┬źBiroul Interpol┬╗ din Rom├ónia   ├«nc─â din anul 1928 jpeg

┬źBiroul Interpol┬╗ din Rom├ónia - ├«nc─â din anul 1928

´╗┐Proliferarea criminalit─â╚Ťii transfrontaliere - ├«n special traficul cu narcotice, carne vie ╚Öi publica╚Ťii cu caracter obscen - a determinat statele afectate s─â caute solu╚Ťii pentru reprimare. Astfel, s-a ajuns la ideea cre─ârii unei organiza╚Ťii interna╚Ťionale de poli╚Ťie ╚Öi a unor birouri centrale na╚Ťionale care s─â coopereze ╚Öi s─â fac─â schimb de informa╚Ťii ├«n ac╚Ťiunea comun─â de combatere a criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale.

Primul pas are loc ├«n anul 1923, c├ónd Congresul Interna╚Ťional de Poli╚Ťie (Judiciar─â)1 de la Viena a decis ├«nfiin╚Ťarea Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie Criminal─â, organiza╚Ťie care din anul 1956 a devenit cunoscut─â publicului sub denumirea de Interpol. De remarcat c─â Rom├ónia este membr─â fondatoare a acestei organiza╚Ťii.

├Äns─â aceast─â Comisie Interna╚Ťionl─â de Poli╚Ťie Criminal─â nu-╚Öi putea realiza pe deplin scopurile dac─â nu era sprijinit─â ╚Öi de Birourile centrale na╚Ťionale ale statelor membre, ac╚Ťiune care t─âr─âg─âna.

Acest lucru va fi realizat abia ├«n anul 1928, c├ónd, cu ocazia celei de a V-a sesiuni ordinare a Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie Criminal─â (de la Berna), s-a luat ini╚Ťiativa ├«nfiin╚Ť─ârii a c├óte unui ÔÇ×Birou Central Na╚ŤionalÔÇŁ (ÔÇ×InterpolÔÇŁ) ├«n fiecare stat membru.

Urgen╚Ťa a necesitat ca primele astfel de birouri s─â fie ├«nfiin╚Ťate de Comisie la Bucure╚Öti, Sofia, Viena, Berlin ╚Öi Amsterdam2. Explica╚Ťia: regimul bol╚Öevic instalat ├«n URSS, prin organele sale speciale, ÔÇ×invadaÔÇŁ cu cantit─â╚Ťi ├«nsemnate de droguri ÔÇ×societatea burghez─â decadent─âÔÇŁ, parte din sumele rezultate fiind utilizate de sovietici ├«n finan╚Ťarea clandestin─â a partidelor comuniste locale ├«n scopul ÔÇ×submin─ârii ╚Öi pr─âbu╚Öirii Occidentului imperialistÔÇŁ. Prin urmare, Rom├ónia ╚Öi Bulgaria, devenite por╚Ťi de intrare ╚Öi rute de tranzit clandestin pentru opiu ╚Öi alte substan╚Ťe stupefiante, ├«ndeplineau sarcini strategice ├«n acest ÔÇ×r─âzboi subversivÔÇŁ.

Din aceste motive, m─âsurile dispuse ╚Öi structurile create de statul rom├ón ├«n combaterea criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale au avut caracter secret, Biroul Central Na╚Ťional (Interpol) fiind creat ╚Öi camuflat ├«n cadrul Direc╚Ťiei Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale a Statului (DPSG).

├Än r├óndurile urm─âtoare, vom cunoa╚Öte unele documente ╚Öi fapte inedite care au stat la baza fond─ârii ╚Öi activit─â╚Ťii acestor institu╚Ťii.

├Änc─â din anul 1926 ÔÇô Rom├ónia reprim─â la nivel na╚Ťional traficul cu droguri, traficul cu femei ╚Öi copii, traficul cu publica╚Ťii obscene

├Än anul 1925, la Geneva, a avut loc Conferin╚Ťa Interna╚Ťional─â a Opiului, dar statele participante nu au ajuns la o ├«n╚Ťelegere privind condamnarea ╚Öi combaterea interna╚Ťional─â.

