Atlanta ’96 - Olimpiada Coca-Cola
Pentru ediția din 1996 a Jocurilor Olimpice de vară a fost bătălie mare! Se împlineau exact 100 de ani de la prima Olimpiadă modernă și toată lumea aștepta ca marea sărbătoare a sportului internațional să se întoarcă la Atena, capitala țării de origine a Jocurilor. Și, bineînțeles, grecii își depuseseră candidatura și mai că nu se îndoiau că ar putea rata aceasă cuvenită onoare, dacă nu ar fi apărut, surprinzător, și contra-candidatura depusă de americanii de la Atlanta!
Spun surprinzător, pentru că nu trecuseră decât 12 ani de la Jocurile Olimpice din 1984, găzduite de Los Angeles. Și totuși, Comitetul Internațional Olimpic va prefera din nou – prin vot secret! – revenirea J.O. în Statele Unite, comițând astfel o profundă nedreptate țării de origine a Olimpiadelor moderne.
E drept, americanii s-au întrecut pe ei înșiși cu investițiile extraordinare în impresionatele baze sportive și cu condițiile excepționale de organizare a acestor Jocuri Olimpice centenare, dar opțiunea CIO a rămas discutabilă și așa va fi consemnată de-a pururi în istoria Olimpiadelor. Chit că exact la sesiunea CIO de la Atlanta se va decide să se acorde Greciei (în revanșă?) găzduirea ediției din 2004 a Jocurilor Olimpice...
Atlanta, imperiul Coca-Cola
Pentru cine dăinuie misterul opțiunii făcute de CIO între Atlanta și Atena, cred că se cuvine și această importantă precizare. Dacă grecii ar fi aniversat în capitala lor 100 de ani de la prima Olimpiadă, sudiștii americani din Atlanta-Georgia aveau și ei de sărbătorit o cifră rotundă: în 1996 se împlineau exact...110 ani de când acolo se născuse, în prăvălia farmacistului John Pemberton, celebra băutură răcoritoare Coca-Cola!
Ulterior, licența de producere a acestei faimoase băuturi carbogazoase a fost cumpărată de un inspirat om de afaceri, A. Griggs Candler, care a dezvoltat și promovat rapid noul brand, ajuns în curând nr.1 mondial, poziție deținută de altfel și în prezent. Inutil să vă mai spun că imperiul The Coca Cola Company are capitala la Atlanta, unde există nu numai cartierul său general, ci și un somptuos Muzeu Coca-Cola, flancat, evident, și de un zgârie-nori din care s-au putut scurge, cu aceeași inspirație de la început, miliardele necesare câștigării competiției dintre Atena și Atlanta, implicit susținerii construirii noilor baze sportive și organizării Olimpiadei din 1996.
Altfel spus, rivalitatea dintre celebrarea lui Pierre de Coubertin și cea a lui John Pemberton a fost câștigată de urmașii lui Griggs Candler! Drept urmare, cuvântul de deschidere a celei de a XXVI-a ediții a Jocurilor Olimpice a fost rostit de președintele american Bill Clinton...
România: bilanț onorabil, dar regresul continuă
Pentru România, anul 1996 era unul electoral (alegerile fiind programate în noiembrie), iar Olimpiada de la Atlanta, din iulie-august, putea fi un plus important de imagine și pentru politicienii de la București.
Probabil că și din această perspectivă, în îndepărtata Atlantă a fost deplasată o delegație de 168 de persoane, deci cam la fel de numeroasă ca și garnitura aliniată cu patru ani în urmă, la Olimpiada de la Barcelona, dar cu costuri infinit mai mari, care nu au putut fi justificate pe măsura așteptărilor. Vă reamintesc că la precedenta ediție a J.O. am cucerit 18 medalii (4 de aur, 6 de argint și 8 de bronz), pentru ca de la Atlanta să venim cu 20 de medalii (4-7-9), care ne-au situat doar pe locul 13 în clasamentul final pe medalii și doar pe 19, în ierarhia generală pe puncte.
Altfel spus, declinul sportului olimpic românesc a continuat, poate chiar pe fondul lipsei de preocupare a clasei politice pentru a trece la reorganizarea întregii mișcări sportive și a așezării ei pe principiile profesionalismului și chiar ale profesionismului autentic.
Simona, Laura și canotoarele
Referindu-ne la medaliile de aur ale sportivilor români, s-ar cuveni să începem prin a evoca nedreptățile cu care s-au confruntat gimnastele noastre, aș spune deja tradiționale, din păcate, în marile competiții internaționale.
De astă dată, la Atlanta, fetele noastre au fost depunctate constant și scandalos încă din prima zi, fiind vizate mai ales Lavinia Miloșovici, lidera echipei, și Simona Amânar. Or, în condițiile date, bilanțul final al gimnastelor noastre nu poate fi apreciat decât bun, cu medalia de aur dobândită de Simona Amânar la sărituri. Nu poate să nu bată la ochi însă că la individual compus Gina Gogean a fost clasată doar pe locul secund, în timp ce alte două românce, Amânar și Miloșovici, și-au împărțit medaliile de bronz. Cum tot bronz a obținut și echipa de gimnastică, în clasamentul final.
O mare satisfacție ne-au produs floretistele, cu Laura Badea cucerind titlul olimpic, pentru a contribui apoi și la argintul dobândit în concursul pe echipe, iar canotoarele au completat bilanțul nostru de aur, câștigând finalele de schif 2 vâsle categoria ușoară, prin echipajul Constanța Burcică-Camelia Macoviciuc și schif 8+l, în formula Elisabeta Lipă, Anca Tănase, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu,Doina Spircu, Ioana Olteanu, Doina Ignat,Marioara Ciobanu, Elena Nedelcu.
Acestora le-aș adăuga medaliile de argint cucerite la Atlanta de atleta Gabriela Szabo – în proba de 1500m și de gimnastul Marius Urzică, la cal cu mânere, care aveau să prefațeze viitoarele lor titluri olimpice, de la J.O. de la Sidney. Iar restul medaliilor de bronz au fost datorate boxerului Leonard Doroftei (cat.60 kg), halterofilului Nicu Vlad (cat.110 kg) și canoiștilor Gh. Andriev-Grigore Obreja (C 2-500m).
Adio, Lia Manoliu
Olimpiada de la Atlanta avea să fie ultima pentru marea campioană care a fost Lia Manoliu, aflată în 1996 la jumătatea celui de-al doilea său mandat ca Președinte al Comitetului Olimpic Român. Dincolo de cariera sa fabuloasă de sportivă, de campioană olimpică și de participare ca sportivă la nu mai puțin de 6 ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice.
A fost un om extraordinar, care și-a pus întreaga viață în slujba sportului și, ulterior, a olimpismului românesc, plecând mult prea devreme dintre noi, în 1998, la numai 66 de ani. Dumnezeu s-o odihnească în pace.
La cârma Comitetului Olimpic Român îi va urma Ion Țiriac, iar venirea acestuia se va face simțită la următoarea ediție a J.O., cea de la Sidney.
Acest articol a fost publicat în numărul 187 al revistei Historia (revista:187), disponibil în format digital pe platforma Paydemic.
Foto sus: 19 iulie 1996: instantaneu din timpul festivităţii de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Atlanta (© Guliver/Getty Images)
Mai multe pentru tine...
