Boboteaza în Bucureștiul anului 1915: „Ziua gerului”
Sărbătorită pe 6 ianuarie, Boboteaza amintește de momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În mod tradițional, curajoșii înfruntă gerul și se aruncă în apele rece pentru a scoate crucea aruncată de preoți. Revista Minerva din 7 ianuarie 1915, relata povestea eroului care intra în apa Dâmboviței pentru a recupera crucea aruncată de Mitropolitul Țării.
„Românul are o zicătoare cu privire la sărbătorile noastre creștinești: Crăciunul e al flămândului, Paștele e al fudulului (Asta pentru că în ziua Nașterii Domnului de obicei își strică stomacul, iar la Înviere își pătează totdeauna hainele noi nouțe cu ceară de lumânare). Bobotează are parte de o soartă mai ingrată, căci ea e ziua oficial cunoscută a gerului. Zici Bobotează, zici ger; zici ger, zici Bobotează. (...) Un singur personal tremură însă într-adevăr mai abitir în ziua de Boboteaza, ca oricând. Este acela care are sarcina să scoată din apa Dâmboviței crucea pe care o aruncă în.. valurile râului Mitropolitul Țării. Eroul care intră aproape până la genunchi în apă pentru ca să caute, fără mănuși, sfântul simbol al creștinătății în fundul tulbure al Dâmboviței – și căruia i se oferă pentru acest gest, anual, suma de trei sute de lei – a răcit chiar în câțiva ani, din pricină că a stat vreo zece minute cu picioarele în apă...”, scria revista Minerva, , conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătorită pe 6 ianuarie, reprezintă împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie este prăznuită atât de creştinii ortodocşi, cât şi de cei catolici, scrie adevarul.ro.
Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan. Pe 6 ianuarie, mii de credincioşi merg în biserici ca să ia agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii religioşi o beau ca să fie protejaţi de rele.
Boboteaza sau Botezul Domnului, una dintre cele 12 sărbători creştine importante, este celebrată la 6 ianuarie. Pe lângă tradiţia sfinţirii apelor, până anul trecut, înainte de pandemie, includea şi o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbaţii scot din apă crucea aruncată de preoţi, dar şi superstiţii, precum aflarea ursitului.
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită. De Bobotează începe activitatea publică a Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se arată pentru prima dată Sfânta Treime, prin botezul de la apa Iordanului. Credincioşii sunt chemaţi să ia darurile Sale din apa cea sfinţită, spun teologii.
