Marie-Sophie Germain, un geniu al matematicii pe care societatea a discriminat-o în continuu
Marie-Sophie Germain, născută pe 1 aprilie 1776, a fost o femeie-matematician, fizician și filozof de origine franceză. Din cauza prejudecăților de atunci, nu a putut avea o carieră în matematică, continuând să lucreze în mod independent, pe tot parcursul vieții ei. Alături de Carl Friedrich Gauss, a fost unul dintre pionierii teoriei elasticității, obținând marele premiu din partea Academiei Franceze de Științe pentru tratarea acestui subiect.
Şi-a dobândit educația şi cunoştinţele teoretice din cărțile aflate în biblioteca familiei, începând să studieze matematica încă de la 13 ani, fiind intrigată de povestea morţii lui Arhimede. A învăţat singură latina şi greaca pentru a putea citi cât mai multe lucrări pe lângă cele ale lui Isaac Newton și Leonhard Euler. Cea mai apreciată carte citită de ea a fost „Traite de calcul differentiel et de calcul integral” a matematicianului Jacques Antoine Joseph Cousin.
A făcut parte dintr-o familie relativ bogată, tatăl ei, Ambroise-Franҫois, fiind un negustor de mătase şi un politician francez. Marie-Sophie a avut o soră mai mică numită Angélique-Ambroise şi o soră mai mare, pe Marie-Madeline, cu acelaşi nume ca mama lor.
Părinții Sophiei nu au fost de acord cu fascinația ei pentru matematică, crezând că este un subiect nepotrivit pentru o femeie. După mai multe încercări ale acestora de a-i ascunde hainele groase sau de a-i interzice aprinderea focului în cameră pentru a nu putea sta trează până târziu să înveţe, și-au dat seama că nimic nu funcţionează şi nu o pot opri din studiat.
In 1794, cand Marie-Sophie avea doar 18 ani, a reuşit să facă rost de notiţele cursurilor Şcolii Politehnice (École Polytechnique) şi îi trimitea lui Joseph Louis Lagrange, un membru al facultăţii, lucrările ei folosind numele unui fost student, Antoine August Le Blanc. Atunci când Lagrange a văzut inteligența studentului LeBlanc şi a solicitat o întâlnire cu acesta, Sophia a fost nevoită să îşi dezvăluie adevărata identitate. Lagrange nu a judecat-o din cauza faptului că era femeie și a încurajat-o să își continue cercetările.
Cea mai importantă lucrare a sa este „ Recherches sur la théorie des surfaces élastiques”, apărută în 1816 și prezentată cu numele ei adevărat, devenind prima femeie care a caștigat un premiu al Academiei Franceze de Științe.
În cea de-a doua parte a carierei sale, Sophie Germain a lucrat la ultima teoremă a lui Fermat, în colaborare cu Adrien-Marie Legendre.
Pe lângă matematică, aceasta a studiat filozofia și psihologia. Două dintre cele mai reprezentative lucrări ale Sophiei din aceste domenii au fost publicate post-mortem și chiar apreciate de către Auguste Comte.
In 1829, Sophie Germain a aflat că are cancer la sân și în ciuda durerilor a continuat să lucreze. Din nefericire, a murit pe 27 iunie 1831, înainte ca Universitatea din Göttingen să-i ofere, la propunerea lui Carl Friedrich Gauss, titlul de Honoris causa.
