Cele mai mari scandaluri din istorie
De la certuri, invidii până la gelozii, violenţe sau chiar crime, nelegiurile de astăzi ne par foarte multe şi uneori chiar copleşitoare. Totuşi, o privire înspre trecutul nostru ne arată că românii au fost întotdeauna slabi în faţa plăcerilor, extremişti în faţa credinţelor personale, ba chiar exagerat de corecţi pentru lumile în care au trăit.
Problema drogurilor, în Bucureştiul de altădată.Consumul de droguri nu este un viciu modern al societăţii din zilele noastre. Istoria ne arată că narcoticele făceau victime încă din perioada secolului al XVIII-lea atunci când domnitorul Moldovei Grigore Ghica al II-lea a decedat din cauza opiumului. În perioada Micului Paris la modă era heroina şi cocaina, drogurile care l-au ucis pe celebrul simbol al României, aviatorul Ionel N.Ghica.Poetul exilat la Tomis. La 50 ani, poetul Publius Ovidius Naso era în culmea gloriei, bucurându-se de traiul privilegiat al unui nobil roman care locuia lângă Capitoliu. O intrigă de la curtea imperială îi spulberă însă statutul de favorit al soartei. Ovidius aflase despre un complot pe care împărăteasa Livia îl punea la cale cu fiul ei Tiberius, împotriva lui împăratului Octavian.
Caragiale şi scandalul mitei la Braşov. Unul dintre cele mai controversate procese din istorie a avut loc după 1885.Marele dramaturg Ion Luca Caragiale, cunoscut drept un mare cheltuitor şi mereu dator, a reuşit să pună mâna pe o avere impresionantă. Postum, figura sa a ajuns pe bancnota de 100 de lei. Mătuşa lui Caragiale, Ecaterina Cardini (poreclită mumuloaia), era nepoata unui negustor din Şcheii Braşovului. S-a căsătorit cu un italian bogat, zis Momolo.„Acesta deţinea mari averi. Era stăpânul terenului ce se întindea în zona Universitaţii, unde a construit şi primul local de teatru din Bucureşti. La colţul Căii Mogoşoaiei (Calea Victoriei de astăzi), ţinea cofetărie şi restaurant, cu bucate apusene şi orientale. Specialităţile lui erau curcanul umplut, răciturile, baclavalele şi îngheţatele“.„Istoria scrie că Ion Luca Caragiale a încercat să se angajeze ca profesor la Liceul Andrei Şaguna, dar nu a fost acceptat. Pe vremea aceea nu erau primiţi decât profesorii care şi-au luat licenţa la Viena şi Berlin. Ion Luca Caragiale a fi vrut să-l «mituiască» pe directorul de atunci al liceului, oferindu-se să susţină financiar, timp de un an, pe copilul acestuia, aflat la studii la Viena. A fost refuzat în mod public, destul de dur, după care a renunţat să mai devină profesor la şcoala braşoveană“.„Scandal cultural” după vizita Regelui Ferdinand la Muzeul din Timişoara. Ziarele maghiare şi germane din 1924 au relatat despre vizita Regelui Ferdinand la Muzeul din Timişoara, în urma căruia ar fi exclamat:„Aceasta este mai mult o baracă de târg, decât un muzeu”!În anul de graţie 1924, în plină era în care administraţia maghiară trebuia înlocuită de cea românească, după unirea Banatului cu Vechiul Regat, din 1919, au avut loc mari schimbări şi la Muzeul orăşenesc. Doi cunoscuţi savanţi ai acelor vremuri în Impriul Austro-Ungar, arheologul Ştefan Berkeszi şi istoricul Szentklarany, au fost înlăturaţi de la conducerea muzeului, locul lor fiind luat de două persoane venite din Regatul României.Duelul în care a fost implicat ministrul Mihail Kogălniceanu. Un episod mai puţin cunoscut al istoriei noastre este cel în care Candiano-Popescu, celebrul conducător al evenimentelor de la 8 august 1870, cunoscute în istorie sub numele de „Republica de la Ploieşti“, l-a provocat la duel pe ministrul de interne Mihail Kogălniceanu. Ca un amănunt amuzant, Candiano este şi autorul volumului de versuri „Când n-aveam ce face“Asasinarea prefectului Poliţiei din Iaşi de către Corneliu Zelea Codreanu. Cel mai mare scandal politic din istoria Iaşiului:asasinarea prefectului Poliţiei, Constantin Manciu, de către Corneliu Zelea Codreanu. Istoria Iaşiului a cunoscut momente extrem de tensionate generate de conflicte politice dure care s-au încheiat dramatic.Istoria celor doi, Codreanu şi Manciu, se întinde pe câţiva ani înainte şi include o mulţime de episoade violente, care au generat o duşmănie de moarte. Zeci dintre studenţii ieşeni aderenţi la gruparea politică a lui Codreanu au fost schingiuţi în beciurile Poliţiei, tratament de care a avut parte inclusiv liderul mişcării.
