Conacul lui Costache Negri, epicentrul generației pașoptiste

În comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din județul Galați, situată la o distanţă de aproximativ 40 km de municipiul Galați, se află Casa memorială „Costache Negri”, amenajată în fostul conac al familiei Negri, un loc de maximă importanță pentru generația pașoptistă. 

Memoria locurilor marcate de semnificații istorice merită a fi perpetuată de-a lungul timpului, iar în istoria modernă a românilor Costache Negri şi-a câştigat un loc aparte şi prin rolul acordat moşiei sale de la Mânjina de revoluţionarii paşoptişti. Aici se întâlneau prietenii lui Negri, frecvent din anul 1845, pentru a dezbate viitoarele idei programatice ale mişcării revoluţionare amintite. Mai elocvente decât consideraţiile istoricilor, în contextul acesta, sunt amintirile unuia dintre obişnuiţii conacului de la Mânjina din epocă, poetul Vasile Alecsandri:„Două puncte foarte depărtate existau pe faţa pământului, în cari Românii generaţiei nouă începură a se întâlni:unul în Franţa, în cuartierul studenţilor din Paris, şi celalt în Moldova, la moşia lui Costache Negri.” 

Monument istoric din 1943

Ca om şi ca susţinător al interesului naţional, Costache Negri (1812-1876) a fost simpatizat, respectat şi apreciat deopotrivă de apropiaţi şi de colaboratori, de contemporani, dar şi de generaţiile următoare, locul său în Panteonul personalităţilor româneşti fiind clar definit. Generațiile următoare, conştiente de semnificaţiile istorico-afective ale fostei moşii a familiei Negri (vândută în perioada premergătoare Unirii) din judeţul Galaţi, au considerat necesară recunoaşterea ca atare a acestora şi acordarea rolului cuvenit în istoria locală şi naţională. 

În anul 1908, vechiul sat Mânjina a fost astfel decretat comună şi a primit numele lui Costache Negri, iar în anul 1943 (prin Decretul nr. 2336/ 23 august 1943, semnat de Mareşalul Ion Antonescu) „Casa şi parcul Marelui Vornic Costache Negri din comuna Costache Negri (fostă Mânjina), judeţul Covurlui, se clasează monument istoric”, urmând a fi sediul unui muzeu. Muzeul s-a inaugurat însă mult mai târziu, în anul 1968, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la Revoluţia din 1848, și a fost de-a lungul anilor reorganizat tematic în concordanță cu evoluția principiilor muzeotehnicii. 

Stilul de viaţă al elitei româneşti din a doua jumătate a sec. XIX, reflectat în conacul lui Negri

Cadrul expoziţional actual al Casei memoriale „Costache Negri” sugerează secvențe din viaţa cotidiană patriarhală trăită de oameni – artizani și martori ai unor momente importante din istoria naţională. Ospitalitatea spaţiului este conferită de obiectele de artă decorativă, fotografii și corespondenţă de familie, lucrări de artă plastică care au aparţinut lui Costache Negri, fiicei sale, familiilor surorilor lui și altor rude, precum şi unor prieteni mai mult sau mai puţin cunoscuţi publicului larg. 

Saloanele destinate primirii vizitelor, audiţiilor muzicale, meselor servite în cadrul întâlnirilor obişnuite ori sărbătoreşti, urmate de îndelungi conversaţii pe teme variate, sunt relevante pentru ilustrarea tradiţionalelor întâlniri de la Mânjina, la care erau prezenți:Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, ș.a. Invitaţi şi gazde se puteau retrage și în diverse alte camere ale conacului, imaginat muzeografic, în funcţie de momentul zilei, pentru:rezolvarea unor probleme gospodărești;conversație preponderent masculină pe teme economico-sociale sau politice;studiu;joc de cărţi ori şah;scrierea corespondenței;lecturi şi muzică;şuete feminine despre viaţa mondenă a saloanelor citadine, modă, gastronomie;pregătirea pentru serate, baluri de sezon, serbări tradiţionale;siestă.

Petrecerea timpului în cadrul familial, amical sau oficial la un conac precum Mânjina denotă un stil de viaţă al elitei româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea racordat într-o manieră specifică modei ambientale europene, dovadă certă a faptului că spaţiul românesc ţinea pasul Europei şi din acest punct de vedere. Această realitate s-a perpetuat și la începutul secolului al XX-lea, când, probabil, urmașii familiei Negri au păstrat, ca amfitrioni, tradiția ospitalității celor care au impus conacul de la Mânjina în conștiința posterității.

An de an, pe data de 21 mai, cultura gălățeană păstrează și perpetuează tradiția memorabilelor întâlniri de la Mânjina secolului al XIX-lea prin organizarea, la Casa memorială „Costache Negri”, a sărbătorii intitulate „Întâlnirile de la Mânjina”, la care amfitrionii își întâmpină cu bucurie toți musafirii.