Brâncoveanu, de la intrigile epocii sale la canonizarea ca sfânt jpeg

Brâncoveanu, de la intrigile epocii sale la canonizarea ca sfânt

Puternica personalitate a voievodului Constantin Br├óncoveanu a dominat istoria rom├ónilor la r─âscrucea secolelor XVII-XVIII. Lunga sa domnie (1688-1714) s-a desf─â╚Öurat pe fondul dec─âderii Imperiului Otoman ╚Öi al conflictelor ├«n care erau angajate marile imperii vecine, a c─âror expansiune ajunsese p├ón─â la hotarele ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. ├Än acest context tulbure, domnia ultimului mare voievod medieval rom├ón reprezint─â o perioad─â remarcabil─â, numele s─âu fiind atribuit unei epoci, considerat─â de mul╚Ťi istorici distinct─â ├«n istoria rom├ónilor. ÔÇ×Epoca br├óncoveneasc─âÔÇŁ a fost marcat─â de importante transform─âri ├«n plan politic, social-economic ╚Öi mai ales cultural. Sf├ór╚Öitul tragic al domnitorului, executat la Istanbul, pe 15 august 1714, ├«mpreun─â cu cei patru fii ai s─âi (Constantin, ╚śtefan, Radu ╚Öi Matei), precum ╚Öi cu sfetnicul s─âu Ianache V─âc─ârescu, a contribuit la amplificarea personalit─â╚Ťii lui Br├óncoveanu ╚Öi la transformarea sa ├«ntr-o adev─ârat─â legend─â, un martir na╚Ťional. Domnitorul ╚Öi fiii s─âi au fost introdu╚Öi ├«n calendarul Bisericii Ortodoxe din Rom├ónia, fiind venera╚Ťi ├«n fiecare an pe 16 august, sub numele de ÔÇ×Sfin╚Ťii Martiri Br├óncoveniÔÇŁ.

Constantin Br├óncoveanu a urcat pe tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti pe 29 octombrie 1688, la v├órsta de 34 de ani, cu ajutorul unchilor s─âi, Constantin ╚Öi Mihai, fra╚Ťii r─âposatului domn ╚śerban Cantacuzino. N─âscut ├«n 1654, Constantin era fiul postelnicului Papa Br├óncoveanu, ucis ├«n februarie 1655, ├«n timpul unei r─âscoale ├«mpotriva otomanilor, ╚Öi al Stanc─âi, fiica marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Bunicul s─âu patern era Preda Br├óncoveanu, nepotul ╚Öi singurul mo╚Ötenitor al lui Matei Basarab, principalul succesor al averii vestitei familii a Craiove╚Ötilor.  

sdsds jpg jpeg

R─âmas orfan de tat─â de la v├órsta de un an, viitorul domn era mo╚Ötenitorul unei averi uria╚Öe. El a fost crescut de mama sa, Stanca Cantacuzino, ╚Öi de rudele ei, fiind protejatul unchiului s─âu, stolnicul c─ârturar Constantin, care i-a ├«ndrumat primii pa╚Öi ├«n politic─â. ├Än timpul domniei unchiului s─âu ╚śerban Cantacuzino, t├ón─ârul boier a urcat rapid treptele ├«naltelor dreg─âtorii, ajung├ónd mare logof─ât ╚Öi ispravnic al scaunului domnesc.

Dup─â decesul lui ╚śerban Cantacuzino, Br├óncoveanu a fost ajutat s─â ocupe tronul de c─âtre ceilal╚Ťi unchi ai s─âi, care doreau s─â-╚Öi p─âstreze ├«n continuare influen╚Ťa asupra politicii ╚Ť─ârii. Alegerea lui s-a bucurat de consim╚Ť─âm├óntul Por╚Ťii, dob├óndit foarte rapid datorit─â darurilor consistente f─âcute vizirului ╚Öi altor ├«nal╚Ťi demnitari otomani. Posesor a nu mai pu╚Ťin de 171 de mo╚Öii ├«n ┼óara Rom├óneasc─â ╚Öi a 8 ├«n Transilvania, Constantin ╚Öi-a c├ó╚Ötigat ╚Öi sprijinul boierilor p─âm├ónteni, prin intermediul acord─ârii de dreg─âtorii, danii, scutirilor de taxe ╚Öi altor privilegii.

