B─ârbierii chirurgi, me┼čte┼čugarii cu atestat ai domnitorilor jpeg

B─ârbierii-chirurgi, me┼čte┼čugarii cu atestat ai domnitorilor

B─ârbierii au ap─ârut la Bra┼čov ├«nc─â de la finalul secolului al XV-lea, surclas├ónd vracii ┼či aduc├ónd odat─â cu secolul al XV-lea ├«n ┼óara Rom├óneasc─â ┼či Moldova un nou me┼čte┼čug. 

Primii reprezentan┼úi ai acestui me┼čte┼čug men┼úiona┼úi ├«n documente sunt Ivan ┼či Nicora barbir. Printre reprezentan┼úii b─ârbierilor cunosc─âtori de carte este Gligore din Bucure┼čti, sau Vasile G├ónsc─â (┼čoltuz sub Vasile Lupu), dar ┼či negustori, cum era cazul lui Ioan B─ârbierul din T├órgovi┼čte care f─âcea negustorie cu ora┼čele transilv─ânene, men┼úionat ├«n 1547 .

 Este men┼úionat ├«n 1460 un b─ârbier ┼či ├«n slujba lui ┼×tefan cel Mare, un anume ÔÇśmaestru ZoaneÔÇÖ, ┼či unul anonim la Buda.

Pentru nevoile domnitorilor ┼či ale feudalilor se opta pentru aducerea din Transilvania a b─ârbierilor, denumi┼úi totodat─â cu titulatura de dohtori, cum reg─âsim la 1 martie 1540 ├«n scrisoarea slavon─â a lui Radu Paisie c─âtre Gheorghe dohtorul din Bra┼čov. De asemenea termenul este g─âsit ┼či la data de 2 ianuarie 1536, tot ├«ntr-o scrisoare dar de aceast─â dat─â apar┼úin├ónd lui Petru Rare┼č care ├«l cheam─â din Bra┼čov pe Grigore ÔÇťdomino doctori ac tonsoriÔÇŁ ├«n timp ce o alt─â men┼úiune f─âcea referire la Alexandru L─âpu┼čneanu care vorbea despre b─ârbierul s─âu Alexandru din Bistri┼úa, c─âreia ├«i acorda dup─â dispozi┼úie titulaturi diferite de la chirurg, b─ârbier, magistru sau chiar doctor . B─ârbierii, pe l├óng─â ocupa┼úia de baz─â, se ocupau ┼či de executarea sentin┼úelor de mutilare, de la crestarea nasului p├ón─â la t─âierea m├óinilor.

Plata pentru serviciile unui bărbier era destul de ridicată, astfel că în 1702 o ucisătură (reprezentând bătaie soră cu moartea) care necesita îngrijiri a costat persoana vătămată 7 taleri, dar în lipsa lor, acesta a oferit drept plată un cal.

barber shop pole history illustrations blood 1 jpg jpeg

Chirurgii erau aceia┼či me┼čte┼čugari ca ┼či b─ârbierii sau vracii, cu singura deosebire c─â ace┼čtia de┼úineau atestate din str─âin─âtate sau din cadrul breslei de b─ârbieri-chirurgi, venind totodat─â la pachet cu preten┼úii mai ridicate conforme preg─âtirii lor. Drept dovad─â a prestan┼úei lor st─â folosirea ├«n scop diplomatic de c─âtre Neagoe Basarab a serviciilor chirurgului s─âu, raguzanul Hieronim Matievici, pe care l-a trimis ├«n 1518 cu o solie la dogele Vene┼úiei, unde a fost cinstit ├«mpreun─â cu solii Sf├óntului Scaun, ai Fran┼úei, Ungariei ┼či Raguzei, d─âruindui-se de c─âtre doge rangul de cavaler ┼či dreptul de a purta pinteni auri┼úi ┼či stofe scumpe.

Totodată, în 1574, contele de Tavannes, călător în Ţara Românească, relatează în scrierile sale că a fost îngrijit de chirurgul lui Alexandru Vodă Mircea.

├Än secolul al XVIII-lea dovad─â a posibilit─â┼úilor de evoluare social─â ┼či personal─â apar la noi din ce ├«n ce mai mul┼úi chirurgi, cu prec─âdere francezi, greci, italieni, germani. Odat─â cu domnia lui Constantin Br├óncoveanu se ├«nt├ólnesc trei chirurgi ├«n Bucure┼čti, ┼či anume Lantier, cel dint├ói medic francez stabilit ├«n ┼úar─â , ┼×tefan Sixt, ajuns ├«n 1697, mort ┼či ├«ngropat la B─âr─â┼úie ├«n 1717 , ┼či al treilea fiind Christian Maler, sosit ├«n 1713, la v├órsta de 20 de ani. Cel din urm─â moare ├«n octombrie 1741, totodat─â find pe parcursul vie┼úii chirurgul spitalului Col┼úea.