriÔÇŁ au existat ╚Öi ├«n secolul al XIX-lea. Ace╚Öti aventurieri ai epocii moderne sunt cunoscu╚Ťi mai ales prin denumirea de filibuster sau freebooter, dat─â de americani ╚Öi englezi.

Ini╚Ťial, termenul filibuster, a fost preluat de la spanioli, care ├«i denumeau cu titlul de filibustero ÔÇô adic─â pirat sau corsar ÔÇô pe cei care atacau coloniile ╚Öi cor─âbiile spaniole, ├«n secolele al XVII-lea ╚Öi al XVIII-lea. ├Än secolul al XIX-lea, denumirea a c─âp─âtat un nou sens, desemn├óndu-i pe cei care se angajau ├«ntr-o ac╚Ťiune militar─â neautorizat─â, care avea ca scop preluarea controlului asupra unui teritoriu, aflat desigur, ├«n America Latin─â. Cei mai cunoscu╚Ťi astfel de ÔÇ×conquistadoriÔÇŁ au fost Narciso Lopez ╚Öi William Walker.

Narciso Lopez

Narciso Lopez (foto dreapta) s-a n─âscut ├«n 1797, la Caracas, ├«n Venezuela, ├«ntr-o familie bogat─â de negustori. De la o v├órst─â fraged─â a fost recrutat de spanioli, al─âturi de care a luptat ├«mpotriva revolu╚Ťionarilor condu╚Öi de Simon Bolivar, ├«n b─ât─âliile de la Queseras del Medio ╚Öi Carabobo. Dup─â victoria coloni╚Ötilor, Lopez a plecat ├«n Spania, unde a urcat foarte repede ├«n ierarhia militar─â, ajung├ónd colonel la v├órsta de doar 21 de ani ╚Öi lupt├ónd ├«n primul r─âzboi carlist.

A ocupat ╚Öi diverse func╚Ťii administrative, printre care ╚Öi cea de guvernator al Madridului. S-a ├«ntors ├«n America Latin─â, ca adjutant al guvernatorului general al Cubei, func╚Ťie pe care a ocupat-o p├ón─â ├«n 1843, c├ónd ╚Öeful s─âu a fost ├«nlocuit.

├Än aceast─â perioad─â s-a apropiat de mi╚Öcarea anti-spaniol─â din insul─â, motiv pentru care a fost nevoit s─â fug─â ├«n Statele Unite, ├«n anul 1848. ├Än SUA, Lopez a demarat imediat ac╚Ťiunile pentru organizarea unei expedi╚Ťii menit─â s─â duc─â la eliberarea Cubei.

El a primit sprijin de la o serie de oameni politici americani ╚Öi a reu╚Öit s─â recruteze o mic─â trup─â ÔÇô format─â din refugia╚Ťi cubanezi ╚Öi din diferi╚Ťi aventurieri ÔÇô care urmau s─â plece simultan din New York ╚Öi New Orleans, pentru a debarca ╚Öi elibera Cuba.

Numai c─â pre╚Öedintele american Zachary Taylor a dezavuat mi╚Öcarea lui Lopez, navele acestuia fiind oprite s─â plece din porturile mai sus amintite. Acest prim e╚Öec nu l-a dezarmat pe Lopez, care ╚Öi-a ├«ndreptat aten╚Ťia spre sudul SUA, de unde spera s─â ob╚Ťin─â mai mult ajutor dec├ót de la yankeii din nord.

Fiind el ├«nsu╚Öi un partizan declarat al sclaviei, Narciso a prezentat un plan, conform c─âruia, dup─â eliberare, Cuba, urm├ónd modelul Texasului, trebuia s─â intre ├«n federa╚Ťia american─â ca stat care accept─â sclavia. ├Än aceste condi╚Ťii nu este de mirare c─â a g─âsit sprijin la unii dintre cei mai influen╚Ťi oameni politici din aceast─â parte a Statelor Unite, ├«ntre care s-au remarcat guvernatorul din Mississippi, John Quitman ╚Öi senatorul John Henderson.

├Än mai 1850, Lopez, ├«nso╚Ťit de o for╚Ť─â expedi╚Ťionar─â de 600 de oameni, a debarcat ├«n Cuba, ocup├ónd ora╚Öul Cardenas. Numai c─â sprijinul popular pe care se baza aventurierul nu s-a materializat, cubanezii prefer├ónd s─â lupte ├«mpotriva lui al─âturi de spanioli, ÔÇ×conquistadoriiÔÇŁ fiind nevoi╚Ťi s─â se retrag─â ├«n dezordine ╚Öi s─â p─âr─âseasc─â insula.

├Äntors ├«n Statele Unite, lui Lopez i s-a intentat un proces, sub acuza╚Ťia de a fi ├«nc─âlcat Legea neutralit─â╚Ťii SUA, din anul 1818. De╚Öi ├«n cele din urm─â Lopez nu a fost condamnat, procesul a avut unele consecin╚Ťe pentru cei implica╚Ťi, guvernatorul Quitman fiind nevoit s─â-╚Öi prezinte demisia. Narciso ├«ns─â nu s-a potolit.