Conducerea ╚Ť─ârii ÔÇô o afacere de familie  

Prima parte a domniei lui Br├óncoveanu a fost marcat─â de puternica influen╚Ť─â exercitat─â asupra sa de familia Cantacuzinilor, ├«n special de unchiul s─âu Constantin, adev─âratul conduc─âtor al politicii externe a principatului. ├Än acela╚Öi timp, alte dreg─âtorii importante erau ocupate de Cantacuzini. Conducerea o╚Ötirii a fost de╚Ťinut─â numai de membrii acestei familii, pe toat─â perioada domniei lui Br├óncoveanu, chiar ╚Öi dup─â r─âcirea rela╚Ťiilor cu rudele sale din partea mamei. Pe de alt─â parte, domnul a numit ├«n sfatul domnesc ╚Öi membri ai familiei din partea tat─âlui, rude ale so╚Ťiei sale, doamna Marica, nepoata lui Antonie Vod─â din Pope╚Öti (domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ├«ntre 1669-1672), dar ╚Öi pe ginerii s─âi, Scarlat Mavrocordat, ╚śerban Greceanu ╚Öi Iordache Cre╚Ťulescu. ├Än total, ├«n cei 25 de ani de domnie ai lui Br├óncoveanu, prin sfatul domnesc au trecut 36 de boieri care erau rude cu el sau cu Cantacuzinii, voievodul fiind acuzat de adversarii s─âi de tiranie, pentru c─â a numit numai dreg─âtori din neamul lui.

Domnul și-a atras de partea sa și Biserica, prin numeroase daruri și scutiri fiscale acordate mănăstirilor și înaltului cler. În plus, el a ctitorit un important număr de biserici, în Capitală, dar și la Râmnicu Sărat, Hurezi, Mamul, Brâncoveni sau în Transilvania.

Pentru a-╚Öi sus╚Ťine domnia, Br├óncoveanu a fost nevoit s─â recurg─â la o politic─â fiscal─â drastic─â, necesar─â pentru a potoli l─âcomia otomanilor, precum ╚Öi pentru a sus╚Ťine cheltuielile Cur╚Ťii ╚Öi ambi╚Ťioasele sale proiecte pe plan cultural, religios ╚Öi edilitar. ├Än timpul domniei lui Constantin Br├óncoveanu, cur╚Ťile domne╚Öti de la Bucure╚Öti ╚Öi T├órgovi╚Öte au c─âp─âtat o str─âlucire nemai├«nt├ólnit─â la predecesorii s─âi. Considerat at├ót de contemporanii rom├óni ╚Öi otomani, c├ót ╚Öi de posteritate, cel mai bogat voievod din istoria ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, domnitorul s-a folosit de averea sa uria╚Ö─â pentru a crea un fast f─âr─â precedent la cur╚Ťile domne╚Öti, ├«n urma repara╚Ťiilor f─âcute la palatele domne╚Öti ┼či datorit─â noilor construc╚Ťii ╚Öi a obiectelor de lux achizi╚Ťionate de domnitor. ├Än plus, Br├óncoveanu a impus ╚Öi o etichet─â foarte sever─â, at├ót slujba╚Öilor ╚Öi curtenilor, c├ót ╚Öi membrilor familiei sale.

Cu toate privilegiile ╚Öi darurile oferite reprezentan╚Ťilor elitei, politica ambi╚Ťioas─â a lui Br├óncoveanu, precum ╚Öi luxul Cur╚Ťii ╚Öi averea sa au st├órnit nemul╚Ťumiri ├«n r├óndul unor boieri. Uneltirile ├«mpotriva domnului erau ├«ncurajate la ├«nceput de rivalii din exterior, membrii familiei lui ╚śerban Vod─â, refugia╚Ťi ├«n Imperiul Habsburgic, sau de Rusete╚Ötii ╚Öi Cantemire╚Ötii din Moldova, iar ulterior chiar de Cantacuzini, dup─â ce Br├óncoveanu l-a ├«nl─âturat pe unchiul s─âu, stolnicul Constantin, ╚Öi ╚Öi-a exercitat direct autoritatea ├«n politica extern─â a ╚Ť─ârii.

