Ce se întâmplă cu o anvelopă de iarnă dacă mergi vara cu ea?
Atâta vreme cât nu este interzisă circulația pe timp de vară cu anvelope de iarnă, tot se vor găsi persoane să circule cu așa ceva chiar și când afară vor fi peste 30 de grade Celsius. Probabil nu vor găsi nimic în neregulă în asta. Mașina se deplasează, frânează, ia virajele cum trebuie, de ce să se agite și să investească alți bani într-un set dedicat pentru perioadele când de mult hainele de iarnă sunt puse la păstrare?
Aparent pare o logică firească, dar de fapt este total greșită. Acestor persoane le-am recomanda mai degrabă să opteze pentru un set de pneuri all-season care, deși nu sunt cea mai fericită alegere, tot sunt mai adecvate decât cele de iarnă, marcate cu fulg de zăpadă.
Așa cum nu puteți purta bocancii vara și pantofii cu tălpi subțiri iarna, nici mașinile nu pot performa corespunzător cu același tip de încălțări în absolut toate condițiile. După rularea în condiții de iarnă cu pneuri de vară, deplasarea în sezonul estival cu anvelope proiectate pentru temperaturi scăzute este cea mai proastă alegere.
Motivul principal pentru care o anvelopă de iarnă se comportă slab pe timp de vară este dat în primul rând de compoziția cauciucului din care este făcută. Acest material este proiectat să își păstreze proprietățile elastice la temperaturi scăzute. Din nefericire, însă, acest material nu-și poate menține caracteristicile și la temperaturi ridicate. Ecartul lor de temperaturi de lucru în condiții optime se oprește la 7 grade Celsius. Peste acea valoare, anvelopele din care sunt făcute devin prea elastice.
Un factor deosebit de important este dat și de profilul anvelopei. Acesta conține multiple striații oblice și longitudinale concepute pentru a elimina cât mai rapid zăpada acumulată acolo în timpul rulării. Anvelopele de vară au și ele striații, dar mult mai puține pentru că sunt proiectate să elimine doar apă. Prin urmare, suprafața de contact dintre cauciucul care compune anvelopa și asfalt este considerabil mai mare decât la un pneu de iarnă.
Prin urmare, șoferii care conduc autovehicule dotate cu asemenea pneuri, vor constata că frânările sunt mai lungi, că feedback-ul primit prin volan este scăzut și, în plus, mai pot apărea și zgomote suspecte la viraje. Aceste pneuri vor performa mai prost. Din cauză că talonul anvelopelor va fi mai mare, va permite o flexare accentuată a acestora și, prin urmare, și ținuta de drum a vehiculului va avea de suferit.
Un al treilea efect cauzat de temperaturile crescute asupra anvelopelor de iarnă este diminuarea feedback-ului. Practic, majoritatea vibrațiilor sau șocurilor care se transmit prin anvelope și suspensii către caroseria mașinii vor fi mai mici. La prima vedere, acesta este un plus pentru că va îmbunătăți și confortul la bordul vehiculului. În realitate, însă, cel aflat la volan va putea sesiza mult mai târziu dacă mașina a pierdut sau nu aderența la sol într-un viraj. Și nu vă gândiți că va fi vorba despre o curbă abordată cu viteze nebunești. Se vor întâmpla asemenea fenomene chiar și la 30 km/h. Iar diferența de confort nu este atât de mare încât să merite riscul.
Cei care se gândesc că vor economisi bani rulând cu pneuri de iarnă vara ar trebui să se gândească de două ori. Odată ce aceste cauciucuri vor deveni mai moi, va crește și rezistența la înaintare. Prin urmare, va crește consumul de carburant. Totodată vor apărea uzuri accentuate pe tot lanțul cinematic, de la planetare la disc de ambreiaj.
Nu în ultimul rând distanțele de frânare vor crește alarmant. Astfel, dacă pe asfalt uscat distanța de oprire va crește cu aproximativ 10 procente, pe asfalt ud aceasta poate ajunge la 26 de procente. Imaginați-vă că, în loc să opriți de la 100 km/h în aproximativ 40 de metri veți opri în ceva mai mult de 50 de metri. Ca idee, la distanța la care cu un set de pneuri de vară v-ați opri, cu unele de iarnă încă veți mai avea aproximativ 33 km/h. Cu alte cuvinte, acea distanță face diferența între evitarea unui accident și unul destul de serios care se va solda cel mai probabil cu o daună totală.
