Cetatea de Scaun a Sucevei, fortifica╚Ťia care nu a fost cucerit─â vreodat─â jpeg

Cetatea de Scaun a Sucevei, fortifica╚Ťia care nu a fost cucerit─â vreodat─â

­čôü Patrimoniu
Autor: Redac╚Ťia

Cetatea de Scaun a Sucevei, cea mai mare din spa╚Ťiul extracarpatic, construit─â ├«n perioada de glorie a Moldovei medievale, a intrat ├«n istorie ca fiind necucerit─â vreodat─â. De╚Öi construit─â ├«n perioada domnitorului Petru I Mu╚Öat, Cetatea Suceava este pomenit─â ├«n leg─âtur─â cu numele lui ╚śtefan cel Mare, ├«n perioada ├«ndelungatei domnii a acestuia fiindu-i construite cele mai importante fortifica╚Ťii, relateaz─â Agerpres.

Cetatea de Scaun a Sucevei f─âcea parte din sistemul de fortifica╚Ťii construit ├«n Moldova la sf├ór╚Öitul secolului al XIV-lea, ├«n momentul apari╚Ťiei pericolului otoman. Sistemul de fortifica╚Ťii cuprindea cur╚Ťi domne╚Öti, m─ân─âstiri cu ziduri ├«nalte, precum ╚Öi cet─â╚Ťi de importan╚Ť─â strategic─â ÔÇö ├«n scop de ap─ârare, ├«nt─ârite cu ziduri de piatr─â, valuri de p─âm├ónt sau cu ╚Öan╚Ťuri ad├ónci.

Cele mai serioase ╚Öi importante modific─âri ╚Öi fortifica╚Ťii, inclusiv curtea interioar─â, au fost realizate ├«n timpul domniei lui ╚śtefan cel Mare, ├«n secolul al XV-lea, la aproximativ 100 de ani de la construirea ei de c─âtre Petru I.

Directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, arheologul Emil Constantin Ursu, spune c─â Cetatea de Scaun a Sucevei a avut un rol strict militar. Fiind foarte bine fortificat─â ╚Öi cu un sistem defensiv foarte bun, nu a avut niciodat─â o garnizoan─â foarte mare. Rolul strict militar al cet─â╚Ťii, potrivit lui Emil Ursu, rezid─â ╚Öi din faptul c─â Sala Tronului nu era aici, ci la Curtea Domneasc─â.

Cetatea de Scaun a Sucevei păstra și tezaurul Moldovei, jefuit de Soliman I Magnificul în 1538.

Prima atestare documentar─â a Cet─â╚Ťii Sucevei dateaz─â din 10 februarie 1388, ├«n care este vorba despre un ├«mprumut de 3.000 de ruble de argint fr├óncesc cerut lui Petru Mu╚Öat de regele Poloniei, care a oferit drept garan╚Ťie de restituire a banilor provincia Pocu╚Ťia. Documentul se ├«ncheie cu textul:''╚śi s-a scris cartea ├«n Cetatea Sucevei, luni, ├«n ├«nt├óia s─âpt─âm├ón─â a Postului sub pecetea noastr─â, ├«n anul na╚Öterii Domnului 1388". ├Än acela╚Öi an, Petru I Mu╚Öat, care era c─âs─âtorit cu sora regelui Poloniei Vladislav II Iagello (1386-1434), a mutat capitala Moldovei din Siret la Suceava.

Cercet─ârile arheologice efectuate aici ├«n a doua jum─âtate a secolului al XX-lea au identificat mai multe etape de construc╚Ťie a cet─â╚Ťii. Nu au fost identificate fortifica╚Ťii anterioare, rezult├ónd c─â prima construc╚Ťie fortificat─â dateaz─â din epoca domniei lui Petru I Mu╚Öat. Datarea construc╚Ťiei s-a putut face ╚Öi dup─â descoperirea a c├ótorva zeci de monede de argint, toate emise de monet─âria voievodului Petru I Mu╚Öat, ├«n cel mai vechi nivel al sitului.

Petru I Mu╚Öat a construit la Suceava o cetate fortificat─â pentru a-i servi ca re╚Öedin╚Ť─â voievodal─â.