├Än august 1851, a debarcat din nou ├«n Cuba, ├«n fruntea unei for╚Ťe de c├óteva sute de oameni. ÔÇ×ArmataÔÇŁ a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n dou─â: o parte condus─â de Lopez a ├«naintat spre centrul insulei, ├«n timp ce alta comandat─â de colonelul Crittenden a r─âmas pe coasta de nord, pentru a asigura aprovizionarea. Din nou sprijinul localnicilor pe care conta Lopez nu a venit. For╚Ťele spaniole mult mai numeroase au reu╚Öit s─â-i ├«ncercuiasc─â pe nedori╚Ťii oaspe╚Ťi ╚Öi s─â-i captureze. Mul╚Ťi dintre ace╚Ötia, printre care Narciso Lopez ╚Öi William Crittenden au fost executa╚Ťi, ceilal╚Ťi fiind trimi╚Öi s─â munceasc─â ├«n mine.

William Walker

Cel mai cunoscut ÔÇ×filibusterÔÇŁ este f─âr─â ├«ndoial─â William Walker (foto sus). Acesta s-a n─âscut pe 8 mai 1824, ├«n Nashville, statul Tennesse din SUA. Familia sa, de origine sco╚Ťian─â, se putea m├óndri c─â era printre primele care au venit pe continentul nord-american, ├«n secolul al XVII-lea.

William Walker ╚Öi-a f─âcut studiile la Universitatea din Nashville, continu├óndu- le ├«n Europa, unde a studiat medicina la Edinburgh ╚Öi Heidelberg. ├Äntors ├«n Statele Unite a practicat pentru scurt timp medicina la Philadelphia, pentru ca apoi s─â plece la New Orleans pentru a urma dreptul. Nici avocatura nu l-a mul╚Ťumit ╚Öi s-a ├«ndreptat spre jurnalism, pun├ónd bazele unui cotidian numit New Orleans Crescent.

├Än 1848 s-a mutat ├«n California, la San Francisco, lucr├ónd ca ziarist; se pare c─â unele din comentariile sale nu au fost pe placul celor viza╚Ťi, dovad─â fiind provoc─ârile la duel pe care le-a primit ÔÇô ╚Öi onorat de altfel ÔÇô fiind ╚Öi r─ânit ├«n dou─â r├ónduri. ├Än California, Walker a auzit de aventurile lui Lopez ╚Öi a devenit tot mai interesat de planurile care vizau cucerirea unor teritorii din America Latin─â. Spre deosebire de Lopez care a pierdut ceva timp cu preg─âtirile pentru ocuparea Cubei, Walker a ac╚Ťionat aproape instinctual.

Pe 15 octombrie 1853, ├«n fruntea unei trupe de doar 45 de oameni, el a trecut grani╚Ťa cu Mexicul cu inten╚Ťia de a cucerii teritoriile Baja California ╚Öi Sanora. Lua╚Ťi prin surprindere, mexicanii nu au avut timp s─â reac╚Ťioneze, astfel c─â americanii au ocupat capitala provinciei Baja California, La Paz ╚Öi au proclamat Republica din California de Jos, al c─ârei pre╚Öedinte a fost numit Walker. Interven╚Ťia ├«n for╚Ť─â a mexicanilor l-au determinat pe Walker s─â se retrag─â ├«n California, unde a trebuit s─â compar─â ├«n fa╚Ťa tribunalului, fiind acuzat c─â a declan╚Öat un r─âzboi ilegal.

Numai c─â ac╚Ťiunea sa se bucurase de simpatie ├«n r├óndul popula╚Ťiei, astfel c─â juriului i-au fost necesare doar 8 minute pentru a hot─âr├« achitarea. ├Än acest timp, ├«n Nicaragua era ├«n plin─â desf─â╚Öurare r─âzboiul civil, iar fac╚Ťiunea rebel─â l-a angajat pe Walker. Pe 4 mai 1855, ├«mpreun─â cu 57 de oameni, Walker a plecat din San Francisco spre Nicaragua, unde i s-au mai al─âturat vreo 300 de localnici ╚Öi mercenari.

├Än b─ât─âlia de la La Virgen, pe 1 septembrie acela╚Öi an, for╚Ťele sale au ├«nfr├ónt armata nicaraguan─â ╚Öi la scurt timp au pus st─âp├ónire pa capitala ╚Ť─ârii, Granada. Cuceritorul l-a impus ca pre╚Öedinte pe Patricio Rivas ╚Öi a ob╚Ťinut recunoa╚Öterea noului regim din partea pre╚Öedintelui Statelor Unite, Franklin Pierce. Aspira╚Ťiile lui Walker erau ├«ns─â mult mai mari, el fiind interesat de ocuparea altor teritorii din America Central─â: Honduras, Guatemala, El Salvador sau Costa Rica. ├Än acest scop a reu╚Öit s─â recruteze circa 1.000 de mercenari americani ╚Öi europeni, cu ajutorul c─ârora spera s─â-╚Öi duc─â planurile la ├«ndeplinire.

