Centrul Vechi din Boto┼čani,  un exemplu de bun─â practic─â doar pe jum─âtate jpeg

Centrul Vechi din Boto┼čani, un exemplu de bun─â practic─â doar pe jum─âtate

La finele anului trecut, ├«n ora┼čul Boto┼čani se ├«ncheia oficial procesul de reabilitare a 18 cl─âdiri din Centrul Vechi al urbei. Ini┼úiativa municipalit─â┼úii, finan┼úat─â din fondurile de preaderare la Uniunea European─â, se vedea ├«n sf├ór┼čit concretizat─â;o dovad─â c─â, dac─â exist─â interes, construc┼úiile ruinate, cu fa┼úade decojite, pot reveni la menirea ini┼úial─â:cea comercial─â. Exist─â ├«ns─â ┼či o ne├«mplinire care umbre┼čte succesul din Boto┼čani:cele 18 cl─âdiri restaurate reprezint─â doar un sfert din imobilele de patrimoniu din zona respectiv─â. Celelalte, aflate ├«n proprietate privat─â, p─âstreaz─â ├«nc─â semne din ur├óta imagine a ora┼čului de dinainte de ├«nceperea proiectului.

├Äntemeierea ora┼čului Boto┼čani se pierde ├«n zorii Evului Mediu rom├ónesc:a┼čezarea a luat na┼čtere ├«n ultimele decenii ale secolului al XIV-lea ┼či ├«nceputul secolului al XV-lea, pe locul unei alte localit─â┼úi. Cronicarul Grigore Ureche consemneaz─â t├órgul ├«n lucrarea sa, Letopise┼úul ┼ó─ârii Moldovei:ÔÇ×Scrie letopise┼úul nostru c─â ├«n anii 6947 (1439) noiembrie 28, intrat-au ├«n ┼úar─â oaste t─ât─âreasc─â de au pr─âdatu ┼či au arsu p├ón─â la Boto┼čani ┼či au arsu ┼či t├órgul Boto┼čani". A┼čadar, acest 28 noiembrie 1439 trebuie luat ca actul oficial de ├«ntemeiere a Boto┼čanilor.

O străveche vocaţie de târg

├Än Evul Mediu rom├ónesc, pe l├óng─â diverse fapte istorice - b─ât─âlii, treceri ale voievozilor, invazii, pr─âd─âciuni, incendii etc. - ora┼čul Boto┼čani ┼či-a afirmat un puternic rol comercial, stimulat ├«n parte ┼či de popula┼úia care locuia aici. Primii au fost armenii, pentru a c─âror statornicire st─â m─ârturie prima biseric─â, ridicat─â ├«n anul 1350. Prezen┼úa acestora ca buni negustori, mo┼čieri, arenda┼či, administratori de mo┼čii, de┼úin─âtori ai unor case frumoase (a se vedea construc┼úiile de pe Strada Armean─â - n.r.) ┼či a unor biserici impun─âtoare este men┼úionat─â ┼či de istorici precum Nicolae Iorga sau Vasile P├órvan. Totu┼či, cei care au reu┼čit s─â ajung─â la propor┼úiile popula┼úiei rom├óne┼čti, ba chiar s─â le ┼či dep─â┼čeasc─â, au fost, ├«n perioada interbelic─â, evreii. Ace┼čtia au continuat ocupa┼úiile armenilor, ale lipovenilor, av├ónd centrul de greutate ├«n strada ÔÇ×Popa ┼×apc─â" ┼či ├«n zona limitrof─â.

Fa┼úa ora┼čului a fost schimbat─â cu totul de marele incendiu din 3 iunie 1887. Atunci a fost afectat─â puternic Strada Mare, indiscutabil artera comercial─â principal─â a t├órgului. Au ars cu acel nefericit prilej nenum─ârate pr─âv─âlii armene┼čti, evreie┼čti sau rom├óne┼čti, locuin┼úe ┼či magazine la mod─â ├«n perioad─â. Dup─â incendiu, locul edificiilor din lemn a fost luat de altele, din zid, c─âr─âmid─â, piatr─â, cea mai mare parte a acestora d─âinuind p├ón─â ast─âzi. Totu┼či, ├«n urma acestui eveniment, centrul de greutate din punct de vedere al comer┼úului s-a mutat ├«n zona Pie┼úii ÔÇ×Carol" (devenit─â ├«n timpul comunismului ÔÇ×1907", actualmente ÔÇ×1 decembrie 1918"), la intersec┼úie cu o nou─â arter─â, Calea Na┼úional─â, care a c─âp─âtat rol polarizator. Aceasta este ┼či ├«n prezent bulevardul care ├«mparte ├«n dou─â ora┼čul. Albumele fotografice cu imagini ale pr─âv─âliilor pline cu produsele negustorilor armeni ┼či evrei sunt edificatoare; dup─â cum edificatoare e ┼či piesa ÔÇ×Take, Ianke ┼či Cad├ór", a dramaturgului Victor Ioan Popa, bun cunosc─âtor al realit─â┼úilor din micile ora┼če moldave.