Cetatea avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale, iar ├«n exterior, la fiecare col╚Ť, dar ╚Öi pe mijlocul fiec─ârei laturi, erau dispuse bastioane cu latura de patru metri. Zidurile aveau o grosime de aproximativ doi metri, fiind construite din piatr─â nefasonat─â, ├«ntre pietre afl├óndu-se umplutur─â de piatr─â legat─â cu mortar, ├«n care s-a mai pus piatr─â ╚Öi c─âr─âmid─â sf─âr├ómat─â. Au mai fost ├«ntrebuin╚Ťate ├«n masa de zid─ârie ╚Öi b├órne din lemn de stejar, pentru a evita fisurarea zidurilor ├«n urma tas─ârii. Pe latura de est, la o distan╚Ť─â de aproximativ patru metri de ziduri, a fost s─âpat un ╚Öan╚Ť de ap─ârare cu o ad├óncime variabil─â, de aproximativ zece metri. ├Än cetate se intra printr-o poart─â semicircular─â, cu raza de 1, 5 metri, aflat─â pe latura de sud. ├Än interiorul cet─â╚Ťii, pe latura de est, se afla camera de gard─â. De-a lungul zidurilor erau s─âpate pivni╚Ťe boltite ample, deasupra c─ârora se ├«n╚Öirau mai multe ├«nc─âperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domneasc─â, depozitul de alimente, un paraclis ╚Öi o ├«nchisoare.

suceava jpg jpeg

Mai t├órziu, pentru a proteja intrarea ├«n cetate de pericolul atac─ârii acesteia cu artilerie, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dezvoltat sistemul de ap─ârare al construc╚Ťiei, realiz├ónd ├«n partea de sud un zid paralel cu cel al cet─â╚Ťii, cu scopul de a proteja intrarea. Tot ├«n perioada domniei lui Alexandru cel Bun s-au pavat c─âile de acces spre cetate.

╚śtefan cel Mare a ├«n╚Ťeles cel mai bine, ├«ns─â, necesit─â╚Ťile construirii de cl─âdiri fortificate pentru a ap─âra Moldova de atacurile turcilor, t─âtarilor, ungurilor sau polonilor. Consider├ónd c─â Cetatea Sucevei nu este suficient ├«nt─ârit─â pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incint─â care a ├«nconjurat fortul mu╚Öatin, asemenea unui inel. Zidul de incint─â avea ├«n─âl╚Ťimea de 15 metri fa╚Ť─â de fundul ╚Öan╚Ťului de ap─ârare, fiind prev─âzut cu creneluri plasate ├«n partea inferioar─â. Un zid lega bastionul din sud-vest a fortului mu╚Öatin cu bastionul din col╚Ťul de sud-vest al zidului de incint─â construit de ╚śtefan cel Mare. Pentru a evita pr─âbu╚Öirea peretelui ╚Öan╚Ťului de ap─ârare de pe latura de est, a fost construit un zid de piatr─â, cu rol de sprijin (o contraescarp─â).

Dup─â vara a anului 1476, c├ónd Cetatea Sucevei, asediat─â de o╚Ötile turce╚Öti conduse de sultanul Mahomed al II-lea, a fost avariat─â, s-a dovedit vulnerabilitatea zidurilor de incint─â ╚Öi a turnurilor p─âtrate ├«n fa╚Ťa tirurilor de artilerie cu ghiulele de fier. Ca urmare, ├«ncepe a doua etap─â de construc╚Ťie a cet─â╚Ťii din timpul lui ╚śtefan cel Mare. Pentru a ├«nt─âri ╚Öi mai mult cetatea, domnitorul a dispus ad─âugarea la primul zid de incint─â a unui al doilea, cu grosimea de doi metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortifica╚Ťiei lui Petru Mu╚Öat. Noul zid de incint─â, cu o grosime de cel pu╚Ťin 3, 5 metri, a fost prev─âzut cu ╚Öapte bastioane semicirculare, c├óte unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est ╚Öi nord-est ╚Öi dou─â pe latura de est. Cele trei bastioane p─âtrate din prima etap─â au fost men╚Ťinute ╚Öi dublate cu ziduri semicirculare.

În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie cu stema Moldovei pentru a aminti de lucrările de refacere întreprinse după asediul din 1476, iar fragmente din aceasta au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971.

