⬆

«Viața» de după moarte a tovarășului Lenin

Vladimir Ilici Lenin a suferit cel de-al treilea accident vascular cerebral pe 9 martie 1923. A fost lovitura de grație. Fostul lider bolșevic nu a mai putut vorbi și a fost țintuit la pat. A murit pe 21 ianuarie 1924, la vârsta de 53 de ani. Medicii săi au dat publicității comunicatul medical:

„Pe 21 Ianuarie, starea de sănătate a lui Vladimir Ilici s-a înrăutățit brusc. La ora 5.30 p.m., respirația a devenit dificilă. Și-a pierdut conștiența și a decedat la ora 6.50 p.m. din cauza paraliziei centrilor respiratorii”.

A doua zi, la ora 11:00 dimineața, Kalinin i-a anunțat moartea în Congres, cu vocea răgușită și fraze poticnite. Conform relatărilor din presa vremii, întregul amfiteatru a izbucnit în lacrimi, iar femeile au început să-l jelească din toate colțurile sălii. S-a decretat ca 21 ianuarie să fie zi de doliu în calendarul rus. Membrii Congresului au pornit, apoi, spre Gorki, pentru a aduce trupul neînsuflețit la Moscova. Avea să fie depus în Casa Sindicatelor, pentru ca poporul să poată să-și ia rămas bun.

La două zile după moartea lui Lenin, arhitectul Alexei Șciusev, originar din Chișinău, a fost însărcinat cu ridicarea unei construcții în care să fie depus corpul neînsuflețit, pentru ca poporul să vină, să-l jelească și să-și ia rămas bun de la întâiul conducător al Rusiei comuniste. Aceasta a fost vrerea lui Stalin, ca predecesorul său să fie îmbălsămat. Lev Troțki și Nadejda Krupskaia, soția lui Lenin, n-au privit cu ochi buni inițiativa.

Ba chiar Troțki a argumentat că practica aduce aminte de crearea unor „moaște”, pe care le venerează creștinii, lucru inimaginabil în ideologia comunistă. Degeaba. Lenin a fost îmbălsămat și expus în Piața Roșie din Moscova. La început, sarcofagul cu trupul îmbălsămat al lui Lenin a fost așezat într-o structură de lemn, relativ modestă, dar până în vara lui 1924 aceasta a fost înlocuită cu o construcție mai amplă.

Sute de mii de oameni se înșirau în cozi lungi pentru a vizita mumia – de altfel, chiar asta simboliza construcția: loialitatea față de idealurile marxism-leninismului, pe care se baza acum Rusia. Conform unor statistici publicate de „Russia Beyond”, anual, peste 2,5 milioane de oameni au trecut pe la căpătâiul liderului bolșevic. Totuși, în 1930, în Piața Roșie a apărut un Mausoleu monumental, din granit și marmură, care amintea de templele antice.

Schimbarea structurii-gazdă a fost provocată și de descoperirea unor noi tehnici de îmbălsămare, chestiune care a rămas stringentă. Inițial, s-a făcut o îmbălsămare clasică, au fost scoase organele interne și au fost drenate fluidele, introducându-se în schimb o soluție specială care încetinește procesul de descompunere a țesutului. Numai că s-au tot ivit probleme, cum ar fi apariția de pete negre pe mâini și pe față, încrețirea și decolorarea unor bucăți de piele, umezirea altor porțiuni.

Pentru fiecare s-a găsit o soluție, desigur, iar la fiecare an și jumătate lui Lenin i se mai face câte o baie într-o astfel de soluție de îmbălsămare. Iar după 95 de ani de purificări, astăzi, numai 23% din trupul lui Lenin se mai găsește în sarcofag, în ciuda faptului că și-a păstrat trăsăturile fizice, elasticitatea pielii și flexibilitatea încheieturilor.

Întreținerea mausoleului și a mumiei – costuri ridicate

După trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, mumia lui Lenin încă se găsește în mijlocul Kremlinului, de unde nu a plecat decât pentru o scurtă etapă, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. În 1941, de teama unei invazii germane a Moscovei, Lenin a fost mutat la Tiumen, în Siberia, dar a revenit în Mausoleul din Moscova la sfârșitul războiului.

Astăzi, prezența lui în Capitala Rusiei scindează în continuare societatea rusă. Contestatarii regimului comunist îl vor îngropat, nu glorificat în Piața Roșie. Un alt motiv invocat des este și costul ridicat pentru întreținerea mausoleului. De pildă, în 2016, guvernul rus a alocat din fondurile federale 13 milioane de ruble (aproximativ 198.000 de dolari) pentru ca Lenin să arate în continuare ca la 53 de ani. Oricum, peste 60% dintre ruși vor ca trupul lui să fie înlăturat din Piață, conform unui sondaj citat de „Russia Beyond”.

Președintele Vladimir Putin joacă cu mare grijă în jurul Mausoleului lui Lenin: a declarat, evaziv, că subiectul îngropării liderului bolșevic trebuie tratat cu atenție, astfel încât „să nu divizeze societatea”. Vladimir Ilici Lenin este greu de îngropat, mai ales că partidul comunist rus consideră Mausoleul un „loc sacru” și un monument istoric de mare valoare.