Cetatea medievală Alba Iulia, moștenitoarea castrului roman jpeg

Cetatea medievală Alba Iulia, moștenitoarea castrului roman

Mult─â vreme, istoricii au num─ârat la Alba Iulia mai multe cet─â╚Ťi medievale, p├ón─â la trei, identificate temporal dup─â perioada castrului roman ╚Öi ├«nainte de ├«nceputul construc╚Ťiei marii cet─â╚Ťi bastionare austriece din secolul al XVIII-lea. ├«ns─â, ├«n ultimele decenii s-a mers pe ideea c─â presupusele cet─â╚Ťi medievale sunt una cu castrul roman, p─âstr├ónd exact acela╚Öi aliniament, iar existen╚Ťa medieval─â ne├«nsemn├ónd altceva dec├ót renov─âri, suprapuneri ╚Öi ├«nt─âriri ale vechiului castru, nu at├ót de semnificative ├«nc├ót s─â poat─â fi vorba de o alt─â cetate.

Ceea ce romanii au construit, prin Legiunea a XIII-a Gemina, a d─âinuit, practic, din secolul al II-lea ╚Öi p├ón─â ├«n secolul al XVIII-lea, adic─â aproape 1600 de ani ╚Öi ar fi fost func╚Ťional, ├«ntr-un fel sau altul, pentru tot acest interval de timp. Pe de alt─â parte, o decantare ├«ntre ceea ce a ├«nsemnat fortifica╚Ťia ├«n secolul al II-lea ╚Öi ├«n cel de-al XVI-lea, de exemplu, este dificil de realizat pentru c─â, din cei aproximativ 1800 de metri c├ót ├«nsemna perimetrul zidurilor, se mai p─âstreaz─â doar c├óteva zeci de metri, ╚Öi acelea par╚Ťial, ├«n special pe latura de sud.

Fortifica╚Ťia de la Alba Iulia, depozitar a istoriei

Transformat─â mai mult sau mai pu╚Ťin dup─â perioada roman─â, fortifica╚Ťia de la Alba Iulia a g─âzduit sediul Episcopiei Catolice a Transilvaniei la ├«nceputul secolului al XI-lea, precum ╚Öi al comitelui de Alba, a fost atestat─â ca cetate regal─â la 1177, a fost distrus─â de t─âtari ├«n timpul invaziei din 1241-1242, dup─â care a r─âmas, posibil, o vreme nefunc╚Ťional─â ÔÇô a devenit sediu al principilor Transilvaniei dup─â 1540, a fost asediat─â ╚Öi cucerit─â ├«n 1550 de armatele cardinalului Martinuzzi ╚Öi ╚Öi-a deschis por╚Ťile pentru primirea triumfal─â a lui Mihai Viteazul, la 1 noiembrie 1599.

├Än tot acest interval, fortifica╚Ťia a beneficiat de mai multe lucr─âri, care nu au schimbat ├«n esen╚Ť─â structura acesteia: de men╚Ťionat sunt amenaj─ârile succesive ├«ncep├ónd cu finele veacului al XIII-lea, inclusiv demantelarea unor ziduri de pe latura de nord; ridicarea unor barbacane pentru ap─ârarea por╚Ťilor principale ale cet─â╚Ťii (poarta Sf. Mihail ╚Öi poarta Sf. Gheorghe); refacerile sus╚Ťinute de Regele Vladislav al II-lea ├«ncep├ónd cu 1516; repara╚Ťiile ├«ntreprinse de generalul Castaldo ├«n 1552; proiectul arhitectului italian Picolo de Mirandola din 1571.


alba iulia 1687 jpg jpeg

Plan general al cet─â╚Ťii medievale Alba Iulia (1687)

Totu╚Öi, singura transformare major─â, care aduce practic un nou nivel de fortificare, s-a petrecut ├«n prima parte a veacului al XVII-lea, ├«n timpul principelui Gabriel Bethlen (1613-1629), c├ónd, de altfel, Alba Iulia a traversat una dintre cele mai ├«nfloritoare perioade ale devenirii sale. Astfel, principele a dorit construirea unor bastioane masive la fiecare col╚Ť al cet─â╚Ťii, din care, p├ón─â la urm─â, nu s-au ridicat dec├ót dou─â, pe latura de sud ÔÇô a╚Öa-numitele ÔÇ×Bastionul BethlenÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Bastionul Sa╚ÖilorÔÇŁ.