╚śan╚Ťul de ap─ârare a fost mult l─ârgit, fiind extins ╚Öi pe laturile de sud ╚Öi vest, cea de nord afl├óndu-se pe un pinten de deal. Intrarea ├«n cetate a fost mutat─â pe latura de nord-est, unde a fost construit, peste ╚Öan╚Ťul s─âpat cu aproape un secol ├«n urm─â, un pod cu o parte fix─â ╚Öi una mobil─â, suspendat pe doi piloni. Odat─â trecut podul, vizitatorii nepofti╚Ťi d─âdeau de o capcan─â unde puteau s─â-╚Öi piard─â via╚Ťa. Dup─â capcan─â, au fost construite dou─â camere de gard─â de o parte ╚Öi de alta a intr─ârii.

cetate 0 JPG jpeg

├Än interiorul cet─â╚Ťii, tot ├«n perioada lui ╚śtefan cel Mare, au fost dezvoltate ╚Öi construc╚Ťiile cu parter ╚Öi etaj din epoca anterioar─â. Pe latura de est a fortului, care avea trei etaje, se aflau ├«nc─âperile destinate voievodului ╚Öi familiei sale, atunci c├ónd locuiau ├«n cetate. Pardoseala ├«nc─âperilor era din c─âr─âmizi sm─âl╚Ťuite, iar pere╚Ťii ╚Öi sobele ├«mbr─âcate ├«n teracot─â. Pe latura de est, ├«n dreptul bastionului, a fost construit─â o ├«nc─âpere destinat─â a fi pulber─ârie, iar pe platou, la un kilometru distan╚Ť─â de cetate, au fost construite ├«nt─ârituri pentru ap─ârare, const├ónd din gropi ╚Öi ╚Öan╚Ťuri mari, nivelate ├«n timp.

Cetatea a fost asediată din nou în anul 1485 de armatele otomane, apoi în 1497 de oștile poloneze conduse de regele Ioan Albert, dar niciodată nu a fost cucerită.

├Än perioada domniei lui ╚śtefan cel Mare, Cetatea Sucevei era ap─ârat─â de o garnizoan─â condus─â de p├órc─âlabi, dreg─âtori domne╚Öti, care, din a doua jum─âtate a secolului al XV-lea, au purtat denumirea de portari ai Sucevei. ├Än timpul asediului polonez din 1476, portar al Sucevei era ╚śendrea, cumnat al lui ╚śtefan cel Mare, urmat ├«n func╚Ťie de Luca Arbore.

Urma╚Öii lui ╚śtefan cel Mare, Bogdan al III-lea (1504-1517) ╚Öi ╚śtef─âni╚Ť─â Vod─â (1517-1527) au efectuat unele lucr─âri de mic─â amploare de refacere a cet─â╚Ťii, la zidul de incint─â ╚Öi ├«n interiorul fortului.

├Än anul 1538, oastea otoman─â, cu 150.000-200.000 solda╚Ťi, dup─â unele izvoare, condus─â de Soliman I, supranumit Magnificul, n─âv─âle╚Öte ├«n Moldova cu g├óndul s─â o ocupe. ├Än acela╚Öi timp, t─âtarii din Crimeea atac─â hotarul de est, ├«n timp ce o╚Ötile ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi Ungariei atac─â dinspre vest. ├Än drumul spre Suceava, otomanii ob╚Ťin sprijinul unor boieri moldoveni, nemul╚Ťumi╚Ťi de politica autoritar─â a domnitorului Petru Rare╚Ö (1527-1538, 1541-1546) ╚Öi decid s─â predea Cetatea Sucevei sultanului. Petru Rare╚Ö fuge ├«n Transilvania, la Cetatea Ciceu, iar la 14 septembrie 1538, Suleiman Magnificul intr─â ├«n cetate f─âr─â a ├«nt├ómpina rezisten╚Ť─â. Sultanul nume╚Öte ca domn pe ╚śtefan L─âcust─â (1538-1540), un nepot al lui ╚śtefan cel Mare ╚Öi, timp de c├óteva zile, turcii ╚Öi t─âtarii jefuiesc Moldova.

"Oastea barbarilor purta r─âzboi crunt cu Moldovlahia, pr─âd├ónd casele ╚Öi ├«nveselindu-se cu pr─âzi. Atunci ╚Öi preafrumoasa cetate a Sucevei s-a supus turcilor ╚Öi ca o mireas─â ├«mpodobit─â, ca o roab─â au ru╚Öinat-o (...) Turcii au pus m├óna pe bog─â╚Ťiile domnilor ╚Öi pe r├óuri de averi. De acolo s-a ├«ntors ca mare ├«nving─âtor acel trufa╚Ö st─âp├ónitor al turcilor ╚Öi s-a dus la cetatea ├«mp─âr─âteasc─â, l─âs├ónd ca st─âp├ón al domniei pe un oarecare ╚śtefan", men╚Ťioneaz─â ├«n letopise╚Ťul s─âu cronicarul Macarie.

