Aspirina, mo┼čtenirea sumerienilor jpeg

Aspirina, mo┼čtenirea sumerienilor

Unul dintre cele mai populare medicamente, aspirina este o mo┼čtenire pe care vechii sumerieni au l─âsat-o omenirii. Ajung├ónd la forma pe care o cunoa┼čtem ast─âzi abia ├«n secolul al XIX-lea, acidul acetilisalicilic continu─â s─â uimeasc─â lumea medicinei cu propriet─â┼úile sale benefice.

Primii care au folosit extractul de salcie pentru tratarea durerilor au fost sumerienii. Din perioada Celei de a III-a Dinastie din Ur s-a g─âsit un tabel inscrip┼úionat ├«n piatr─â, cu o list─â de plante vindec─âtoare, printre care ┼či salcia. Un document foarte cunoscut ├«n istoria medicinei este Papyrus Ebers, un text egiptean care dateaz─â cu aproxima┼úie din anul 1543 ├«.Hr., care este o copie ├«mbun─ât─â┼úit─â a tabelului din Ur. Nici popula┼úia chinez─â nu s-a l─âsat mai prejos. Renumi┼úi la nivel mondial pentru remediile naturiste miraculoase, chinezii foloseau scoar┼ú─â ┼či esen┼ú─â de salcie pentru tratarea febrei reumatice, r─âcelii, ┼či hemoragiilor. Unul dintre rapoartele cele mai apreciate ale utiliz─ârii acidului acetilisalicilic apar┼úine p─ârintelui medicinei moderne, Hipocrate, care ├«n jurul anului 400 ├«.Hr. recomanda pacien┼úilor care au febr─â sau dureri s─â mestece scoar┼ú─â de salcie. De asemenea, pentru a nu mai avea dureri ├«n timpul na┼čterii, femeilor ├«ns─ârcinate le era recomandat s─â bea ceai din frunze de salcie. ├Än jurul anului 100, medicul grec Dioscorides recomanda coaja de salcie ca anti-inflamator.

e2ca6be56317086e6587a9ca712d636e jpg jpeg

Cu toate c─â efectele benefice asupra organismului uman se cuno┼čteau de secole, abia ├«n 1763 reverendul  Edward Stone, care f─âcea parte din Societatea Regal─â din Londra, a ini┼úiat primul studiu clinic cu privire asupra efectelor pe care le are pulberea de scoar┼ú─â de salcie asupra pacien┼úilor care sufereau de friguri, pe atunci febra consider├óndu-se una din simptonele malariei. Aproximativ 100 de ani mai t├órziu, sco┼úianul  Thomas MacLagan a demonstrat c─â substan┼úa pe care o con┼úine salcia amelioreaz─â durerea pacien┼úilor bolnavi de reumatism, reduce febra ┼či dezumfl─â articula┼úiile inflamate.

O cercetare chimic─â mai am─ânun┼úit─â a propriet─â┼úilor pe care le avea substan┼ú─â vindec─âtoare a salciei a ├«nceput abia ├«n secolul al XIX-lea, c├ónd Napoleon a blocat importurile pe continent. Pe atunci, ├«n Europa se importa extractul de cinchona, o alt─â surs─â natural─â de acid salicilic. ├Än 1828,   Johann B├╝chner, profesor la Universitatea din Munchen, a izolat o substan┼ú─â g─âlbuie din scoar┼úa de salcie, pe care a numit-o salicin─â, cuv├ónt provenit din denumirea ├«n latin─â a salciei. O form─â cristalin─â pur─â de salicin─â a fost dob├óndit─â de c─âtre farmacistul francez, Henri Leroux, ├«n 1829, ┼či a fost folosit─â pentru tratarea reumatismului. La sf├ór┼čitul anilor 1800 a fost lansat─â pe scar─â larg─â produc┼úia de acid salicilic pentru tratarea durerii si febrei, la ini┼úiativa companiei Heyden Chemical din Germania.

Tot ├«n aceea┼či perioad─â, cercet─âtorii au observat c─â un consum prea mare de pastile afecteaz─â sistemul digestiv, care se manifesta prin ame┼úeli, vom─â, s├óngerare, ulcer. ├Än 1895, ┼čeful echipei de cercetare de la  Bayer i-a ├«ncredin┼úat unuia dintre cei mai buni chimi┼čti ai companiei, Felix Hoffmann, g─âsirea unei solu┼úii pentru ├«mbun─ât─â┼úirea medicamentului. Hoffmann a fost ├«nc├óntat de noua sarcin─â, el av├ónd ┼či un interest propriu:tat─âl lui suferea de reumatism ┼či luat frecvent acid salicilic, ├«ns─â dup─â un timp ├«ncepuse s─â aib─â efectele secundare deja ┼čtiute. Hoffmann a ajuns la concluzia c─â trebuie al─âturat acidului salicilic un alt acid pe care corpul s─â ├«l absoarb─â f─âr─â a afecta organele interne. Odat─â ingerat, acest acid avea s─â se transforme ├«n acid salicilic ├«n stomac, ficat ┼či s├ónge. Astfel a fost creat acidul acetilisalicilic, cunoscut ┼či sub denumirea de aspirin─â. Denumirea de ÔÇ×aspirinÔÇŁ a fost lansat─â ├«n 1899, de c─âtre compania Bayer, este compus─â din litera ÔÇ×AÔÇŁ de la acetil, spir de la denumirea plantei Spiraea ulmaria (cre┼úu┼čc─â), care era la r├óndul ei o surs─â de salicin─â, iar sufixul ÔÇ×inÔÇŁ era acordat tuturor medicamentelor realizate ├«n aceea┼či period─â cu aspirina. ├Än anul 1950, medicamentul intra ├«n Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bine v├óndut tratament antidurere.

nsaids cardiovascular risk controversy 7 638 jpg jpeg

Aspirina reprezint─â unul dintre cele mai vechi medicamente ale omenirii ┼či continu─â s─â fie o baz─â de tratament pentru mai multe boli. Ca toate medicamentele, aceasta poate fi periculoas─â luat─â ├«n doze mari. Aceasta poate fi considerat─â un medicament minune, ea fiind luat─â ┼či pentru tratamentul de prevenire  al infarctului miocardic, atacului cerebral ┼či bolilor coronariene. Studii recente arat─â c─â aspirina poate limita, de asemenea, rata de cre╚Ötere ╚Öi apari╚Ťia anumitor tipuri de cancer, inclusiv de prostat─â, colon, pancreas, ╚Öi cancer pulmonar.