Un secol mai t├órziu, aceste construc╚Ťii au fost ├«ncorporate ├«n cetatea bastionar─â austriac─â, p─âstr├óndu-se aproape intacte p├ón─â ast─âzi. Prin urmare, ceea ce se identific─â ast─âzi prin ÔÇ×a doua fortifica╚Ťie de la Alba IuliaÔÇŁ sau, uneori, prin ÔÇ×cetatea medieval─âÔÇŁ este reprezentat, ├«n principal, de aceste dou─â bastioane. Totu╚Öi, acest din urm─â termen trebuie preluat cu aten╚Ťie, el f─âc├ónd referire ├«n dese r├ónduri ╚Öi la existen╚Ťa medieval─â a fortifica╚Ťiei de la Alba Iulia.

La fel cum avea s─â se ├«nt├ómple un secol mai t├órziu, ├«n cazul cet─â╚Ťii austriece, ╚Öi la ridicarea bastioanelor lui Gabriel Bethlen (foto dreapta) s-a folosit munca iobagilor, ce sc─âdea substan╚Ťial costurile proiectului. ╚śi tot cum avea s─â se ├«nt├ómple mai t├órziu, arhitectul principal a fost un italian, pe nume Giaccomo Resti. ÔÇ×Bastionul BethlenÔÇť este amplasat la col╚Ťul de sud-vest ╚Öi este unul dintre cele mai mari bastioane construite ├«n veacul al XVII-lea ├«n Transilvania.

gabriel bethlen jpg jpeg

Are fe╚Ťele lungi de aproximativ 120 de metri, dispuse ├«n unghi ascu╚Ťit de 60 de grade. Flancurile au urechi semicirculare lungi de 23 de metri. Bastionul are amenaj─âri pentru amplasarea tunurilor. Din p─âcate pentru vizitatorul de ast─âzi, bastionul nu este inclus ├«n circuitul turistic, neav├ónd regim de vizitare. ÔÇ×Bastionul Sa╚ÖilorÔÇť ap─âra col╚Ťul de sud-est al cet─â╚Ťii. Acesta a fost construit cu mai pu╚Ťin─â rigoare dec├ót cel ce poart─â numele principelui, ╚Öi are dimensiuni mai mici.

A fost integrat doar par╚Ťial ├«n noul sistem de fortificare austriac, prin fa╚Ťa sa sudic─â. ├Än prezent, bastionul poate fi vizitat, inclusiv ├«n spa╚Ťiul s─âu interior, fiind parte a ÔÇ×Traseului celor trei fortifica╚ŤiiÔÇŁ, un muzeu amenajat ├«n ultimii ani la Alba Iulia. Vizitatorul poate urm─âri aici modul ├«n care se suprapun nivelul roman de fortificare cu cele medievale ╚Öi medieval t├órzii. Tot ├«n cadrul acestui bastion al Sa╚Öilor este amenajat─â ╚Öi o spectaculoas─â camer─â de tortur─â. Ambele bastioane au primit rolul de cavalieri ├«n cadrul fortifica╚Ťiei de secol XVIII, adic─â au constituit o nou─â linie ├«n sistemul de fortificare, ca platforme pentru amplasarea de piese de artilerie.

ÔÇ×Alba Iulia este vestit─â pentru cetatea ei ÔÇŁ

Pe l├óng─â faptul c─â bastioanele ridicate ├«n timpul lui Gabriel Bethlen se p─âstreaz─â, al─âturi de por╚Ťiuni din traseul sudic al fortifica╚Ťiei, o bun─â surs─â pentru cunoa╚Öterea structurii cet─â╚Ťii ├«n veacul al XVII-lea o reprezint─â dou─â h─âr╚Ťi anterioare demar─ârii lucr─ârilor cet─â╚Ťii austriece. Prima, cunoscut─â ca ÔÇ×Piata dÔÇÖAlba IuliaÔÇŁ, este mai schematic─â totu╚Öi, precis─â ╚Öi dateaz─â din anul 1687, iar a doua este planul din 1711 al italianului Giovanni Morando Visconti (totodat─â primul arhitect al cet─â╚Ťii bastionare austriece), mult mai detaliat.

Unul dintre cele mai interesante aspecte pe care ├«l relev─â aceste h─âr╚Ťi este suprapunerea por╚Ťilor cet─â╚Ťii, Sf. Gheorghe ╚Öi Sf. Mihail, pe locurile ├«n care au func╚Ťionat, cu siguran╚Ť─â, por╚Ťile de pe axul pretorian al castrului roman: Porta Praetoria, respectiv Porta Decumana, put├ónd fi vorba de exact acelea╚Öi por╚Ťi, utilizate p├ón─â la ├«nceputul secolului al XVIII-lea. Ambele sunt ap─ârate de barbacane, ├«n forma literei M la poarta Sf. Mihail, respectiv o construc╚Ťie circular─â la poarta Sf. Gheorghe.