Interven╚Ťia lui Vanderbilt

R─âzboiul ╚Öi afacerile nu fac ├«ntotdeauna cas─â bun─â ╚Öi inten╚Ťiile r─âzboinice ale lui Walker aveau ├«ns─â s─â fie date peste cap de ÔÇŽ afaceri. La mijlocul secolului al XIX-lea, una din c─âile majore de comer╚Ť dintre estul ╚Öi vestul Statelor Unite trecea prin Nicaragua. Dup─â ce a preluat controlul acestui stat, Walker a dat spre administrare aceast─â punte de leg─âtur─â, oamenilor de afaceri Cornelius Garrison ╚Öi Charles Morgan, cei care ├«l sus╚Ťinuser─â din punct de vedere financiar. Dar f─âc├ónd acest lucru, l-a sup─ârat pe magnatul Cornelius Vanderbilt (foto jos), cel care de╚Ťinuse controlul p├ón─â atunci asupra acestei rute comerciale.

Cornelius Vanderbilt jpg jpeg

Vanderbilt a ac╚Ťionat pe toate fronturile, d├óndu-i lui Walker lovitur─â dup─â lovitur─â. Mai ├«nt├ói a convins guvernul american s─â retrag─â recunoa╚Öterea regimului din Nicaragua; apoi a acordat asisten╚Ť─â militar─â ╚Öi financiar─â statelor amenin╚Ťate de politica lui Walker, ├«n special Costa Rica; a f─âcut tot posibilul pentru a ├«mpiedica aprovizionarea armatei ╚Öi a ├«ncurajat dezert─ârile din armata acestuia. ├Än aceste condi╚Ťii, ├«n aprilie 1856, trupele costaricane au intrat ├«n Nicaragua ╚Öi l-au ├«nvins pe Walker ├«n b─ât─âlia de la Rivas.

Lucrurile merg din r─âu ├«n mai r─âu pentru aventurierul american. ├Än iulie 1856 acesta se proclam─â pre╚Öedinte ├«n Nicaragua ╚Öi, asemenea lui Narciso Lopez, ├«ncearc─â ÔÇ×stratagema sudist─âÔÇŁ: Walker anun╚Ť─â c─â este un sus╚Ťin─âtor al sclaviei ╚Öi c─â prin ac╚Ťiunile sale urm─âre╚Öte s─â extind─â acest sistem ├«n America Central─â. Ca s─â-╚Öi dovedeasc─â seriozitatea, anuleaz─â decretul de emancipare a sclavilor din Nicaragua, ce fusese emis ├«n 1824.

Chiar dac─â s-au g─âsit destui sudi╚Öti care s─â sus╚Ťin─â cauza lui Walker, demersul acestuia a fost tardiv. Cu amenin╚Ťarea statelor din jur tot mai puternic─â, cu armata (din r├óndurile c─âreia se ├«nregistrau dezert─âri masive), lovit─â de o epidemie de holer─â, aventura lui William Walker se apropie de sf├ór╚Öit.

Pe 1 mai 1857 acesta se pred─â comandorului Charles Davies din marina Statelor Unite ╚Öi este repatriat. Primit la New York ca un erou, Walker nu se potole╚Öte. La sf├ór╚Öitul anului 1857, ├«ncearc─â o nou─â expedi╚Ťie, dar marina american─â este pe faz─â ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â-i z─âd─ârniceasc─â planurile. Urmeaz─â o perioad─â de acalmie, ├«n care Walker scrie o carte ÔÇô War in Nicaragua ÔÇô ├«n care descrie campania sa din America Central─â.

├Än 1860, c├ónd nimeni nu se mai a╚Ötepta, Walker mai face o ├«ncercare, de aceast─â dat─â ╚Ťinta sa fiind Hondurasul. Numai c─â imediat dup─â ce debarc─â la Trujillo, este capturat de marina regal─â britanic─â. Consider├ónd c─â ac╚Ťiunile americanului pot aduce prejudicii grave intereselor Imperiului Britanic ├«n zon─â, c─âpitanul Salmon, cel care ├«l capturase, ├«l pred─â pe Walker autorit─â╚Ťilor din Honduras.

Pe 12 septembrie 1860, acesta a fost dus ├«n fa╚Ťa plutonului de execu╚Ťie ╚Öi ├«mpu╚Öcat. Ac╚Ťiunile lui Walker au fost ca un preambul pentru ceea ce avea s─â se ├«nt├ómple ├«n deceniile urm─âtoare ├«n America Latin─â, c├ónd locul aventurierilor a fost luat chiar de statul american, ce avea s─â intervin─â de multe ori pentru a face ÔÇ×ordineÔÇŁ ├«n aceast─â parte a lumii.