Br├óncoveanu se ar─âta necru╚Ť─âtor cu intrigile du╚Ömanilor. ├Än 1693, de pild─â, el a lichidat ultima r─âm─â╚Öi╚Ť─â a opozi╚Ťiei vizavi de familia Cantacuzinilor, prin execu╚Ťia lui Staico Buc╚Öan, care tr─âise mult timp refugiat ├«n F─âg─âra╚Ö ╚Öi fusese pretendent la tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, baz├óndu-se pe ajutorul Habsburgilor. ├Än 1699, el i-a condamnat la sp├ónzur─âtoare pe boierul Preda Prooroceanul ╚Öi pe paharnicul Staico Meri╚Öanu, care l-au p├ór├ót la Poart─â, ├«ncuraja╚Ťi de domnul Moldovei, Constantin Cantemir. Pentru ca pedepsele lor s─â fie un avertisment pentru al╚Ťi poten╚Ťiali tr─âd─âtori, cei doi au fost executa╚Ťi ├«n fa╚Ťa poporului, ├«n zi de t├órg, iar complicii lor au fost trimi╚Öi la ocn─â.

├Ändep─ârtarea Cantacuzinilor 

Ruptura dintre Constantin Br├óncoveanu ╚Öi familia Cantacuzinilor a ├«nceput ├«n 1703, dup─â ce domnitorul a ob╚Ťinut de la sultanul Mustafa al II-lea ├«nt─ârirea ├«n scaun pe via╚Ť─â. Acest privilegiu a fost c├ó╚Ötigat cu importante sacrificii financiare, principalul fiind acceptarea dubl─ârii haraciului. Asigurat c─â va r─âm├óne domn pe via╚Ť─â, Br├óncoveanu a decis s─â-╚Öi asume riscul de a rupe leg─âturile cu rudele sale, un motiv important pentru aceast─â decizie fiind dorin╚Ťa de a se asigura c─â tronul va fi mo╚Ötenit de unul dintre fiii s─âi.

├Än schimb, Cantacuzinii considerau domnia lui Br├óncoveanu o solu╚Ťie de compromis, pentru ├«nl─âturarea preten╚Ťiilor rivalilor, ╚Öi nu aveau de g├ónd s─â renun╚Ťe la tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. O alt─â cauz─â important─â a tensiunilor dintre domn ╚Öi rudele sale o reprezentau divergen╚Ťele de opinie ├«n probleme importante de politic─â extern─â. ├Än timp ce Cantacuzinii aveau o atitudine filorus─â, Br├óncoveanu prefera o politic─â prudent─â, refuz├ónd s─â se opun─â f─â╚Ťi╚Ö ├Änaltei Por╚Ťi.

branc jpg jpeg

├Än 1706, Br├óncoveanu l-a ├«nl─âturat pe Mihai Cantacuzino din func╚Ťia de mare sp─âtar. Tensiunile dintre domnitor ╚Öi rudele sale au fost aparent aplanate prin intermediul ╚Ťarului Petru cel Mare, la interven╚Ťia c─âruia func╚Ťia de mare sp─âtar a fost ocupat─â de nepotul celui ├«nl─âturat, Toma Cantacuzino. ├Äns─â Br├óncoveanu nu a fost iertat de Cantacuzini, unchii s─âi, Constantin ╚Öi Mihai, cei care l-au adus pe tron, uneltind acum ├«mpotriva lui. Ace╚Ötia au c─âutat sprijin extern ├«mpotriva domnitorului, acuz├ónd st─âp├ónirea sa ÔÇ×tiranic─âÔÇŁ, birurile mari, nerespectarea unor privilegii ale boierilor, sper├ónd astfel c─â vor reu╚Öi s─â-l ├«nlocuiasc─â pe Br├óncoveanu cu un membru al familiei lor.