├Än ciuda e╚Öecului de la Conferin╚Ťa Opiului ╚Öi altor dispute interna╚Ťionale, Rom├ónia ├«╚Öi asum─â sarcini ╚Öi face pa╚Öi concre╚Ťi ├«n combaterea traficului cu stupefiante, carne vie ╚Öi publica╚Ťiilor obscene. Ca dovad─â: Ordinul Circular nr. 11583-S(ecret) din 2 martie 1926, al ministrului de Interne (DPSG), prin care se dispune ca organele centrale ╚Öi teritoriale ale Ministerului s─â urm─âreasc─â, s─â cerceteze ╚Öi s─â reprime:

ÔÇ×1) Traficul de femei 3 ╚Öi copii;
2) Circula╚Ťia ╚Öi traficului de publica╚Ťii obscene;
3) Traficul cu opiu ╚Öi alte stupefianteÔÇŁ 4 .

Mai mult, la 14 aprilie 1927, ministrul de Interne revine cu Ordinul Circular nr. 20605-S(ecret), prin care aminte╚Öte func╚Ťionarilor ╚Öi structurilor din Ministerul de Interne s─â ÔÇ×dea aten╚Ťia cuvenit─â ├«n cazurile ╚Öi delictele de a fi fabricat, de╚Ťinut, importat, exportat, pus ├«n comer╚Ť sau favorizat circula╚Ťia scrierilor, gravurilor, picturilor, imprimatelor ╚Öi oric─âror imagini ╚Öi obiecte obsceneÔÇŁ5.

A╚Öadar, ├«nc─â din anul 1926 organelor speciale ale statului rom├ón aveau printre atribu╚Ťii ╚Öi sarcini ╚Öi reprimarea traficului cu droguri, carne vie ╚Öi a publica╚Ťiilor obscene. ╚śi de╚Öi nu exista ├«nc─â Biroul Central Na╚Ťional, Ministerul de Interne din Rom├ónia coopera ╚Öi efectua schimb de informa╚Ťii ├«n domeniu cu omologii din statele partenere, direct sau prin Comisia Interna╚Ťional─â de Poli╚Ťie Criminal─â.

Crearea ÔÇ×Biroului Central Na╚ŤionalÔÇŁ (Interpolul local) - ca institu╚Ťie de cooperare interna╚Ťional─â

├Än anul 1928, conducerea statului rom├ón deja analiza necesitatea reform─ârii Ministerului de Interne ╚Öi adoptarea unei noi Legi pentru Oganizarea Poli╚Ťiei Generale a Statului, fiind vizat─â ╚Öi chestiunea ├«mbun─ât─â╚Ťirii colabor─ârii interna╚Ťionale ├«n domeniu6.

Reiese acest lucru din documentele preg─âtitoare care au stat la baza reformei. De exemplu, ├«n memoriul de sus╚Ťinere a ÔÇ×Proiectului de organizare a Poli╚Ťiei Rom├óneÔÇŁ, dr. Traian Puticiu7 - director de prefectur─â de Poli╚Ťie, Oradea - ├«i raporta ministrului de Interne c─â ÔÇ×pentru leg─âturi c├ót mai str├ónse de colaborare ├«ntre poli╚Ťiile mondialeÔÇŁ, Congresul Interna╚Ťional de Poli╚Ťie de la Viena din anul 1923 a hot─âr├ót ├«nc─â de atunci organizarea ╚Öi punerea ├«n func╚Ťiune imediat─â a Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie Criminal─â. Astfel, conchidea dr. Traian Puticiu, a sosit vremea ca ÔÇ×Rom├ónia s─â ia parte la lucrarea important─â a Poli╚Ťiei ModerneÔÇŁ ╚Öi s─â adere la mi╚Öcarea pentru ÔÇ×combaterea criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale ╚Öi interlocaleÔÇŁ8.

