New York-orașul contrastelor

Este debusolant să descoperi că în anul 1626, Manhattanul a fost cumpărat de un olandez, Peter Minuit, pe 24 de dolari achitaţi indienilor băştinaşi în mărgele de sticlă. Din comerţul de blănuri, iar mai târziu din privilegiile legate de morărit, a crescut un oraş care a sporit de la 79.000 locuitori în 1800 la o populaţie de aproximativ trei milioane de oameni.

Pe vremea coloniilor, în hanurile cu marinari şi pescari din Low Manhattan, se dormea în paturi circulare construite în jurul unui stâlp, câte cinci într-un pat. Este dificil de imaginat că în Low Manhattan se cultiva cândva porumb sau tutun, ori că zidul din Wall Street a fost la origine o îngrăditură menită să protejeze vitele locuitorilor împotriva lupilor şi urşilor.

Pe parcursul secolul al XIX-lea, New Yorkul a crescut în mod spectaculos şi a devenit un port major. În anul 1898, Brooklyn, Queens, Bronx şi Staten Island au fost alăturate Manhattan-ul şi astfel lua fiinţă al doilea oraş ca mărime din lume. New York devine centrul cultural al Statelor Unite, precum şi cel mai important centru financiar. Oraşul a continuat să crească pe măsură ce sute de mii de imigranţi ajungeau aici în goana după o viaţă mai bună. Suprapopularea a presupus că la începuturi, majoritatea new-yorkezilor locuiau în mahalale.  

Pentru scriitoarea Vivian Gornick, New Yorkul este ca o adevărată ţară, compusă din oraşe alăturate în mod miraculos unul lângă altul:„New York is like a country, the neighborhood is your town”. Înafara insulei de pornire Staten Island, Brooklyn, Bronx și Queens, toate marile componente ale New Yorkului de astăzi (Lower Manhattan, Greenwich Village, Lower East Side, Chelsea și Gramercy Park, Midtown, West Side, East Side şi Harlem)s-au format din vecinătăţi. Expansiunea s-a produs de la sud către nord și de la est înspre Brooklyn, Bronx și Queens.  

New York-oraşul ideal pentru scriitori

Oraș al contrastelor, cu jocul său permanent între sărăcie și bogăție, tinerețe și vârstă adultă, New York-ul a fost întotdeauna o metropolă ideală pentru scriitori. Washington Square a adăpostit numeroși scriitori și personaje de roman, de la Henry James, Edith Wharton și Mark Twain la Willa Cather. Aceasta din urmă a scris aici povestirea ”Coming Aphrodite” ale cărei personaje dorm pe acoperișul unei vechi clădiri din partea de sud a lui Washington;de la Generația Pierdută denumită așa de Gertrude Stein, a poetelor și poeților din anii 1920, Edna S. Vincent Millay, Hart Crane sau E.E. Cummings;de la Anïs Nin, Tennnessse Williams, Edward Albee în anii 1930 la Beat Generation, beatnici, hipsteri, hipnici și beatsteri, cu William Burrough, Gregory Corso.

S.F. Fitzgerald a dat nume și glas anilor 1920 prin romane precum „Marele Gatsby”, „Cei frumoşi şi blestemaţi” sau povestiri ca “Povestiri din epoca jazzului”, „Toţi aceşti tineri trişti.” Capodopera sa, “Marele Gatsby”, spune povestea lui James Gatz prin ochii lui Nick Carraway, un tânăr fascinat de visul american care se mută în West Egg, un orăşel aflat în suburbiile New Yorkului.  Pe fundalul unei Americi înfloritiare, James Gatz, din dragostea pentru Daisy Buchanan devine din student la Oxford gangster, traficant de băuturi alcoolice şi milionar. Iubirea lui rămâne însă neîmplinită, iar visul american se năruie. Fitzgerald a apucat să vadă şi sfârșitul New Yorkului, evocând epoca Jazz Age din metropolă în eseul publicat postum ”My lost city”. Scriitorul John Cleever descrie în eseul ”Moving Out” fuga new-yorkezilor spre suburbii mai puțin primejdioase și haotice la sfârșitul anilor 1940.