R─âzboiul ruso-turc pecetluie╚Öte soarta lui Br├óncoveanu 

Uneltirile Cantacuzinilor au r─âmas f─âr─â rezultat p├ón─â la izbucnirea r─âzboiului ruso-turc din 1710, c├ónd Br├óncoveanu a fost pus ├«ntr-o situa╚Ťie foarte dificil─â, sporit─â de faptul c─â vechiul s─âu rival Dimitrie Cantemir, care tocmai fusese numit de ├Änalta Poart─â pe tronul Moldovei, trecuse f─â╚Ťi╚Ö de partea ru╚Öilor. Prins ├«ntre ciocan ╚Öi nicoval─â, mai precis ├«ntre oastea otoman─â condus─â de marele vizir Mehmed Baltagi, care se ├«ndrepta spre Moldova, ╚Öi armata lui Petru cel Mare, care se afla deja acolo, Br├óncoveanu a trimis la Ia╚Öi o misiune sub pretextul negocierii unei p─âci. ├Än realitate, el ├«ncerca s─â afle inten╚Ťiile ╚Ťarului, ├«ns─â nu a primit niciun r─âspuns de la ru╚Öi, irita╚Ťi de ezit─ârile sale. ├Än aceast─â situa╚Ťie tensionat─â, Cantacuzinii au ales s─â treac─â pe fa╚Ť─â de partea ru╚Öilor. Marele sp─âtar Toma Cantacuzino a dezertat ├«n fruntea unui deta╚Öament de cavalerie ╚Öi s-a al─âturat trupelor ╚Ťarului, care au asediat ╚Öi cucerit Br─âila, ├«n iulie 1711. ├Äns─â aceast─â mic─â victorie a a ru╚Öilor era inutil─â, cu doar c├óteva zile ├«nainte armata ╚Ťarului fiind ├«nfr├ónt─â decisiv de otomani ╚Öi capitul├ónd la St─ânile╚Öti. Fuga sp─âtarului Toma a f─âcut ╚Öi mai dificil─â situa╚Ťia lui Br├óncoveanu, care a fost nevoit s─â le predea otomanilor toate proviziile cump─ârate pentru ru╚Öi ╚Öi s─â-i restituie lui Petru aurul primit ├«n acest scop. ├Än plus, el a fost ├«nvinuit de du╚Ömanii s─âi c─â din cauza ezit─ârilor lui a e╚Öuat campania ╚Ťarului.

polo jpg jpeg

Dup─â ├«nfr├óngerea ru╚Öilor de la St─ânile╚Öti, domnia lui Br├óncoveanu a devenit nesigur─â. Domnitorul a depus eforturi ├«nsemnate pentru a rec├ó╚Ötiga ├«ncrederea ╚Öi sprijinul ╚Ťarului, ├«ns─â totul s-a dovedit ├«n zadar. ├Än acela╚Öi timp, el a ├«ncercat o mai mare apropiere de Habsburgi, ob╚Ťin├ónd din partea ├«mp─âratului Carol al VI-lea promisiunea c─â i se va permite s─â se refugieze ├«n Transilvania, ├«mpreun─â cu toat─â familia sa, ├«n caz de pericol. ├Äns─â toate ac╚Ťiunile lui Br├óncoveanu nu reprezentau o politic─â coerent─â, ci mai degrab─â ├«ncerc─âri disperate de a-╚Öi asigura supravie╚Ťuirea.

Ruptura cu familia Cantacuzinilor era acum definitiv─â. Averile sp─âtarului Toma ╚Öi ale ├«nso╚Ťitorilor s─âi fugi╚Ťi ├«n Rusia au fost confiscate, iar ceilal╚Ťi membri ai familiei au fost ├«ndep─ârta╚Ťi din cercurile puterii. ├Än acest context, Cantacuzinii au decis s─â-l ├«nl─âture pe Br├óncoveanu cu orice pre╚Ť. Denun╚Ťurile ├«mpotriva lui Br├óncoveanu erau nenum─ârate la Istanbul. Domnul era acuzat de tr─âdare, comploti╚Ötii afirm├ónd printre altele c─â jefuie╚Öte ╚Ťara ╚Öi depune banii ├«n b─âncile din Viena ╚Öi Vene╚Ťia, pentru a se ├«ntre╚Ťine dup─â ce ar fi fugit ├«mpreun─â cu familia ├«n Transilvania, unde avea mai multe propriet─â╚Ťi. Cantacuzinii informau Poarta despre coresponden╚Ťa secret─â dintre domn ╚Öi Habsburgi, ├«n plus ├«l acuzau c─â l-a ├«ndemnat pe sp─âtarul Toma s─â fug─â la ru╚Öi.

├Än schimb, Br├óncoveanu f─âcea eforturi disperate s─â-i asigure pe otomani de fidelitatea lui. Domnul a acceptat s─â pl─âteasc─â toate solicit─ârile financiare ale Por╚Ťii, i-a desp─âgubit pe br─âileni pentru pagubele suferite ├«n urma asediului ru╚Öilor, a trimis lucr─âtori la cetatea Hotinului. ├Äns─â toate aceste str─âdanii s-au dovedit inutile. Atitudinea otomanilor s-a schimbat dup─â 1711. C├ót timp au suferit ├«nfr├óngeri ├«n r─âzboaiele cu puterile cre╚Ötine, turcii au preferat o politic─â prudent─â, toler├ónd ac╚Ťiunile domnului rom├ón. ├Än schimb, dup─â victoria ├«mpotriva ru╚Öilor, atitudinea otomanilor a devenit revan╚Öard─â ╚Öi agresiv─â. Dup─â tr─âdarea lui Dimitrie Cantemir, ├Änalta Poart─â nu a mai trecut cu vederea nicio abatere a domnilor rom├óni. Acuza╚Ťiile aduse lui Br├óncoveanu de Cantacuzini ╚Öi de acoli╚Ťii lor erau binecunoscute la Istanbul, iar ├«n acest context Poarta a preferat s─â-l ├«nl─âture pe domn.