Apoi, dr. Traian Puticiu a ├«naintat ministrului de Interne ╚Öi ÔÇ×Proiectul de organizare a Poli╚Ťiei Rom├óneÔÇŁ, care lua ca model ╚Öi situa╚Ťia poli╚Ťiilor din Fran╚Ťa, Italia ╚Öi Marea Britanie. Dr. Traian Puticiu considera c─â pentru ÔÇ×combaterea criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale ╚Öi interlocaleÔÇŁ este ÔÇ×binemotivat─â propunerea de a se organiza o Sec╚Ťie Special─â Criminal─â la Direc╚Ťia General─â de Siguran╚Ť─â [DPSG], sub conducerea unui director de poli╚Ťie. Acest serviciu va fi Biroul Central de identificare ╚Öi urm─ârire, va con╚Ťine eviden╚Ťa pedepsi╚Ťilor ╚Öi, totodat─â, va fi Centrala luptei contra criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale, ├«n: falsificarea de moned─â ╚Öi efecte, comer╚Ťul de carne vie, pornografie ╚Öi stupefiante. Acest serviciu, ├«n cazuri complicate, va pune la dispozi╚Ťie direct personalul specializat pentru cercetarea cauzelor interna╚Ťionale sau de mare importan╚Ť─â. Tot a╚Öa, se va organiza pe l├óng─â Inspectoratele Regionale c├óte o Brigad─â volant─âÔÇŁ9.

Cu alte cuvinte, dr. Traian Puticiu ├«l ÔÇ×somaÔÇŁ pe ministrul s─âu c─â a sosit timpul ca Ministerul de Interne din Rom├ónia s─â adere cu toat─â for╚Ťa la activitatea ╚Öi scopurile Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie Criminal─â.

Acesta fiind contextul, Ministrul de Interne, Alexandru Vaida-Voevod (foto sus), ia seam─â de argumentele speciali╚Ötilor ╚Öi emite Ordinul Circular nr. 02212 (Secret) din 12 ianuarie 1929 prin care aduce la cuno╚Ötin╚Ťa tuturor organelor din subordine c─â: ÔÇ×S-a ├«nfiin╚Ťat la Ministerul de Interne (Direc╚Ťia Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale, Serviciul Poli╚Ťiei Generale ╚Öi de Frontier─â) un Birou [secret], care va avea ├«n atribu╚Ťii chestiunile privitoare la:

1) Traficul de femei și copii;
2) Represiunea circula╚Ťiei ╚Öi traficului de publica╚Ťii obscene;
3) Traficul cu opiu ╚Öi alte stupefianteÔÇŁ.

Ministrul (ÔÇ×ssÔÇŁ/C. Zguriadescu) le amintea subordona╚Ťilor ╚Öi dispozi╚Ťiile Ordinului Circular nr. 20605-S(ecret) din 14 aprilie 1927 ╚Öi ruga s─â fie raportate noului Birou din DPSG dac─â de la acea dat─â ╚Öi p├ón─â ├«n prezent fuseser─â cercetate asemenea delicte.

├Än caz afirmativ, ministrul cerea s─â fie prezentat─â o situa╚Ťie pentru fiecare caz ├«n parte, precum ╚Öi solu╚Ťiile ╚Öi termenele pe care le-au dat instan╚Ťele judec─âtore╚Öti actelor dresate10.

Dou─â zile mai t├órziu, la 14 ianuarie 1929, conducerea Direc╚Ťiei Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale a Statului emite ╚Öi ea Ordinul Circular nr. 02325S(ecret) prin care anun╚Ťa structurile din subordine cu privire la ├«nfiin╚Ťarea ÔÇ×Biroului, care va avea ├«n atribu╚Ťii chestiunile privitoare la reprimarea traficul de femei ╚Öi copii, circula╚Ťiei ╚Öi traficului de publica╚Ťii obscene, traficul cu opiu ╚Öi alte stupefianteÔÇŁ.

De asemenea, ├«n ordinul din 14 ianuarie 1929 conducerea DPSG f─âcea referire ╚Öi la dispozi╚Ťiile Ordinului Circular nr. 11583 din 2 martie 1926 ╚Öi a ordonat subordona╚Ťilor ÔÇ×a se dispune urm─ârirea de aproape a acestei chestiuni. Celor care vor fi dovedi╚Ťi c─â traficheaz─â cu astfel de droguri se vor dresa ╚Öi vom fi imediat ├«ncuno╚Ötiin╚Ťa╚Ťi. Cercet─ârile vor fi f─âcute cu scopul de a stabili:

a) originea de unde se procur─â aceste droguri;
b) numele farmacistului, comerciantului sau intermediarului din ╚Ťara care procur─â astfel de droguri;
c) numele fabrican╚Ťilor sau intermediarilor de peste hotare, de la care s-au procurat sau prin mijlocirea c─ârora au fost transmise ╚Öi introduse ├«n ╚Ťar─â astfel de droguriÔÇŁ.