Distrugeri grave sunt provocate cet─â╚Ťii ├«n 1563, c├ónd hatmanul ╚śtefan Tom╚Öa o asediaz─â, iar mercenarii unguri care o ap─ârau ├«i predau cetatea.

La solicitarea turcilor care-l aduseser─â pe tron ├«n a doua sa domnie, Alexandru L─âpu╚Öneanu (1552-1561, 1564-1568) mut─â capitala Moldovei de la Suceava la Ia╚Öi, localitate lipsit─â de fortifica╚Ťii. El este obligat s─â d─âr├óme toate cet─â╚Ťile, pentru ca ╚Ťara s─â fie incapabil─â s─â se apere. Cu excep╚Ťia Hotinului, el incendiaz─â toate cet─â╚Ťile. "F─âc├ónd pre cuv├óntul ├«mp─âratului, au umplut cet─â╚Ťile cu lemne ╚Öi le-au aprins de au ars ╚Öi s-au risipit", poveste╚Öte cronicarul Grigore Ureche.

cetate veche jpg jpeg

La sf├ór╚Öitul secolului al XVI-lea, Cetatea Sucevei devine re╚Öedin╚Ťa domnitorilor Aron Vod─â (1592-1595), ╚śtefan R─âzvan (1595) ╚Öi Ieremia Movil─â (1595-1606), care s-au ridicat la lupt─â ├«mpotriva Imperiului Otoman.

├Än 1596, zidurile vechii cet─â╚Ťi sunt fortificate de Ieremia Movil─â, dup─â cum atest─â un fragment de c─âr─âmid─â descoperit─â ├«n cetate.

├Än mai 1600, Mihai Viteazul ├«ntreprinde o campanie militar─â ├«n Moldova. La 16 mai, ap─âr─âtorii Cet─â╚Ťii Sucevei ├«i deschid por╚Ťile ╚Öi se predau f─âr─â lupt─â. Mihai Viteazul a l─âsat ├«n cetate o garnizoan─â. O╚Ötile poloneze ╚Öi cazace, conduse de Jan Zamoyski ╚Öi Stanislaw Zolkiewski, la 4 septembrie 1600, trec Nistrul, iar la 6 septembrie se afl─â ├«n fa╚Ťa Cet─â╚Ťii Suceava. Garnizoana lui Mihai Viteazul nu reu╚Öe╚Öte s─â le ╚Ťin─â piept, iar Ieremia Movil─â este re├«nsc─âunat ca domn al Moldovei.

Lucr─âri de restaurare a Cet─â╚Ťii Suceava se fac ╚Öi ├«n timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Sunt ref─âcute zidurile din c─âr─âmid─â, este ├«nconjurat─â curtea interioar─â de o loggia sus╚Ťinut─â de pila╚Ötri de c─âr─âmid─â, sunt reamenajate pivni╚Ťele de pe latura de vest, iar sobele din cetate sunt placate cu pl─âci de Iznik ╚Öi cahle pentru sobe de influen╚Ť─â lituanian─â. Pe latura sudic─â este construit─â o ├«nc─âpere pentru ├«mb─âierea domnitorului ╚Öi se amenajeaz─â o ├«nchisoare ├«n turnul de pe mijlocul laturii sudice a fortului mu╚Öatin.

Cetatea sufer─â grave avarii ╚Öi ├«n timpul luptelor pentru tron dintre Vasile Lupu ╚Öi logof─âtul Gheorghe ╚śtefan, ├«n 1653.

Eustratie Dabija (1661-1665) dispune instalarea ├«n Cetatea Sucevei a unei monet─ârii, care func╚Ťioneaz─â ├«ntre anii 1662 ╚Öi 1668, unde se emit ultimele monede moldovene╚Öti, bani m─ârun╚Ťi de aram─â, denumi╚Ťi "╚Öal─âi".

├Än anul 1673, ├«n cetate se instaleaz─â o garnizoan─â polon─â, cu acordul voievodului ╚śtefan Petriceicu (1672-1673, 1673-1674), iar dup─â ╚Öase luni de lupt─â, o╚Ötile turce╚Öti reu╚Öesc s─â-i alunge pe polonezi ╚Öi ├«i poruncesc domnitorului Dumitra╚Öcu Cantacuzino (1673, 1674-1675) s─â d─âr├óme cetatea.