Cum ajung centrele vechi o ruin─â

Centrul istoric al ora┼čului Boto┼čani se concentreaz─â ast─âzi ├«n jurul acestei Pie┼úe ÔÇ×1 decembrie 1918" ┼či ├«n ce a mai r─âmas din Strada Mare de odinioar─â. Sunt peste 60 de imobile ├«nregistrate pe lista monumentelor istorice ├«n aceast─â zon─â. Ca mai toate centrele vechi din Rom├ónia, cl─âdirile care alc─âtuiesc miezul istoric al Boto┼čanilor nu au constituit o prioritate la consolidare nici ├«n Epoca de Aur, nici ├«n primii 10-15 de ani care au urmat Revolu┼úiei din 1989.

Oferite ca spa┼úii locative diverselor familii care constituiau cazuri sociale sau folosite ├«n regim de chirie, imobilele nu au mai cunoscut o renovare adecvat─â de foarte mul┼úi ani. Dup─â Revolu┼úie, unele dintre ele au fost v├ónate la propriu at├ót de urma┼čii fo┼čtilor proprietari, c├ót ┼či de diverse societ─â┼úi sau persoane interesate mai degrab─â de teren. Amplasamentul central a constituit o miz─â important─â pe fondul cre┼čterii pre┼úului metrului p─âtrat construit ├«n Rom├ónia. Astfel, doar un num─âr limitat de cl─âdiri a r─âmas ├«n subordinea autorit─â┼úilor locale. Mai mult: vidul legislativ din primii zece ani de dup─â 1989 a f─âcut ca multe dintre imobile s─â dispar─â cu totul, a┼ča c─â ├«nt├ólnim ast─âzi ├«n centrele istorice ale ora┼čelor din Rom├ónia cl─âdiri cu totul nepotrivite cu amplasamentul ├«n care se g─âsesc: turnuri de tip ÔÇ×glass and steel", ├«nconjurate de cl─âdiri de secol XVIII-XIX.

Click aici pentru mai multe imagini

image

18 cl─âdiri din Centrul Vechi al Boto┼čanilor, reabilitate

C├ót prive┼čte imobilele r─âmase ├«n gestiunea autorit─â┼úilor locale, ele au intrat ├«ntr-un program de reabilitare-cazul fericit al Boto┼čanilor. Dar nici aceste programe n-au fost ferite de probleme;a se vedea numai ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Centrul Vechi al Capitalei, unde, mai bine de doi ani, aproape toate str─âzile din zona Lipscani erau nu doar un pericol public pentru trec─âtori, dar ┼či un focar de infec┼úie. Chiar ┼či ast─âzi lucr─ârile sunt departe de a fi terminate...

Revenind la Boto┼čani, iat─â ce se va ├«nt├ómpla cu cl─âdirile restaurate ┼či aflate ├«n gestiunea prim─âriei, potrivit lui D─ânu┼ú Hu┼úu, directorul Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu (D.J.C.P.N):ÔÇ×Cele 18 cl─âdiri restaurate, care reprezint─â cam 20-25% din imobilele de patrimoniu din municipiu Boto┼čani ┼či care sunt ale Consiliului Local, cel mai probabil ├«┼či vor p─âstra contractele care sunt ├«n vigoare, ├«ntruc├ót unele dintre ele au fost ├«nchiriate. Celelalte vor fi destinate institu┼úiilor de cultur─â din ora┼č:ONG-uri culturale, spa┼úii expozi┼úionale etc. ├Än plus, pe l├óng─â monumentele restaurate trebuie luat ├«n seam─â ┼či faptul c─â s-a modernizat ├«ntreaga re┼úea de utilit─â┼úi:ap─â, canal ┼či gaz, precum ┼či infastructura".