╚śi, sublinia conducerea Direc╚Ťiei, ÔÇ×aceast─â din urm─â informa╚Ťie este necesar─â fiindc─â prin autorit─â╚Ťile din ╚Ť─ârile respective s─â se poat─â lua m─âsuri pentru urm─ârirea ╚Öi pedepsirea lor. Pentru fiecare din cazurile descoperite p├ón─â ├«n prezent ne ve╚Ťi trimite rapoarte lunare, completate cu datele ar─âtate mai sus. ├Än cazurile c├ónd actele dresate s-au ├«naintat Parchetului, v─â rug─âm s─â ne ar─âta╚Ťi ╚Öi ce a hot─âr├ót Justi╚ŤiaÔÇŁ11 (semneaz─â ministrul de Interne /ss/ C. Zguriadescu; ╚Öi directorul general al DPSG).

La 21 februarie 1929, Prefectura Jude╚Ťului B─âl╚Ťi raporta c─â ÔÇ×Poli╚Ťia B─âl╚Ťi a cercetat deja dou─â cazuri de trafic cu stupefiante ├«n cursul lunilor ianuarie ╚Öi februarie 1929ÔÇŁ, ├«n spe╚Ť─â: ÔÇ×morfinomana Tatiana RovichiÔÇŁ, respectiv ÔÇ×morfinomanii Ponomareova mama ╚Öi fiulÔÇŁ12.

Toate informa╚Ťiile de mai sus erau centralizate ├«n cadrul a╚Öa numitului ÔÇ×Dosar Special al ChestiuniiÔÇŁ, constituit la Biroul Central Na╚Ťional, care cuprindea ╚Öi aspectele relevante care ╚Ťineau de cooperarea interna╚Ťional─â a institu╚Ťiei ├«n combaterea acestor tipuri de criminalitate. De pild─â, la Dosar exist─â ╚Öi un exemplar din ÔÇ×Bulletin D'InformationÔÇŁ, vol. IV, No. 1, iulie 1930 - al ÔÇ×L'Association de Defense Internationale Contre les Stup├ęfiantsÔÇŁ cu sediul la Geneva (╚Öi New York), unde remarc─âm ╚Öi un material semnat de americanul Richmond P. Hobson, pre╚Öedintele ÔÇ×International Narcotics Defence AssociationÔÇŁ (fondat ├«n anul 1923) ╚Öi al ÔÇ×World Narcotic Defence AssociationÔÇŁ (anul 1927)13.

Pe scurt, acesta a fost contextul ╚Öi etapele urmate de Rom├ónia ├«n ac╚Ťiunea sa de punere ├«n aplicare a Deciziei celei de a V-a sesiuni ordinare a Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie Criminal─â de la Berna, privind crearea ÔÇ×Centralei luptei contra criminalit─â╚Ťii interna╚ŤionaleÔÇŁ, ├«n spe╚Ť─â a Biroului Central Na╚Ťional din Rom├ónia ca organ specializat ├«n identificarea, urm─ârirea ╚Öi combaterea criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale.


Foto S.A.: Ministerul de Interne, Ordinul Circular nr. 02212 (Secret) din 12 ianuarie 1929; sursa: Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├óniei

Ordin 1 jpg jpeg

Colaborarea Poli╚Ťiei Rom├óne cu autorit─â╚Ťile din Statele Unite ale Americii

├Än aceast─â perioad─â, ministerul nostru de Interne avea deja o colaborare str├óns─â cu institu╚Ťia similar─â din Marea Britanie, cu ajutorul c─âreia atunci se ├«nfiin╚Ťa Corpul Detectivilor din Rom├ónia. Eugen Cristescu, directorul Poli╚Ťiei de Siguran╚Ť─â, s-a deplasat la sediul Scotland Yard, unde ÔÇ×a convenit cu ╚Öefii poli╚Ťiei londoneze ca s─â fie trimis ├«n Rom├ónia, la dispozi╚Ťia Poli╚Ťiei noastre de Siguran╚Ť─â, un poli╚Ťist englez, pentru a o pune la curent cu metodele adoptate de Scotland Yard - Metropolitan Police Service din Londra. A sosit ├«n Rom├ónia maiorul Arthur James McCoy, fostul ╚Öef Inspector de Investiga╚Ťii Criminale de la Poli╚Ťia din Liverpool14.

