Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie 1862
Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859) s-a realizat unirea de facto a Principatelor Române, respectându-se prevederilor Convenției de la Paris.
Poziția Puterilor Garante față de acest act politic neașteptat a fost diferită, dictată de interesele fiecăreia; dacă Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic s-au opus oricărei forme de unire, amenințând chiar cu o intervenție militară, Franța, Rusia, Regatul Sardiniei și Prusia au susținut-o, iar Marea Britanie a avut o atitudine oscilantă. În acest context internațional incert, Alexandru Ioan Cuza nu a așteptat ca Marile Puteri să ajungă la un consens în urma negocierilor directe, ci a inițiat o amplă campanie diplomatică de recunoaștere a alegerii sale și a unirii, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.
La capătul a trei ani de intense negocieri, prin firmanul emis la 4 decembrie 1861, sultanul Abdul Aziz a recunoscut Unirea Principatelor Române pe durata vieții lui Alexandru Ioan Cuza. În urma acestui act, domnitorul a considerat unirea împlinită și, în consecință, a inițiat primele măsuri de unificare administrativă. La 22 ianuarie 1862 a numit primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de conservatorul Barbu Catargiu, pentru ca două zile mai târziu, în cadru festiv, să aibă loc la București și prima sesiune a camerelor legiuitoare reunite.
De altfel, celebrarea zilei de 24 ianuarie în acel an, ca sărbătoare națională, a reprezentat un bun prilej de afirmare a noului statut al țării, prin festivitățile organizate pentru „aniversala îndoitei alegeri a Măriei Sale Prea Înălțatului Nostru Domn și realizarea definitivei Uniri a României”.
Din „Programul pentru sărbătoarea națională de 24 ianuarie”, păstrat la Arhivele Naționale în fondul personal Dimitrie Ghica, aflăm că „această solemnă zi” urma să fie celebrată în toată țara.
Festivitățile începeau la 6,30 dimineața cu 101 salve de tun trase de pe dealul Mihai Vodă pentru „a vesti Capitalei deschiderea serbătorii”. La ora 10,30 oștirea „în plină uniformă” se poziționa pe dealul și în curtea Mitropoliei, alături de staroștii corporațiilor din Capitală care purtau drapelele lor. Tot la aceeași oră, la biserica Mitropoliei erau oficiate liturghia și un Te Deum, în prezența oficialităților (miniștri, deputați, funcționari ai Statului, membri ai Statului Major, membri ai corpului diplomatic), moment salutat cu 101 salve de tun.
O oră mai târziu urma să aibă loc evenimentul cel mai important al zilei: în sala Adunării se reuneau pentru prima dată într-o sesiune comună deputații celor două adunări legislative din Moldova și Țara Românească, iar la ora 12 domnitorul Alexandru Ioan Cuza, însoțit de statul major domnesc, era primit de miniștri și, de la tribuna președintelui Adunării, rostea „discursul tronului”. Începând cu ora 2 după-amiază, „în sala Palatului tronului” domnitorul primea felicitările deputaților, pe cele ale oficialităților Statului și pe cele ale membrilor corpului diplomatic.
Seara se încheia cu un bal organizat de municipalitate la Teatrul Național, întregul oraș urmând să fie „iluminat”. În program se menționa și că în Capitală „municipalitatea va dispoza a să da mese în piețele publice pentru popul și în fiecare oraș se va împărți din fondurile municipale pâine și carne pe la fețele scăpătate”, iar seara „toate orașele vor fi iluminate prin îngrijirea d-lor prefecți și municipalitățile, întru ceea ce privește localurile autorităților publice.”
Arhivele Naționale ale României publică pe pagina de Facebook a instituției „Programul pentru sărbătoarea națională de 24 ianuarie, aniversala îndoitei alegeri a Măriei Sale Prea Înălțatului Nostru Domn și realizarea definitivei Uniri a României”, însoțit de ilustrații păstrate în Colecția Documente Fotografice și în biblioteca instituției.
Merită menționat faptul că, în document, Principatele Unite apar sub denumirea „România”, un termen care mai fusese utilizat anterior, dar care doar „începând din anul 1862 a fost folosit în actele oficiale ale țării.” (Keith Hitchins, „Românii. 1774-1866”)
Dacă sunteți interesați de subiect, vă invităm să accesați expoziția virtuală „Unirea Principatelor Române”, pe site-ul Arhivelor Naționale:
Mai multe pentru tine...