Un alt element relevat de h─âr╚Ťi este existen╚Ťa unui ╚Öan╚Ť de ap─ârare pe aproape ├«ntreaga ├«ntindere a zidurilor cet─â╚Ťii. Mo╚Ötenirea roman─â vizibil─â a cet─â╚Ťii de la Alba Iulia a st├órnit interesul mai multor c─âl─âtori str─âini. De exemplu, David Fr├Âlich nota ├«n 1639:

ÔÇ×Alba Iulia, l├óng─â r├óul Mure╚Ö, este vestit─â pentru cetatea ei, re╚Öedin╚Ťa principelui, precum ╚Öi pentru gimnaziul ei. Cetatea este plin─â pretutindeni de ruinele vechilor palate ╚Öi de r─âm─â╚Öi╚Ťele romane, dintre care ├«ns─â cea mai mare parte au fost duse la locuin╚Ťa principelui ╚Öi ├«n casa B├íthory, ├«n care se aflau mai ├«nainte tipografia ╚Öi monet─âria, iar ast─âzi serve╚Öte de locuin╚Ť─â profesorilor. ├Än poarta ora╚Öului sunt s─âpa╚Ťi ├«n piatr─â Romulus ╚Öi Remus sug├ónd de la lupoaic─â. Biserica mai mare este ├«mpodobit─â cu monumentele mai multor regi ╚Öi principi. Ruinele din suburbii sunt m─ârturii sigure ale m─âre╚Ťiei de odinioar─â. C─âci odinioar─â a fost capitala regilor Daciei. Ast─âzi este un t├órg ├«nconjurat de ziduri de piatr─â, locuit de unguriÔÇŁ.

Fire╚Öte, unele informa╚Ťii sunt gre╚Öite, cum ar fi, de exemplu, aceea c─â aici ar fi fost capitala dacilor, ├«ns─â poate cea mai interesant─â informa╚Ťie din aceast─â descriere, confirmat─â ╚Öi de al╚Ťi c─âl─âtori, este aceea a basoreliefului Lupei capitoline. Foarte probabil c─â acesta a decorat, p├ón─â ├«n secolul al XVIII-lea, poarta Sf. Gheorghe, adic─â poarta de est a cet─â╚Ťii medievale/Porta Pretoria a castrului roman, ca o dovad─â a continuit─â╚Ťii fortifica╚Ťiei.

Sf├ór╚Öitul fortifica╚Ťiei medievale

Invaziile turcilor ╚Öi t─âtarilor din 1658-1662 au adus mari distrugeri ora╚Öului ╚Öi fortifica╚Ťiei, f─âc├óndu- l pe cronicarul Georg Kraus s─â afirme, ├«n chip exagerat, c─â cetatea a fost d─âr├ómat─â complet. Oricum, aceste invazii au marcat sf├ór╚Öitul unei perioade extrem de propice pentru ora╚Öul Alba Iulia, astfel c─â principele Mihail Apafi a locuit mai mult la F─âg─âra╚Ö dec├ót la Alba Iulia. Mai departe, ├«n anul 1687, prin Tratatul de la Blaj, Alba Iulia devenea unul dintre cele trei ora╚Öe cedate de principele Transilvaniei pentru ├«ncartiruirea armatelor austriece, istoria ora╚Öului devenind, de la aceast─â born─â, una de nuan╚Ť─â preponderent militar─â.

├Än privin╚Ťa istoriei fortifica╚Ťiei medievale, aceasta a mai fost martora r─âscoalei antihabsburgice a lui Francisc R├ík├│czi din debutul veacului al XVIII-lea, atunci c├ónd generalul austriac Rabutin a ordonat d─âr├ómarea zidurilor cet─â╚Ťii pentru c─â Alba Iulia trecuse de partea lui R├ík├│czi. Decizia s-a executat, ├«ns─â doar par╚Ťial. Un deceniu mai t├órziu ├«ncepeau amplele lucr─âri ale Cet─â╚Ťii Alba Carolina, ce avea s─â ├«nsemne sf├ór╚Öitul cet─â╚Ťii medievale, chiar dac─â unele elemente ale acesteia erau p─âstrate.


alba iulia 1711 jpg jpeg

Plan general al cetăţii medievale Alba Iulia (1711) realizat de g. M. Visconti

ÔÇ×La o jum─âtate de leghe dincolo ┬źde el┬╗ am trecut peste un r├óu mare numit Mure┼č ┼či la o jum─âtate leghe mai departe ne-am dus s─â dormim la Alba Iulia, care este o cetate mare ┼či puternic─â, av├ónd pe l├óng─â sine un t├órg negustoresc, mare ┼či populat ca un ora┼č. Acolo nu locuiesc nici germani, nici rom├óni, ci to╚Ťi vorbesc ungure┼čte.ÔÇŁ ÔÇ×Alba Iulia este centrul ╚Ť─ârii ┬źfiind┬╗ re┼čedin╚Ťa ridicat─â de principi din cauza aerului s─ân─âtos ┼či a p─âm├óntului foarte bun din ├«mprejurimi. S-ar p─ârea c─â a fost odinioar─â, pe acest loc, un ora┼č foarte mare; ├«n apropiere ├«nc─â se mai v─âd urmele vechilor ziduri; iar ├«n cetate, ca ┼či pe dinafar─â, se afl─â mai multe inscrip╚Ťii romane care amintesc de un Decebal, regele dacilor din ┬źregatul c─âruia┬╗ f─âcea parte ┼či aceast─â provincie ┼či care a fost ├«nvins de Traian.ÔÇŁ - Pierre Lescalopier, 1574 (Alba Iulia - o istorie urban─â ilustrat─â, de Gheorghe Fle╚Öer).