Tragicul sf├ór╚Öit al Br├óncovenilor  

Constantin Br├óncoveanu a fost mazilit pe 24 martie 1714. Domnul a fost arestat ╚Öi dus la Istanbul ├«mpreun─â cu toat─â familia sa, iar toate bunurile mobile descoperite ├«n ╚Ťar─â (12.000 de galbeni, argint─ârie, bl─ânuri ╚Öi haine scumpe etc.) au fost confiscate. Pe tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti a fost numit ╚śtefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin. ├Än plus, banul Constantin ╚śtirbei ╚Öi logof─âtul Radu Dudescu, ├«nrudi╚Ťi cu Cantacuzinii, au fost trimi╚Öi la Istanbul pentru a-l mitui pe vizir ╚Öi a se asigura c─â Br├óncoveanu va fi executat.

Averea uria╚Ö─â a lui Br├óncoveanu, care l-a ajutat de nenum─ârate ori ├«n eforturile sale diplomatice ╚Öi care i-a adus porecla de ÔÇ×Alt├«n-BeyÔÇŁ (ÔÇ×Prin╚Ťul AuruluiÔÇŁ), despre care se vorbea uneori cu ÔÇ×o exagerare cu adev─ârat turceasc─âÔÇŁ, dup─â expresia ambasadorului vene╚Ťian la ├Änalta Poart─â, Andrea Memmo, i-a gr─âbit sf├ór╚Öitul domnului, st├órnind numeroase invidii. Memmo relata ├«n iulie 1714 numeroasele torturi la care fuseser─â supu╚Öi Br├óncovenii pentru a m─ârturisi unde au ascuns averile. Dup─â ce otomanii au smuls de la Br├óncoveni tot ce au putut afla, domnul, cei patru fii ai s─âi (Constantin, ╚śtefan, Radu ╚Öi Matei) ╚Öi sfetnicul s─âu Ianache V─âc─ârescu au fost decapita╚Ťi pe 15 august 1714, ├«n fa╚Ťa sultanului Ahmed al III-lea ╚Öi a Cur╚Ťii sale. Trupurile lor au fost aruncate ├«n mare, iar ceilal╚Ťi membri ai familiei domnului, care au r─âmas ├«n via╚Ť─â, au fost exila╚Ťi ├«n Asia Mic─â.

mormbna jpg jpeg

Constantin Br├óncoveanu a reu╚Öit, timp de mai bine de 25 de ani s─â p─âstreze ╚Ťara ÔÇ×├«ntreag─â prin toate greut─â╚Ťile unei epoci extraordinareÔÇŁ, dup─â cum spunea Nicolae Iorga, pe 15 august 1914, ├«ntr-o conferin╚Ť─â sus╚Ťinut─â la Ateneul Rom├ón, la exact 200 de ani de la decapitarea domnitorului. Sf├ór╚Öitul tragic al domnitorului ╚Öi al celor patru fii ai s─âi i-a impresionat profund pe contemporani. Doamna P─âuna, so╚Ťia lui ╚śtefan Cantacuzino, cel care l-a ├«nlocuit pe Br├óncoveanu pe scaunul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, ╚Öi-a pierdut min╚Ťile, chiar ├«n ziua ├«n care capul fostului domn a c─âzut sub securea c─âl─âului. Contextul ╚Öocant al execu╚Ťiei ÔÇô cei patru copii uci╚Öi sub ochii tat─âlui ╚Öi ├«ndemnul adresat de domnitor celui mai mic dintre fii de a nu renun╚Ťa la credin╚Ťa str─âmo╚Öeasc─â ÔÇô a contribuit la amplificarea personalit─â╚Ťii voievodului ╚Öi la transformarea sa ├«ntr-o adev─ârat─â legend─â. Sf├ór╚Öitul Br├óncovenilor a fost relatat pe larg ├«n cronicile rom├óne╚Öti ╚Öi ├«n rapoartele diploma╚Ťilor str─âini de la Istanbul, dar a intrat ╚Öi ├«n folclor.