Charles de Gaulle în România / FOTO

1968 a fost un an deosebit în România. În februarie, Marea Adunare Națională adopta Legea privind organizarea administrativă a teritoriului, cu revenirea – ca denumire – la împărțirea pe județe, fapt care s-a bucurat de aprobarea opiniei publice. Plenara C.C. al P.C.R. din 22-25 aprilie criticase dur gravele abuzuri, violențe și acte de represiune săvârșite în anii lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care, de altfel purta implicit răspunderea acestor fapte.

Din aparatul securității nimeni n-a fost judecat și condamnat pentru cele săvârșite (afară de Alexandru Drăghici, exclus din partid și pensionat, după câtva timp). Oricum, atmosfera era spre destindere. Marea Adunare Națională adoptase (sesiunea din 8-15 mai) legea pentru dezvoltarea construcției de locuințe din fondul de stat către populație, care îngăduia și construirea de case proprietate personală pentru odihnă și turism. O altă lege îngăduia meseriașilor să-și exercite profesia în ateliere proprii (până atunci lucrau numai în cooperative). ,

Deschiderea externă

Pe plan extern, deschiderea către vest continua. În ianuarie, Președintele Consiliului de miniștri, Ion Gheorghe Maurer se întâlnește cu mareșalul Iosip Broz Tito, apoi face o vizită oficială în Italia unde este primit de primul-ministru Aldo Moro, dar și de Papa Paul al VI-lea, într-o audiență particulară. O delegație economică a R.S.R. s-a aflat, tot oficial, în Marea Britanie. Ion Gheorghe Maurer se întâlnește la Helsinki cu primul-ministru al Finlandei și apoi la Oslo cu premierul Suediei.

În această ambianță are loc venirea în România a președintelui Franței generalul Charles de Gaulle. Era primul șef de Stat din Occident în vizită oficială în Republica Socialistă România (14_18 mai 1968). Memorabilul eveniment se regăsește în volumul Charles de Gaulle la Craiova datorat profesorului universitar Dinică Ciobotea și Elenei Marinaș (Editura Aius Print, Craiova, 2007, 214 p. + 26 ilustrații).

Generalul Charles de Gaulle a rostit 10 (zece) alocuțiuni și cuvântări publice la Marea Adunare Națională, la Adunarea Populară din Craiova, la Slatina, Pitești, Târgoviște, Ploiești, la Universitatea din București, la radio-televiziunea română și câte un cuvânt la aeroportul Otopeni, la sosire și la plecare (plus o vizită în Parcul Cișmigiu la monumentul eroilor francezi). A fost cea mai amplu mediatizată vizită a unui șef de stat străin în R.S.R.

Convorbiri oficiale nepublicate

Rețin atenția cele spuse în public, dar și în convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat, convorbiri care nu au fost date publicității. Astfel:

– În urma întâlnirii de la Ialta, a spus președintele Franței, a rezultat o „despărțire artificială și sterilă… contrar ființei Europei“ (p. 64). „Este nevoie de un efort politic conjugat al cărui obiectiv… trebuie să fie unirea Europei“ (p. 64).

– este normal ca țările Europei de răsărit să aibă relații bune cu U.R.S.S., dar „Franța nu dorește… ca Rusia să-și mențină și să-și dezvolte o preponderență politică și militară asupra acestor țări“ (p. 70);

– după al doilea război mondial „SUA au devenit o țară imperialistă, atribuindu-și un oarecare caracter «mesianic», de apărătoare a unor principii și idealuri pe care le consideră ca fiind singurele valabile… Americanii se înșală dacă cred că își pot impune punctul de vedere pretutindeni…“ (pp. 70-71);

– „Franța este legată de SUA printr-o veche prietenie… Totodată însă, nu este de acord cu politica americană în Orientul Apropiat.“ (p. 117);

– SUA „nu sunt o țară europeană și ca atare ele nu pot constitui un element care să ducă la unitatea Europei…“ (p. 117);

– În fața deputaților Marii Adunări Naționale, președintele Franței s-a pronunțat pentru „statul național și nu statul cosmopolit“. „Națiunile, a continuat el, sunt acelea care, fiecare cu sufletul și timpul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale“ (p. 89);

– A avertizat, în același timp, asupra efectelor „civilizației mașinilor“ care conține, „alături de foarte largi posibilități de descătușare și bunăstare, …și toate mijloacele de asuprire și distrugere“ (p. 90);

– Charles de Gaulle a subliniat „situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor menține astăzi Europa…“ (p. 90). Se pronunță pentru o „Europă fără cortină de fier, o Europă în care toate statele, toate națiunile să fie stăpâne pe soarta lor“ (p. 103).

Urmările

Vizita din 1968 a avut urmări. În august, la Pitești, ieșeau primele mașini „Dacia“, sub licență Renault. Era un semn vizibil că industrializarea se făcea și în beneficiul cetățenilor țării. Cartea franceză reapare în librării, la prețuri accesibile. Exista speranța, ulterior infirmată, că deschiderea culturală va continua.