În Lower East Sides-au întâlnit prin anii 1920 scriitorii și artiștii, în restaurantul ”Rumanian Broilings” de pe Rivington Street, ulterior mutat pe Second Avenue. Restaurantul era al lui Moscovitz, care cânta la țambal și servea frigărui prin scene românești pictate pe pereții localului. La sfârșitul anilor 1960, Lower East Side va fi centrul culturii psihedelice new-yorkeze, al vieții hippie și al muzicii rock.

În cartierele cosmopolite, comerciale și anti-intelectuale ale Lower Manhattanului au trăit și scris britanicii Washington Irving, James Fenimore Cooper sau William Cullen. Tot aici s-a ridicat prima generație a scriitorilor american, cu Herman Melville, respins pentru Moby Dick și cu Edgar Allan Poe. La hotelul victorian Chelsea de pe 23Street au trăit în condiții mai puțin bune:O. Henry, Edgar Lee Masters, Thomas Wolfe sau Arthur Miller. Pe un alt plan, se naște omul politic Theodore Roosevelt, cel căruia i-a cântat Maria Tănase ”Ține Leano cu Roosevelt” cu prilejul Expoziției Universale din 1939, după ce a fost adusă aici de Dimitrie Gusti.

Autorul american Paul Auster propune în lucrarea „Trilogia New Yorkului”, biografia oraşului sub formă de meditaţie privind posibilitatea de a scrie o biografie. Lumea specială din Brooklyn Heights, Park Slope, victorian şi desuet, sunt zone misterioase unde muzica hazardului face din filozofie un „graphic mistery”. Pe Auster îl interesează în New York:copilăria, femeia, dragostea, moarta, iudaismul sau singurătatea.

New Yorkul apare în filmul „Manhattan” al lui Woody Allen, realizat în 1979, ca o metropolă a freamătului, a poveştilor de dragoste şi a aspiraţiilor. Idila dintre Allen, protagonistul filmului şi oraş ne invită pe toţi să ne îndrăgostim încă o dată de modernitate:de panorama impresionantă, de zgârie-nori, poduri şi feriboturi.

Machine Age a ales New Yorkul ca o insulă a poveştilor şi miturilor care testează invenţia stilului de viaţă metropolitan. La Expoziția Universală din 1939 care a avut loc în Queens, au fost prezentat machete în care megazgârie-nori cilindrici, fără muchii, închipuiau fiecare o vecinătate întreagă, găzduind magazinele, serviciile, cinematografele și instituțiile necesare. Manhattan este Rosetta Stone pentru secolul XX, Rockefeller Center o utopie.

Artişti precum Mark Dion, Laurie Anderson sau arhitecţi ca David Rockewll, Zack McKown, Calvin Tsao, Andre Balasz, sunt dispuşi să-şi plătească exclusivitatea. Printre centrele avangardei americane se numără:Dia Becan, Dia Center, P.S 1 Contemporary Art Center. Arhitectul şi urbanistul Rem Koolhaas gândeşte un manifest retroactiv pentru Manhattan, cu zgârie-nori şi clădiri impozante.

New Yorkul este un oraş al contrastelor unde poţi întâlni cele mai luxoase apartamente şi cele mai josnice suburbii. Cei care au scris despre oraş au încercat să găsească temenii adecvaţi pentru a descrie această metropolă-monstru. Cel mai utilizat limbaj este al extremelor şi superlativelor:cel mai mare, cel mai înalt, cel mai bogat, cel mai scump. New Yorkul găzduieşte cel mai mare amalgam de rase, religii şi etnii din orice oraş american. New Yorkul este prin excelenţă simbol al modernităţii, a arătat lumii că modernintatea trebuie trăită intens.

Sursă:

Sanda Golopenţia, „New York-o metropolă contemporană”