"╚śi pun├ónd lagum (n.r.-praf de pu╚Öc─â) sub zidurile cet─â╚Ťilor le-au arungat din temelie. Numai Cetatea Sucevei, neput├ónd-o strica cu lagum, au umplut-o cu lemne ╚Öi cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. ╚śi astfel, sl─âbindu-i zidurile din pricina fierbin╚Ťelei de tot mari, s-a risipit cetatea", poveste╚Öte cronicarul Nicolae Costin.

├Än anul 1684, la sf├ór╚Öitul celei de-a treia domnii a lui Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), ├«ntreaga latur─â de nord a cet─â╚Ťii s-a pr─âbu╚Öit ├«n urma unui puternic cutremur.

Timp de peste două secole, Cetatea Sucevei s-a ruinat și mai mult.

La ├«nceputul secolului al XX-lea, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a efectuat lucr─âri de restaurare a Cet─â╚Ťii de Scaun. El a efectuat primele s─âp─âturi arheologice (1895-1904), a degajat ruinele ╚Öi a consolidat p─âr╚Ťile amenin╚Ťate de pr─âbu╚Öire (1897-1903). Arhitectul austriac este ╚Öi autorul primei monografii a Cet─â╚Ťii Sucevei, intitulat─â "Cetatea Suceviei descris─â pe temeiul propriilor cercet─âri f─âcute ├«ntre anii 1895ÔÇö1904" (Institutul de Arte Grafice "Carol I", Bucure╚Öti, 1913).

├Än anul 1951, la ini╚Ťiativa Academiei Rom├óne, a fost organizat primul ╚Öantier-╚Öcoal─â de arheologie medieval─â din Rom├ónia, sub conducerea profesorului Ion Nestor de la Facultatea de Istorie din Bucure╚Öti, care a condus la stabilirea etapelor de edificare ale Cet─â╚Ťii de Scaun.

├Än perioada 1961-1970 s-au ├«ntreprins ample lucr─âri de protejare, consolidare ╚Öi restaurare par╚Ťial─â a cet─â╚Ťii. A fost conservat paraclisul ref─âcut de ╚śtefan cel Mare, s-au ├«n─âl╚Ťat cu c├ó╚Ťiva metri unele ziduri ale fortului mu╚Öatin, c├ót ╚Öi zidurile de incint─â. Cetatea r─âm├óne ├«ns─â f─âr─â zidurile de pe latura de nord, care se pr─âbu╚Öiser─â ├«n urma cutremurului din anul 1684. Pentru a conserva zidurile cet─â╚Ťii ╚Öi a ├«mpiedica pr─âbu╚Öirea lor au fost ├«n─âl╚Ťate cu c├ó╚Ťiva metri. Pentru delimitarea zidurilor vechilor ruine de cele ├«n─âl╚Ťate de restauratori a fost trasat─â o dung─â alb─â, ce ╚Öerpuie╚Öte ├«n exteriorul zidurilor.

├Än anul 2004, cu prilejul comemor─ârii a 500 de ani de la moartea lui ╚śtefan cel Mare, s-au finan╚Ťat din bugetul statului unele lucr─âri de restaurare par╚Ťial─â a cet─â╚Ťii, fiind aplicat─â pe zidul fortului, ├«n apropierea intr─ârii, o plac─â memorial─â din marmur─â. Lucr─ârile efectuate au vizat acoperirea pivni╚Ťei cu o plac─â din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces ├«n cetate, etc.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclus─â pe Lista monumentelor istorice din jude╚Ťul Suceava, ├«n anul 2004. ├Än prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei este restaurat─â ╚Öi consolidat─â printr-un proiect finan╚Ťat din fonduri europene, lucr─ârile urm├ónd a se finaliza p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 2014.

Cetatea a fost deschis─â, par╚Ťial, publicului, iar ├«n vara acestui an a g─âzduit festivitatea de deschidere a Olimpiadei Interna╚Ťionale de Astronomie ╚Öi Astrofizic─â. 

De mai mul╚Ťi ani, Cetatea de Scaun a Sucevei g─âzduie╚Öte o serie de evenimente culturale, devenite deja tradi╚Ťionale, cum ar fi Festivalul Medieval sau Bucovina Rock Castle.