De ce cost─â mult un Centru Vechi

Investi┼úia de la Boto┼čani a ├«nsumat 7, 6 milioane de euro f─âr─â TVA ┼či circa patru ani de munc─â (2008-2011). Au fost reabilitate/renovate/restaurate un num─âr de 18 cl─âdiri monument-istoric din Centrul Vechi, cl─âdiri aflate ├«n proprietatea municipalit─â┼úii, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Reabilitarea Centrului Istoric ┼či a zonei pietonale a municipiului Boto┼čani", finan┼úat prin programul PHARE CES 2006.

Cu aceast─â ocazie s-a ref─âcut ┼či ├«ntreaga re┼úea de utilit─â┼úi din zon─â (apa-canal, gaz, energie electric─â), au fost amenajate trei parc─âri, s-a montat mobilier urban ┼či zona a fost pavat─â. ├Än plus, ├«n Centrul Vechi s-au construit ┼či dou─â f├ónt├óni arteziene-una la intrarea ├«n Pia┼úa ÔÇ×1 Decembrie" ┼či una ├«n dreptul Bisericii ÔÇ×Uspenia", dar ┼či un amfiteatru ├«n aer liber. Directorul D.J.C.P.N a nuan┼úat:ÔÇ×Incluz├ónd ┼či mobilierul urban, proiectul a costat cam 7, 6 milioane de euro. Este foarte scump s─â restaurezi. Se porne┼čte de la proiectare, urbanizare, realizare. Sunt lucruri care cost─â ┼či dureaz─â. La aceste cl─âdiri nu s-au f─âcut doar repara┼úii, ci ┼či consolid─âri. Noi, plimb├óndu-ne, vedem doar fa┼úadele, dar cl─âdirile sunt afectate de timp, ├«n plus, faptul c─â unele din ele au avut destina┼úii sociale ┼či-a l─âsat putenic amprenta. Sper─âm ca ├«n viitor s─â reu┼čim, ├«mpreun─â cu Prim─âria ┼či Consiliul Jude┼úean, s─â restaur─âm ├«ntreg Centrul Istoric."

Pe l├óng─â moderniz─ârile aduse zonei, care cresc considerabil factura lucr─ârilor, restaurarea ┼či reabilitarea unei cl─âdiri monument istoric pot s─â prespun─â costuri mult mai mari dec├ót ar fi presupus ridicarea unui imobil cu aceea┼či capacitate. Apare atunci ├«ntrebarea: de ce s─â cheltuim at├ót de mult? R─âspunsul - valabil nu doar pentru acest caz sau pentru celelalte centre vechi ale ora┼čelor rom├óne┼čti, dar ┼či pentru oricare monument istoric - este c─â o construc┼úie nou─â, chiar f─âcut─â dup─â modelul celei demolate, r─âm├óne doar o imita┼úie f─âr─â valoare istoric─â deosebit─â. Pentru cei care au c─âl─âtorit, de pild─â, ├«n capitala Poloniei, Var┼čovia (complet distrus─â ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial), sentimentul de imita┼úie, dac─â nu chiar de fals, este prezent la tot pasul.

Click aici pentru a vedea imagini din Boto┼čanii de odinioar─â

image

Ce urmeaz─â dup─â reabilitare

┼×i pentru c─â ├«ncerc─âm nu doar s─â prezent─âm cazul fericit al Boto┼čanilor, ci s─â ├«ntocmim ┼či un cod de bune practici, ar trebui s─â avem ├«n vedere ┼či lucrurile care se ├«nt├ómpl─â dup─â ce proiectul e gata. Paza acestor obiective nu este, de pild─â, realizat─â ├«n mod satisf─âc─âtor. Se cuvine ca beneficiarii unor astfel de proiecte (autorit─â┼úi ┼či cet─â┼úeni) nu doar s─â fie con┼čtien┼úi de sumele ┼či munca alocate, dar ┼či de responsabilit─â┼úile pe care le au fa┼ú─â de imobile ├«n sine ┼či de zon─â, ca ansamblu. Unele autorit─â┼úi locale prefer─â ├«n─âsprirea regulilor cu privire la estetica zonei ┼či bine fac. Dac─â zona a fost dedicat─â comer┼úului se prefer─â ca siglele societ─â┼úilor comerciale s─â fie dintr-un material care s─â corespund─â ansamblului.