O colaborare str├óns─â ├«n combaterea criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale avea Rom├ónia ╚Öi cu Statele Unite ale Americii. Era vorba ├«ns─â de rela╚Ťie strict bilateral─â, axat─â mai mult pe chestiunea combaterii drogurilor. S-a optat pentru acest tip de colaborare ├«ntruc├ót americanii au refuzat s─â fac─â parte din Comisia Interna╚Ťiona─â de Poli╚Ťie Criminal─â, de╚Öi participaser─â la Congresul din anul 1923. Abia la 10 iunie 1938 SUA s-au al─âturat acestei organiza╚Ťii, chiar la Bucure╚Öti, unde a avut loc cea de a 14-a sesiune ordinar─â a Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie Criminal─â.

Acela╚Öi Eugen Cristescu avea contacte pe linie profesional─â cu Leonard V. Harrison, de la la ÔÇ×Biroul Higienei SocialeÔÇŁ din New York, sau cu Edmund P. Mulrooney, de la Police Commission of City of New York.

├Än ÔÇ×Dosarul Special al ChestiuniiÔÇŁ de la ÔÇ×Biroul Central Na╚ŤionalÔÇŁ de la DPSG (amintit mai sus), stau ca m─ârturie ╚Öi c├óteva documente, inedite, referitoare strict la colaborarea rom├óno-american─â ├«n domeniul combaterii drogurilor. Iat─â despre ce este vorba:

La 30 iulie 1930, Treasury Department, prin Bureau of Narcotics15 (Washington), a solicitat colaborarea DPSG din Rom├ónia ├«ntr-un caz cu care se confruntau cei de la Office of Commisioner of Narcotics. Americanii au trimis p─âr╚Ťii rom├óne ÔÇ×trei specimene de h├órtie de ├«mpachetat, g─âsit─â cu morfin─â ╚Öi alte stupefiante, prinse ├«n aceast─â ╚Ťar─âÔÇŁ, dup─â cum urmeaz─â:

ÔÇ× Ex. no.1 : h├órtie g─âsit─â ├«mpachetat─â cu morfin─â, prins─â la New York;
Ex. no. 2 : hârtie găsită cu heroină și morfină, prinsă la Île de France;
Ex. no. 3 : h├órtie ├«n care era ├«mpachetat─â morfin─â, prins─â la New York din Innoko la 18 iulie 1930ÔÇŁ.

Cei de la Office of Commisioner of Narcotics (din Washington) apreciau c─â ÔÇ×poate toat─â aceast─â h├órtie este special fabricat─â pentru traficul ilicit de stupefiante ╚Öi dac─â fabrican╚Ťii h├órtiei ar putea fi identifica╚Ťi, cu o list─â a clien╚Ťilor lor, ar fi o informa╚Ťie foarte avantajoas─â ├«n cercet─ârile unor asemenea cazuriÔÇŁ. Americanii r─âm├óneau recunosc─âtori Directorului DPSG ├«n cazul c─â dispunea o anchet─â pentru a se constata ÔÇ×dac─â h├órtia trimis─â ca mostr─â este fabricat─â ├«n ╚Ťara Dvs. ╚Öi dac─â ve╚Ťi binevoi a-mi trimite informa╚Ťiile ce ve╚Ťi crede de cuviin╚Ť─â (...)ÔÇŁ.

Scrisoarea de la americani era ├«nso╚Ťit─â de trei anexe cu probele respective.

Direct pe document, directorul DPSG a rezolu╚Ťionat dispunerea unei cercet─âri la ÔÇ×Oficiul pentru desfacerea h├órtieiÔÇŁ pentru identificarea fabricii care putea produce acest tip de h├órtie ╚Öi ÔÇ×s─â se informeze despre rezultatÔÇŁ16.


