Descoperirile din situl Costești-Gârlea sau cum arăta spațiul românesc în perioada invaziilor mongole
În primăvara anului 2016, arheologii Vlad Vornic, Ion Noroc, Ion Ceban și Sergiu Bodean de la Agenția Națională Arheologică și Institutul Patrimoniului Cultural, împreună cu specialistul Mircea Sula de la Secția Cultură Ialoveni, au efectuat o inspectare și cercetări perieghetice pe suprafața sitului medieval Costești-Gârlea și la cetatea de pâmânt aferentă.
Situl Costești-Gârlea reprezintă o aşezare urbană de mari proporţii (peste 4 km.p.) din perioada stăpânirii tătaro-mongole (sec. XIV), de valoare deosebită pentru arheologia medievală și pentru patrimoniul cultural național. Este alcătuit din mai multe sectoare, veritabile cartiere ale orașului, cuprinzând case din piatră și cărămidă, unele prevăzute cu sistem de aducţiune a apei prin tuburi din ceramică, dar și locuințe adâncite și diferite ateliere meșteșugărești. La periferiile de nord şi de sud-vest ale oraşului medieval există cimitire cu morminte de înhumație. Tot în acest sit s-au mai semnalat resturi de locuire aparţinând unor aşezări din epoca geto-dacică (sec. IV-III î.Hr.), perioada romană (sec. IV d.Hr.) şi evul mediu timpuriu şi dezvoltat (sec. XI-XIII şi XV-XVII). Obiectivul arheologic a fost cercetat parțial prin săpături arheologice în anii 1934 (T. Porucic), 1954 (Em. Rikman), 1957 și 1959 (L. Polevoi), 1993 (N. Telnov) și 1999 (A. Gorodenco). Referitor la cetate, potrivit estimărilor lui Em. Rikman, aceasta era de formă trapezoidală, mărginită de un val cu înălțimea păstrată de 2, 4 m și un șanț adiacent adânc de 0, 9 m și lat de 9 m, suprafața fortificației fiind de circa 6, 6 ha. În partea de nord și vest valul și șanțul nu s-au păstrat. Urmele intrării (porților) în cetate, cu lățimea de 12 m, au fost surprinse în colțul nord-vestic al fortificației.
În scopul studierii structurii valului sudic al cetății, Em. Rikman a trasat perpendicular pe val o secțiune cu dimensiunile de 1x23 m. La adâncimea de 0, 5 m de la suprafața solului, pe versantul sudic al valului au fost surpinse urmele palisadei de lemn, constând din bârne de stejar putrezite, situate la 0, 3-0, 4 m distanță una de alta. Șanțul cetății, de forma literei ”V” în secțiune, avea adâncimea de 1, 9 m. Umplutura șanțului consta din cernoziom, în care au fost găsite câteva fragmente de vase ”roșietico-gălbui” carateristice pentru perioada stăpânirii Hoardei de Aur (sec. XIV).
În urma inspectării, s-a constatat că în ultimele decenii situl Costești-Gârlea a fost afectat de lucrările agricole, dar mai ales de unele excavații pentru amenajarea de lacuri . Pe suprafața deteriorată s-au găsit oase umane provenind de la morminte distruse și fragmente de vase ceramice. De asemenea, în malurile iazurilor s-au observat diferite complexe arheologice (locuințe, ateliere, gropi), în mare parte distruse prin lucrările de excavație. În prezent se întreprind acțiunile necesare pentru stoparea lucrărilor ilegale în zona sitului Costești-Gârlea, fiind sesizate pe acest caz și organele de drept.
Prin cercetările de suprafață au fost făcute precizări în ceea ce privește limitele sitului Costești-Gârlea, fiind adunate numeroase fragmente ceramice, unele smălțuite, resturi de cărămizi și tuburi ceramice. De asemenea, prin pereighezele făcute în raza localității au fost descoperite două situri noi aribuite sec. XII-X și V-III î.Hr.
Deasemnea in luna iunie a acestui an au fost efectuată o intervenția de salvare în zona unui șanț săpat neautorizat în sectorul nord-estic al așezării urbane din perioada Hoardei de Aur. Au fost cercetate complet sau parțial două locuințe adâncite și șase gropi menajere, fiind decoperite o cantitate mare de ceramică de uz comun și smălțuită, peste 40 de monede de bronz și argint, diverse ustensile de uz casnic (cuțite, cuie, împungătoare) și obiecte de podoabă (mărgele, o broșă și un inel). De asemenea, s-a recuperat o cantitate impresionantă de oase de animale.
Autori