Pentru a nu se ajunge la sume foarte mari necesare restaur─ârii, ├«n Fran┼úa, spre exemplu, se prefer─â alocarea periodic─â a unor sume mici pentru ac┼úiuni de conservare. De asemenea, amenzile pentru ac┼úiuni de degradare a patrimoniului sunt ustur─âtoare. ┼×i aceasta pentru c─â, prin natura sa, un monument istoric r─âm├óne pentru totdeauna un ÔÇ×bolnav", care trebuie supravegheat ┼či ajutat s─â supravie┼úuiasc─â...

Ce facem cu celelalte clădiri, care nu aparţin municipalităţii?

Monumentele ref─âcute sunt un mare pas ├«nainte, dar, ne ├«ntreb─âm, ce se ├«nt├ómpl─â cu ansamblul? Ce se ├«nt├ómpl─â cu celelalte cl─âdiri din Centrul Vechi, care se degradeaz─â pe zi ce trece? Directorul Hu┼úu face distinc┼úiile:ÔÇ×Trebuie precizat de la bun ├«nceput c─â nu s-a ref─âcut tot Centrul Vechi, ci doar o mic─â por┼úiune de cl─âdiri, care sunt ├«n proprietatea Consiliului Local. Restul nu s-a ref─âcut. Nici n-avea cum, ├«ntruc├ót sumele din care s-a finan┼úat aceast─â lucrare provin din fondurile PHARE, iar acestea nu se dau dec├ót pentru cl─âdiri aflate ├«n proprietatea statului. P─âi, ce, crede┼úi c─â ofer─â Uniunea European─â bani pentru proprietari priva┼úi?"

├Äntr-adev─âr, la Boto┼čani s-a creat un precedent; s-a restaurat ce se putea restaura cu fonduri europene. Celelalte imobile ├«ns─â, aflate ├«n proprietate privat─â, se afl─â la r├óndul lor ├«ntr-un real pericol de dispari┼úie, amenin┼úate de probleme precum: iminen┼úa pr─âbu┼čiri ├«n cazul unor ziduri care prezint─â fisuri ├«ncruci┼čate, exfolierea tencuielilor exterioare, infiltra┼úii ale apei pluviale ├«n ziduri, degrad─âri ale ├«nvelitorilor acoperi┼čurilor, structuri de sus┼úinere a acoperi┼čurilor degradate, degrad─âri structurale care pot conduce la pr─âbu┼čire ├«n caz de cutremur. Se adaug─â aici interven┼úiile realizate de proprietari la tencuielile exterioare originale, cu tencuieli realizate dup─â standarde moderne, f─âr─â respectarea normelor estetice ┼či tehnice specifice acestei categorii de monumente istorice.

Solu┼úiile posibile pentru aceste cl─âdiri, ├«n opinia directorului D.J.C.P.N, ar fi reprezentate, printre altele, de acordarea unor facilit─â┼úi ÔÇ×├«n conformitate cu legea", a unor scutiri de taxe ┼či impozite pentru aceia care ar lua ├«n calcul reabilitarea imobilelor pe care le de┼úin:ÔÇ×Cred ├«ns─â c─â acest gen de subiect trebuie discutat ┼či negociat ├«n prealabil. De asemenea, exist─â ┼či posibilitatea folosirii legisla┼úiei ├«n vigoare care, ├«n momentul de fa┼ú─â, oblig─â pe to┼úi proprietarii de cl─âdiri care au fa┼úadele distruse s─â le repare. Probabil, Prim─âria va realiza un proiect pentru a le repara sau restaura. Apoi ├«┼či va recupera ├«n timp banii de la proprietari".

Vis├ónd frumos, autorit─â┼úile ┼či cet─â┼úenii ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â ideea ca zona istoric─â a Boto┼čanilor s─â redevin─â principala zon─â comercial─â ┼či cultural─â al urbei. Ce-i drept, s-au f─âcut primii pa┼či, dar ace┼čtia sunt mici, insuficien┼úi. Salvarea Centrului Vechi continu─â s─â fie un deziderat, unul major. At├ót forurile centrale europene, c├ót ┼či cele locale trebuie s─â se alieze, ├«nlesnind revenirea Boto┼čanilor la voca┼úia sa comercial─â, dar ┼či intrarea ├«n circuitul turistic ┼či cultural al ┼ú─ârii.