Foto S.A.: adresa expediat─â de Treasury Department, Bureau of Narcotics (SUA) c─âtre conducerea DPSG din Rom├ónia, 30 iulie 1930; sursa: Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├óniei

Adresa 1 jpg jpeg

Un an mai t├órziu, la 16 iulie 1931, Louis Sussdorff Jr. - ÔÇ×├Äns─ârcinatul cu Afaceri al Statelor Unite ale AmericiiÔÇŁ la Bucure╚Öti, printr-o adres─â cu antetul Lega╚Ťiei SUA, a comunicat Directorului General al DPSG din Rom├ónia c─â: ÔÇ×├Än urma ├«ns─ârcin─ârii Guvernului American, am onoarea a v─â transmite, prin curier special, un pachet marcat strict confiden╚Ťial ╚Öi adresat Dv., care con╚Ťine o list─â neagr─â [ÔÇ×black listÔÇŁ] cu numele unor persoane care se ocup─â cu traficul de narcotice etc., precum ╚Öi o list─â confiden╚Ťial─â cu numele persoanelor suspecte a fi angajate ├«n asemenea afaceriÔÇŁ17. Pe documentul primit de la Lega╚Ťia SUA not─âm ╚Öi semn─âtura de primire: ÔÇ×Director, Eugen CristescuÔÇŁ.

De asemenea, la adresa citat─â, diplomatul Louis Sussdorff Jr. a ata╚Öat ╚Öi scrisoarea original─â din 23 iunie 1931 a comisarului Will S. Wood, ╚Öeful Office of Commisioner of Narcotics (Treasury Department, Bureau of Narcotics, Washington), care ├«l informa pe directorul general al DPSG c─â a trimis prin Serviciul Diplomatic al Statelor Unite ale Americii copii dup─â documentele men╚Ťionate, cu precizarea c─â ele ÔÇ×nu sunt complete, c─âci abia s-au realizat de Biroul nostru [omolog celui din Rom├ónia, n.n.] (...), dar se vor completa ╚Öi reveni asupra lor la timp dup─â noi date, fotografii mai bune ╚Öi dup─â ce se va putea dovedi amprentele digitale: Ve╚Ťi nota c─â fiecare persoan─â trecut─â ├«n listele trimise are un num─âr ╚Öi un mic p─âtr─â╚Ťel, iar fiecare list─â are particularit─â╚Ťile ei. Numerele se vor ├«ntrebuin╚Ťa ├«n telegrame ori pe alte c─âi [├«n coresponden╚Ťa reciproc─â], cu scopul de a fi ╚Ťinute secret sau pentru a economisi cuvinteleÔÇŁ18.

├Än total, black list cuprindea 28 nume, iar lista confiden╚Ťial─â alte 20 nume. Iat─â c├óteva dintre acestea: Spitzer I. Albert; Kirshon Oscar; Halper Irving, zis Itich Little; M─ândic─â Philip, zis Mancuso Filip; Berstein Samuel.


Foto S.A.: adresa din 16 iulie 1931 trimisă de Louis Sussdorff Jr., Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite ale Americii, Directorului General al DPSG din România

Adresa 2 jpg jpeg

A╚Öadar, intensificarea activit─â╚Ťii criminalit─â╚Ťii interna╚Ťionale, ├«n cazul ╚Ť─ârii noastre ad─âug├óndu-se ca factor de risc ╚Öi amenin╚Ťare a╚Öezarea geo-strategic─â ├«n vecin─âtarea unui regim politico-militar care avea ca scop declarat r─âsturnarea prin ac╚Ťiuni subversive a ÔÇ×ordinii burghezeÔÇŁ ╚Öi ├«nlocuirea ei cu ÔÇ×revolu╚Ťia bol╚Öevic─âÔÇŁ, au determinat atunci autorit─â╚Ťile statului rom├ón s─â se afle ├«n prima linie a cooper─ârii ╚Öi schimbului de informa╚Ťii cu statele interesate, dup─â cum relev─â documentele expuse (inedite).