ÔÇ×Alba Iulia, ora┼č str─âvechi, a fost p├ón─â ├«n vremea noastr─â re┼čedin╚Ťa episcopului Transilvaniei, ├«mpreun─â cu multe alte castele ┼či dependin╚Ťe ale episcopului. A┼čezarea sa este ├«ntr-un loc prea frumos ┼či acum, c─â principele ├«┼či are aici re┼čedin╚Ťa sa ├«mpreun─â cu sfetnicii s─âi ┼či garda sa, are ┼či o oarecare str─âlucire, cu toate c─â nu are prea mul╚Ťi locuitori. ├Än partea de r─âs─ârit ┬źa ora┼čului┬╗ curge Mure┼čul; de cealalt─â parte, un r├óu mic Ampoiul, numit de unguri Ompoly, care coboar─â din mun╚Ťii acelei regiuni, ├«nspre apus se deschide o c├ómpie vesel─â p├ón─â la muntele Sf├óntul Mihail; spre miaz─ânoapte c├ómpia se prelunge┼čte, urm├ónd apoi mun╚Ťii foarte ├«nal╚Ťi ┼či greu de trecut, de unde se vede Abrudul.ÔÇŁ - Antonio Possevino, 1583 (Alba Iulia - o istorie urban─â ilustrat─â, de Gheorghe Fle╚Öer).

ÔÇ×Cetatea aceasta fiind cl─âdit─â dup─â ocuparea Belgradului de la Dun─âre, i se d─âduse numele de Belgrad. Aici se afl─â re┼čedin╚Ťa tuturor crailor Ardealului. Cetatea e a┼čezat─â pe malul Mure┼čului, pe un ┼čes ├«ntins ┼či este o cetate puternic─â de form─â p─âtrat─â. Are cinci bastioane de c─âr─âmid─â, p─âr├ónd a fi cetatea Oradiei. Se g─âsesc dou─â por╚Ťi: una prive┼čte spre sudest, iar alta spre apus. ├Än interior cetatea are str─âzi mari, ├«mpodobite cu p─âtr─â╚Ťele de ┼čah, precum ┼či biserici cl─âdite cu at├óta art─â c─â nu se pot descrie. ┼×i mai era ├«mpodobit─â cu han, cu cl─âdiri de binefacere, seminarii, case pentru patriarhi ┼či preo╚Ťi, cu t├órg, bazar ┼či bedestan. Deasupra zidului dinspre sud al cet─â╚Ťii, cu fa╚Ťa spre c├ómpie, se afl─â un palat nespus de frumos al crailorÔÇŁ. Evlia Celebi, 1661 (Alba Iulia - o istorie urban─â ilustrat─â, de Gheorghe Fle╚Öer).

Foto sus: Palatul Episcopiei romano-catolice din Alba Iulia

Bibliografie:

Gh. Anghel, Cet─â╚Ťile medievale de la Alba Iulia, ├«n ÔÇ×ApulumÔÇť, XIII, 1975.
Gh. Anghel, Date noi ├«n leg─âtur─â cu vechea cetate medieval─â de la Alba Iulia, ├«n ÔÇ×ApulumÔÇť, XXIII, 1985.
Gheorghe Fle╚Öer, Cetatea Alba Iulia ÔÇô Edificii istorice ╚Öi amenaj─âri urbanistice, Alba Iulia, ed. Altip, 2006.
Jude╚Ťul Alba. Istorie, cultur─â, civiliza╚Ťie, ed. Vasile Moga ╚Öi Gabriel-Tiberiu Rustoiu, Alba Iulia, 2013, pp. 129-133.
Vasile Moga, De la Apulum la Alba Iulia. Fortifica╚Ťiile ora╚Öului, Bucure╚Öti, 1987.
Adrian Andrei Rusu, Cetatea Alba Iulia ├«n secolele XI-XV. Cercet─âri vechi ╚Öi noi, ├«n ÔÇ×Ephemeris NapocensisÔÇť, IV, 1994, p. 331-351.
Mircea Rusu, în anuarul Institutului de Istorie și arheologie, XXII, 1979, pp. 47-70.