Când au fost inventate bărcile?
Cea mai veche barcă descoperită până în prezent este o canoe veche de aproximativ 10.000 de ani, însă dovezile sugerează că oamenii folosesc ambarcațiuni de cel puțin 50.000 de ani.
În 1955, o echipă de muncitori care construia un drum Olanda a descoperit într-o mlaștină de turbă, lângă satul Pesse, o canoe cioplită dintr-un singur trunchi de pin. Având o vechime de circa 10.000 de ani, artefactul, cunoscut acum sub numele de canoea de la Pesse, expusă în prezent la Muzeul Drents, este cel mai vechi exemplu fizic de barcă din lume, notează Live Science.
Însă există dovezi indirecte importante care arată că oamenii au folosit bărci cu mult înainte de acum 10.000 de ani. Așadar, când au inventat exact oamenii bărcile?
Este larg acceptat faptul că oamenii au folosit bărci cel puțin din momentul în care Homo sapiens a ajuns în Australia, potrivit lui Mikael Fauvelle, profesor asociat și cercetător în cadrul Departamentului de Arheologie și Istorie Antică al Universității Lund din Suedia.
„Avem dovezi solide că oamenii se aflau în Australia de astăzi acum între 50.000 și 65.000 de ani”, a declarat Fauvelle pentru Live Science, prin e-mail.
„Acest lucru ar fi necesitat navigație în larg între Asia continentală și paleocontinentul Sahul (din care făcea parte Australia la acea vreme – n.r.). Prin urmare, un anumit tip de ambarcațiune trebuie să fi fost folosit cel târziu în jurul a 50.000 de ani în urmă”, a precizat Fauvelle.
În acest caz, dovezile nu provin din rămășițele fizice ale unei bărci antice, ci din ADN. Un studiu recent a analizat aproape 2.500 de genomuri ale populațiilor aborigene antice și contemporane din Australia și din țările învecinate, investigând momentul în care populațiile australiene s-au separat de cele de pe alte continente. Modelele statistice sugerează că nordul Australiei a fost colonizat pentru prima dată în urmă cu aproximativ 60.000 de ani. Aceste concluzii se aliniază și cu uneltele și pigmenții descoperiți în siturile arheologice australiene din aceeași perioadă.
Alte dovezi arheologice, mai controversate, ridică posibilitatea ca oamenii să fi fost navigatori mult mai devreme.
„Există unele dovezi tentante din Grecia. Unelte din piatră din Paleolitic descoperite în Creta au fost datate, pe baza contextului în care au fost găsite, la cel puțin 130.000 de ani vechime. Unii arheologi au contestat aceste date, dar dacă ele se confirmă, ar însemna că oamenii antici au ajuns acolo cu barca în timpul Holocenului mijlociu”, a spus Fauvelle.
Creta se află la zeci de kilometri de Grecia continentală (și este o insulă de aproximativ 5 milioane de ani).
Bărcile au apărut înaintea speciei noastre?
Unii experți ar muta începuturile navigației maritime cu sute de mii de ani înapoi, dacă nu chiar peste un milion de ani, ceea ce ar însemna că bărcile au apărut înaintea speciei noastre.
Un studiu din 1998, condus de arheologul Michael Morwood, a datat unelte din piatră găsite pe insula indoneziană Flores la aproximativ 800.000 de ani și a concluzionat că Homo erectus ar fi putut folosi ambarcațiuni pentru a ajunge acolo. Morwood a fost ulterior coautor al unui studiu din 2010 care a arătat că unelte dintr-un alt sit din Flores ar putea avea o vechime de 1,02 milioane de ani sau chiar mai mult. Iar într-un studiu publicat anul trecut în revista Nature, o altă echipă de cercetători a propus că fragmente de unelte din piatră descoperite pe insula indoneziană Sulawesi sugerează că rudele antice ale oamenilor fabricau unelte acolo acum cel puțin 1,04 milioane de ani.
Totuși, există încă multe dezbateri legate de modul și momentul în care rudele umane arhaice au ajuns pe aceste insule. John Cherry, profesor emerit de arheologie la Universitatea Brown, a spus că una dintre problemele uneltelor din Creta este faptul că sunt „descoperiri de suprafață”, adică se află la vedere, la sol, spre deosebire de obiectele „stratificate”, găsite în straturi distincte de sol. De asemenea, ele „nu au datări radiometrice absolute”, care ar putea clarifica mai bine când au fost realizate uneltele. Dacă datele din Creta „rezistă unei analize mai riguroase sau pot fi datate mai precis”, se pot trage concluzii mai clare, a declarat Cherry pentru Live Science, prin e-mail.
Studiile din Indonezia „sunt toate foarte solide”, a spus Cherry pentru Live Science. Totuși, el emite ipoteza că hominizii au ajuns în Flores și Sulawesi accidental.
„Practic, o bucată de pământ cu vegetație se desprinde de continent”, posibil în urma inundațiilor provocate de musoni sau râuri, și este „transportată de curenți și vânturi în largul oceanului”, a explicat Cherry.
El a făcut referire la un studiu din 2025 care sugerează că unele iguane ar fi plutit pe o distanță de 5.000 de mile (8.000 de kilometri) din America de Nord până în Fiji.
„Știm că acest lucru s-a întâmplat cu mii de alte specii, inclusiv primate precum maimuțele și lemurii, așa că de ce nu și cu oamenii?”, a spus Cherry. În plus, hominizii din Flores și Sulawesi erau cel mai probabil Homo erectus, iar „înțelegerea clasică a evoluției umane face puțin probabil ca Homo erectus să fi avut structurile sociale, capacitățile de comunicare sau tehnologiile complexe necesare pentru traversări maritime intenționate”, a adăugat el.
Foto sus: Foto sus: Bărci egiptene (© The Miriam and Ira D. Wallach Division of Art, Prints and Photographs: Picture Collection, The New York Public Library. The New York Public Library Digital Collections. 1883-1886)
Mai multe pentru tine...