├Än privin╚Ťa particip─ârii Rom├óniei la activitatea Comisiei Interna┼úionale de Poli┼úie Criminal─â, ╚Ťara noastr─â a fost reprezentat─â ├«n aceast─â organiza╚Ťie de o serie de personalit─â╚Ťi, printre care profesorul Vespasian Pella - ministrul plenipoten┼úiar al Rom├óniei la Societatea Na┼úiunilor (Geneva), ┼či dr. Eugen Bianu - director general al Poli┼úiei de Siguran┼ú─â, ales vicepre╚Öedinte al Comisiei. Ambii au avut o contribu╚Ťie remarcabil─â la organizarea ╚Öi desf─â╚Öurarea la Bucure╚Öti, ├«n perioada 9 - 12 iunie 1938, a lucr─ârilor celei de-a 14-a sesiuni ordinare a Comisiei Interna┼úionale de Poli┼úie Criminal─â19.

├Än anul 1950, sub ÔÇ×consiliereÔÇŁ sovietic─â, regimul politic de la Bucure╚Öti a retras Rom├ónia din Comisia Interna╚Ťional─â de Poli╚Ťie Criminal─â, dar s-a revenit ├«n anul 1973.

Note:

1. ÔÇ×Primul congres de poli┼úie judiciar─âÔÇŁ s-a desf─â┼čurat ├«n Principatul Monaco, ├«n perioada 14-18 aprilie 1914, din partea Rom├óniei a participat ╚Öi Romulus Voinescu. Cu aceast─â ocazie, participan┼úii la lucr─ârile congresului au subliniat necesitatea ├«nfiin┼ú─ârii unui organism interna┼úional care s─â contribuie la ├«nt─ârirea cooper─ârii ├«ntre poli┼úiile na┼úionale ├«n lupta comun─â ├«mpotriva fenomenului criminal ┼či au hot─âr├ót ca urm─âtorul congres s─â aib─â loc la Bucure┼čti, ├«n anul 1916, ├«ns─â R─âzboiul Mondial a ├«mpiedicat ╚Ťinerea acestuia; vezi ╚Öi: http://arhiva.gov.ro/documentar__l1a23523.html . ├Än anul 1922 a mai avut loc un Congres la New York, dar fiind un e╚Öec nu a fost recunoscut de speciali╚Öti.

2.

.

3. Abia ├«n anul 1933 a fost adoptat─â Conven┼úia Interna┼úional─â cu privire la Interzicerea Traficului de Femei, iar ├«n anul 1949 nou ├«nfiin┼úata Adunare General─â a ONU a adoptat Conven┼úia pentru Reprimarea Traficului cu Fiin┼úe Umane ┼či a Exploat─ârii Prostitu┼úiei Semenilor; vezi ╚Öi:

4. Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├óniei (se va cita: ANR), Inv. 2349, DGP (Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei), Dosar nr. 76/1927, ff. 9-12.

5. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, ff. 9-12.

6. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 199/1929. f. 74 și următ.

7. Dr. Traian Puticiu a reprezentat Rom├ónia la diverse congrese ╚Öi expozi╚Ťii interna╚Ťionale de poli╚Ťie: 1922 ╚Öi 1923 la Viena; 1925 la Karlsruhe; 1926 la Berlin; 1928 la Berna. ├Än anul 1932, dr. Traian Puticiu, Emanuel Stan ╚Öi dr. Eugen Bianu reprezentau Rom├ónia ├«n Comisia Interna╚Ťional─â de Poli╚Ťie Criminal─â.

8. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 199/1929, ÔÇ×Memoriul directorului de prefectur─â de poli╚Ťie: dr. Traian PuticiuÔÇŁ, anul 1928, ff. 1-8.

9. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 121/1929, ff. 1-20.

10. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, ff. 9-12.

11. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, ff. 9-12.

12. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, f. 13.

13. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, f. 40.

14. Arhiva Serviciului Rom├ón de Informa╚Ťii (ASRI), Dosar nr. 8228, vol. 1 ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 14; vezi pe larg: Sorin Aparaschivei, Corpul Detectivilor ÔÇô Scotland Yard-ul rom├ónesc, pe:

15. Trezoreria sau ministerul finan╚Ťelor.

16. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, f. 53-54.

17. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, f. 112 și următ.

18. ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 76/1927, f. 112 și următ.

19. Vezi Ioan Hurdubaie, Interpol ÔÇô o aniversare marcant─â, ├«n ÔÇ×Revista JandarmerieiÔÇŁ, 15 noiembrie 1998 (nr. 22-23), disponibil ╚Öi pe: