Am fost la San Luca, sângeroasa capitală a Mafiei Calabreze, La ʼNdrangheta jpeg

Am fost la San Luca, sângeroasa capitală a Mafiei Calabreze, La ʼNdrangheta

Indiferent c─â se refer─â la un stat sau la o unitate administrativ─â, teritorial─â, Dic┼úionarul Explicativ al Limbii rom├óne nu ╚Öov─âie c├ónd vine vorba de cuv├óntul Capital─â:Capitala e o localitate ├«n care ├«┼či au sediul organele supreme ale puterii ├«n stat. 

Lu├ónd ├«n serios defini┼úia, cine vrea, poate s─â vad─â, ├«ntr-un ora┼č-Capital─â, sediile Puterii de stat. La Washington, Casa Alb─â ┼či Congresul. La Moscova, Kremlinul ┼či Lublianka (unde e sediul FSB, fostul KGB). La Paris, Palatul Elyss├ęe. ┼×i a┼ča mai departe. 

Toate site-urile, dic╚Ťionarele, televiziunile de ┼čtiri ┼či documentele Serviciilor Secrete cad de acord asupra unui adev─âr:satul San Luca, din provincia Reggio Calabria, aflat─â pe versan┼úii de Est ai mun┼úiilor Aspromonte, ├«n valea r├óului Bonamico, ├«n partea dinspre Marea Ionic─â a Calabriei, e capitala ╩╝Ndrangheta. 

Wikipedia (Noua Bibliotec─â din Alexandria pentru cei care se cultiv─â doar de pe Google.com), varianta francez─â, scrie negru pe alb:ÔÇ×San Luca e ┬źcapitala┬╗ Mafiei CalabrezeÔÇŁ. Varianta ├«n limba italian─â apeleaz─â la o metafor─â ni┼úel romantic─â:ÔÇ×Comuna San Luca e considerat─â inima ╩╝Ndranghetei calabrezeÔÇŁ. ├Än spirit anglo-saxon, Wikipedia ├«n varianta englezeasc─â prefer─â o metafor─â milit─âroas─â:ÔÇ×San Luca e considerat─â a fi bastionul ╩╝Ndrangheta, o Mafie de tip organiza┼úie criminal─â, cu baza ├«n CalabriaÔÇŁ. 

├Än 2008, la San Luca a fost jurnalista de la ÔÇ×SternÔÇŁ, Petra Reski. Ea s-a documentat pentru cartea The Honored Society:A Portrait of Italy╩╝s Most Powerful Mafia, ap─ârut─â ├«n SUA, la Nation Books ├«n 2013, dup─â alte dou─â variante, ├«n Germania (2008) ╚Öi Anglia (2012). Locul ┼či rolul San Luca ├«n ╩╝Ndrangheta sunt fixate cu precizie:ÔÇ×Satul San Luca e cunoscut printre investigatorii italieni ca ┬źMama Crimei┬╗. El se distinge prin densitatea ÔÇô ├«nalt─â chiar ┼či ├«n Calabria ÔÇô de 39 de clanuri la doar 4.000 de locuitori. Familiile mafiote din San Luca se num─âr─â printre cele mai puternice clanuri din ╩╝Ndrangheta (ÔÇŽ). C─â e vorba de traficul interna┼úional de narcotice sau de arme, de ┼čantaje, r─âpiri pentru r─âscump─ârare, furturi de ma┼čini sau sp─âlare de bani, clanurile din San Luca au ├«n urm─â decenii de experien┼ú─âÔÇŁ.

Deja o amenin┼úare mondial─â.  C─â satul San Luca din creierii mun╚Ťilor Aspromonte, ├«n sudul Italiei, e capitala ╩╝Ndrangheta am ├«n╚Ťeles rapid din lecturile textelor despre localitate. Dar ╩╝Ndrangheta ce e?, m-am ├«ntrebat, ├«n mod firesc, plec├ónd de la prezentarea San Luca drept capital─â. ├Änseamn─â c─â e ceva de capul ╩╝Ndrangheta, o dat─â ce, din ipostaza de capital─â a organiza╚Ťiei, un sat oarecare, de 400 de locuitori, San Luca, ├«╚Öi trage o faim─â planetar─â. 

Stau altfel lucrurile pe harta lumii?! Una e s─â spui despre un ora╚Ö c─â e capitala Burundi, ╚Ťar─â al c─ârei loc pe hart─â ├«l dibui cu greu, ╚Öi una e s─â spui c─â e capitala Regatului Unit.

Am acas─â un raft de c─âr╚Ťi despre Mafiile din lume, cu prec─âdere cele din Italia. Le-am cump─ârat ╚Öi le-am studiat dup─â un popas la Corleone, ├«n Sicilia (unde m-a amuzat exploatarea turistic─â a Mafiei), dar mai ales dup─â ce am trecut pe la casa lui Paolo Borsellino, procurorul asasinat de Cosa Nostra, ╚Öi pe la locul de pe autostrada Aeroport-Palermo, unde ma╚Öina lui Giovanni Falcone a fost aruncat─â ├«n aer, cu procuror, cu nevast─â ┼či cu g─ârzi cu tot. Nu ╚Ťineam minte s─â fi dat peste vreo carte sau m─âcar peste vreun capitol consistent despre ╩╝Ndrangheta. Sunt convins c─â referirile la Mafia calabrez─â erau trecute la ┼×i altele. Aura primit─â de San Luca, pe motiv de capitala ╩╝Ndrangheta, m-a convins c─â e ceva de capul Mafiei cu pricina.

Chiar la Reggio Calabria fiind, am c─âutat pe Google articole despre ╩╝Ndrangheta. Am c─âutat ╚Öi am cump─ârat de pe Amazon Kindle ╚Öi de pe Google Play c─âr╚Ťi despre ╩╝Ndrangheta. Surpriza a fost total─â. Toate scrierile despre ╩╝Ndrangheta o consider─â Mafia num─ârul unu din Italia ╚Öi una dintre cele mai puternice din lume. Pe site-ul France 24, la rubrica Reporter, din 21 mai 2013, e sintetizat un reportaj tv intitulat:ÔÇ×Sur les traces de la 'Ndrangheta, la plus puissante des mafias dÔÇÖItalieÔÇŁ (Pe urmele ╩╝Ndrangheta, cea mai puternic─â dintre Mafiile Italiei). Primele r├ónduri proclam─â: ÔÇ×├Än ultimii ani, La ╩╝Ndrangheta a devenit mai important─â ╚Öi mai redutabil─â dec├ót cele patru organiza╚Ťii ale crimei din Italia, dep─â╚Öind Camorra din regiunea Neapole, Cosa Nostra din Sicilia ╚Öi Sacra Corona Unita din Puglia. 

2 273 jpg jpeg
Scene obi┼čnuite ├«n Calabria (sudul Italiei), patria ÔÇÖNdrangheta: o reglare de conturi (uciderea lui Salvatore Valente, ├«n ora┼čul Strongoli, ├«n anul 2000) ╚Öi o ├«nmorm├óntare

Scene obi┼čnuite ├«n Calabria (sudul Italiei), patria ÔÇÖNdrangheta: o reglare de conturi (uciderea lui Salvatore Valente, ├«n ora┼čul Strongoli, ├«n anul 2000) ╚Öi o ├«nmorm├óntare

Specializat─â ├«n trafic de droguri, organiza╚Ťia s-a mondializat. John Dickie, ├«n lucrarea de referin╚Ť─â Mafia Republic: Italy╩╝s Criminal Curse: Cosa Nostra, ╩╝Ndrangheta and Camora from 1946 to the Present (Republica Mafia. ├Äntrecerea criminal─â din Italia: Cosa Nostra, 'Ndrangheta ┼či Camora din 1946 p├ón─â ├«n prezent), ap─ârut─â ├«n 2014 la editura Sceptre, confirm─â:ÔÇ×╩╝Ndrangheta e f─âr─â nici un dubiu cea mai puternic─â Mafie din Italia contemporan─âÔÇŁ. Dup─â lectura c─âr╚Ťii Mafia Republic, mi-am zis c─â n-am de ce s─â fiu complexat, pentru c─â ├«nainte de a veni ├«n Calabria nu ┼čtiam prea multe lucruri despre ╩╝Ndrangheta:ÔÇ×├Än fine, la ╩╝Ndrangheta e o noutate. ├Än 1979 doar o singur─â carte a fost publicat─â ├«n italian─â cu cuv├óntul ╩╝Ndrangheta ├«n titlu. ├Än 1980, n-a fost nici una. ├Än 2010 ╚Öi 2011, totalul era confortabil:peste 20ÔÇŁ.

├Äntre timp au ap─ârut ╚Öi alte c─âr╚Ťi dedicate ├«n ├«ntregime ╩╝Ndrangheta, cum ar fi:La ╩╝Ndrangheta:Enquete au coeur de la plus puissante des mafia italiennes de St├ęphane Qu├ęr├ę (2009), Blood Ties:The 'Ndrangheta: Italy's New Mafia de Gianluigi Nuzzi ┼či Claudio Antoneli (2012), La ╩╝Ndrangheta. Dalla Calabria verso il resto del mondo de Anna Abbenante (2012), La Mamma 'ndrangheta de Arcangelo Badolati (2014), Santa Ndrangeta de Denuncia Moccia ( 2015), The Recipes of the Mafia: The secret plates of the ╩╝Ndrangheta de Lino Ponte ╚Öi Maria Lupina (2014), o carte despre re╚Ťetele culinare ale Mafiei calabreze!, Cosa Nouva. Viaggio nei feudi della ╩╝Ndrangheta con lo squadrone cocciatori de Andrea Apollonio (2012). 

Cea mai bun─â r─âm├óne Dire e non dire. I dieci comandamenti della ╩╝ndrangheta nelle parole degli affiliati (A zice ╚Öi a nu zice: Zece porunci ale ╩╝Ndrangheta ├«n cuvintele membrilor), scris─â de Nicola Gratteri ╚Öi Antonio Nicoso, tip─ârit─â de Mondadori ├«n 2012, ap─ârut─â ├«n varianta francez─â cu titlul Mafia Calabraise, les dix commandements, la editura L╩╝Express, 2013. Chiar din Preambul, autorii ╚Ťin s─â avertizeze: ÔÇ×Cu numele s─âu dificil de pronun┼úat, la ╩╝Ndrangheta constituie deja o amenin┼úare mondial─â, pentru c─â ea de┼úine o mare parte a pie┼úei europene de cocain─â, parvenind la o cifr─â de afaceri de o dat─â ┼či jum─âtate produsul intern brut al Calabriei ÔÇô 21, 8 milioane euro pe cap de locuitor, 44 de miliarde ├«n total, cifre care dau ame┼úeli ┼či dezv─âluie prin ele ├«nsele prejudiciul pe care, ├«n termeni de cre┼čtere, ├«l provoac─â aceast─â organiza┼úie criminal─â Calabriei ┼či chiar ├«ntregii ┼ú─âri. Ei i se adreseaz─â ┼čefi de ├«ntreprinderi, oameni politici sau membri ai unor profesiuni liberale ├«n c─âutare de securitate, de apeluri de oferte, de voturi la alegeri, de recomand─âri, de favoruri ilegale ┼či de sfaturiÔÇŁ.

╩╝Ndrangheta s-a lansat spectaculos cu ob┼úinerea de bani din r─âpiri. Cei r─âpi┼úi erau ┼úinu┼úi ├«n ascunzi┼čuri din Aspromonte. Cu timpul, mafio╚Ťii ╚Öi-au dat seama c─â afacerea nu era rentabil─â. Riscurile erau prea mari pentru sumele ob╚Ťinute. R─âpirea provoca o emo╚Ťie deosebit─â ├«n opinia public─â. Asta ├«nsemna, pe de o parte, pericolul unei ostilit─â╚Ťi din partea popula╚Ťiei, de evitat c├ót─â vreme ╩╝Ndrangheta supravie╚Ťuie╚Öte din osmoza cu locuitorii Calabriei, pe de alta, autorit─â╚Ťile sim╚Ťeau nevoia s─â ac╚Ťioneze imediat ╚Öi spectaculos. Mafia calabrez─â s-a orientat atunci spre traficul de cocain─â. Ea a luat-o ├«naintea Cosei Nostra, axate pe heroin─â. Din cauza HIV, traficul de heroin─â a devenit mai pu╚Ťin rentabil. Toat─â lumea e de acord c─â azi ╩╝Ndrangheta joac─â un rol de prim rang ├«n traficul mondial de cocain─â. Banii ob╚Ťinu╚Ťi din r─âpiri au fost investi╚Ťi ├«n cocain─â.

Potrivit serviciilor secrete italiene┼čti, 90% din intr─ârile de cocain─â ├«n Europa se fac prin Mafia calabrez─â. Portul de intrare e Gioia Tauro, al treilea port ca m─ârime din Italia, situat pe coasta Tirenian─â, ├«ntr-o zon─â controlat─â de ÔÇÖNdrangheta, av├ónd ├«n centru Rosarna.

321 0 jpg jpeg

Cocaina vine din Columbia ├«n containere cu fundul dublu. P├ón─â la sosirea ├«nc─ârc─âturii ├«n port, ╩╝ndrangheti╚Ötii accept─â s─â fie garan┼úie, ca ostatici, pentru cei din Columbia. Pe 3 mai 2008, pre┼čedintele George W. Bush a ├«nscris ╩╝Ndrangheta pe lista organiza┼úiilor criminale cele mai periculoase din America, bazat pe rapoartele ÔÇ×Foreign Narcotics Kingpin Designation ActÔÇŁ.

Dup─â traficul de cocain─â, ╩╝Ndrangheta ob╚Ťine bani din taxa de protec╚Ťie, numit─â Pizzo, impus─â mai tuturor firmelor din Calabria. Reportajul de pe site-ul France 24 din 21 mai 2013 dezv─âluie: ÔÇ×Mafie mondializat─â, st─âp├ónind circuite complexe de sp─âlare a banilor ╚Öi investind ├«n lumea ├«ntreag─â, La ╩╝Ndrangheta ├«╚Öi trage puterea dintr-o func╚Ťionare arhaic─â: ea r─âm├óne cu baza ├«n regiunea sa de origine, Calabria, ├«n punctul de sud al Italiei, departe de Roma ╚Öi Milano. Regiunea cea mai s─ârac─â a Italiei. Aici toate ├«ntreprinderile sau aproape toate pl─âtesc ┬źPizzo┬╗, impozitul Mafiei. E pre╚Ťul unei vie╚Ťi lini╚ÖtiteÔÇŁ.

├Än volumul Milieux criminels et pouvoir politique (Medii criminale ┼či putere politic─â), ap─ârut la Edition Karthala, 2008, sub direc┼úia lui Jean-Louis Briquet ┼či Gilles Favarel-Garrigues, ├«n capitolul dedicat rela╚Ťiilor dintre ╩╝Ndrangheta ╚Öi firme, ÔÇ×Mafia ┼či societatea civil─â. Controlul teritoriului ┼či coliziunile economico-criminale ├«n CalabriaÔÇŁ, Rocco Sciarrone concluzioneaz─â: ÔÇ×Manifestarea cea mai clar─â a controlului teritoriului de c─âtre ╩╝Ndrangheta o reprezint─â existen╚Ťa unui mecanism de extorsiune-protec╚Ťie pe care grupurile mafiote ├«l aplic─â ├«ntr-o manier─â capilar─â la toate formele de activitate economic─â din teritoriul pe care ele se implanteaz─âÔÇŁ. Rocco Sciarrone, specialist ├«n fenomen, insist─â pe adev─ârul c─â mai toate firmele locale iau ├«n considerare din start c├ónd ├«╚Öi calculeaz─â veniturile pe un an pizzo, v─âzut ca un soi de TVA. Chiar ╚Öi marile firme din Nord care vin s─â investeasc─â ├«n Calabria ╚Ťin cont de banii negri pe care trebuie s─â-i dea ╩╝Ndrangheta.

Iscoadele de pe motoret─â.Pe ├«ntinderea unei c─âl─âtorii ├«n Sicilia (partea din insul─â av├ónd Palermo ├«n centru), am ┼úinut neap─ârat s─â ajung la Corleone. Fusesem ├«n localitatea de ba┼čtin─â a Na┼čului. Cum s─â ratez ocazia de a vizita ┼či capitala ╩╝Ndrangheta?! 

Pe harta Calabriei, San Luca e de cealalt─â parte a v├órfului Cizmei, ├«n Aspromonte. Pe hart─â p─ârea u┼čor de ajuns. ├Än via┼ú─â, a┼ča cum se va vedea nu peste mult timp, lucrurile ┼čedeau mult mai complicat. N-am putut ajunge dec├ót ├«nchiriind un taxi de la Reggio Calabria. Prin rom├ónii din Reggio Calabria, am dat de unul. 

Luni, 28 decembrie 2015, am pornit cu el spre San Luca. C├ónd le-am zis rom├ónilor unde vreau s─â merg, la San Luca, a fost mai r─âu dec├ót dac─â le-a┼č fi spus c─â vreau s─â ajung ├«n Iad, ca s─â iau un foc pentru luleaua care s-a stins. 

Pentru mine, din Rom├ónia, Mafia, indiferent de porecl─â, ┼úinea de filme, de c─âr┼úi, de reportaje de pres─â senza┼úionale. Din discu┼úii am ├«n┼úeles la iu╚Ťeal─â c─â aici, ├«n Calabria, Mafia e o realitate cotidian─â, cu care te confrun┼úi la fiecare pas ┼či nu una din gazete, filme sau emisiuni tv. O rom├ónc─â angajat─â ca femeie de serviciu la vila unui t├ón─âr ├«mi spune c─â tat─âl acestuia, amestecat ├«n afaceri imobiliare, a fost ├«mpu┼čcat ├«n cap chiar ├«n fa┼úa vilei. San Luca!

Toate reportajele, fie de televiziune, fie de pres─â tip─ârit─â despre San Luca debuteaz─â cu imaginea panoului care anun┼ú─â, la vreun kilometru de primele case, ├«naintea urc─ârii ├«n pant─â, localitatea cu pricina: ÔÇ×SAN LUCA Comune d╩╝Europa gemellato con il comune i VALLERANO e con la citt├á di CasciaÔÇŁ. Cele dou─â texte sunt scrise pe dou─â t─âbli┼úe, a┼čezate una sub alta, de m─ârimi egale. Sub ele, o t─âbli┼ú─â p─âtrat─â, mai mic─â, avertizeaz─â: ÔÇ×CARABINIERI localit├á SAN LUCA, indirizzo Via Potamia snc telefoni... pronto intervento 112ÔÇŁ.

Lu├ónd exemplul ├«nainta┼čilor mei din presa mare a Europei, m-am oprit ├«n dreptul schel─âriei de panouri pentru a o fotografia ┼či filma. Ma┼čina, cu so┼úia pe bancheta din spate ┼či ┼čoferul guraliv la volan, a r─âmas tras─â la marginea ┼čoselei.

Fotografiind ┼či film├ónd (nu numai cu camera, dar ┼či cu telefonul mobil, de team─â s─â nu m─â ├«ntorc la Reggio f─âr─â inestimabilele dovezi c-am fost ├«n capitala La ╩╝Ndrangheta), mi-am dat seama de ce s-au oprit ca s─â consemneze video ╚Öi foto panourile antecesorii mei ├«ntr-ale aventurii la San Luca. Nu pentru a avea un clenci de deschidere a filmului, de┼či nici asta n-a┼č exclude dintre motive, ci pentru c─â cele trei t─âbli┼úe sunt ciupite de gloan┼úe.

Cine o fi tras?

Mafioţii?

Carabinierii?

Responsabilii cu PR-ul senzaţionalist al San Luca?

2344 jpg jpeg

├Än timpul film─ârii, doi pu┼čti c─âlare pe o motoret─â venind dinspre Bovalino s-au oprit ├«n dreptul ma┼činii pentru a-l ├«ntreba pe ┼čoferul taxiului cine e ┼či ce face pe acolo. Nu ┼čtiu ce le-a zis ┼čoferul, care ┼čtia dialectul calabrez. Sigur e c─â respectivii au demarat ├«n for╚Ť─â, suind motoreta pe roata din spate ╚Öi au plecat spre sat. ├Äntorc├«ndu-m─â la ma┼čin─â, am observat cu voce tare, ├«n rom├ón─â, ce babuini sunt ─â┼čtia din San Luca!, o dat─â ce nu ┼či-au putut ├«nfr├óna curiozitatea de a ┼čti ce caut─â pe acolo un taxi de la Reggio Calabria. So┼úia, mai suspicioas─â, mi-a zis c─â b─âie┼úandrii erau ditamai iscoadele. La ├«ntoarcerea la Reggio, m-am apucat de lectura reportajelor despre San Luca.

Unul, semnificativ intitulat ÔÇ×Dans la sanctuaire du crimeÔÇŁ (├Än sanctuarul crimei), din ÔÇ×L╩╝ExpressÔÇŁ, 6 august 2008, scria negru pe alb: ÔÇ×Tinerii pe scuter fac turul pentru a semnala orice str─âin care p─âtrunde pe teritoriul satuluiÔÇŁ. Pe cei doi pu┼čti de pe motoret─â i-am mai ├«nt├ólnit prin sat. Din c├ónd ├«n c├ónd, f─âceau acroba┼úii pe o roat─â, s─â fim mai convin┼či c─â ei doar se dau cu motoreta. 

Acum, rev─âz├óndu-mi amintirile din popasul de la San Luca, ├«mi explic temeiul principalei mele tr─âiri: stinghereala, tradus─â ├«n nevoia incon┼čtient─â de a o ┼čterge de acolo. 

Nu mi s-a ├«nt├ómplat nimic deosebit ├«n plan personal. 

N-a venit nimeni s─â m─â ├«ntrebe ce caut ├«n satul lui ┼či, cu at├ót mai pu┼úin, s─â m─â ia la rost c─â filmez, f─âr─â aprobare. 

N-a tras nimeni ├«n mine. 

Nu m-a r─âpit nimeni. 

┼×i, cu toate acestea, timp de dou─â ore, c├ót mi-am ├«ng─âduit s─â stau ├«n San Luca, am ├«ncercat sentimentul unui tip p├óndit ├«n permanen┼ú─â ├«n mi┼čc─ârile sale. Sunt sigur c─â pu┼čtii au dat alarma de ivire a unui tip ciudat. Reportajul din ÔÇ×L╩╝ExpressÔÇŁ scoate ├«n prim-plan o axiom─â: ÔÇ×Pentru a merge la San Luca, a┼čezare ├«ncastrat─â ├«n mun┼úii s─âlbatici ai Aspromonte, la cap─âtul Italiei ┼či al Calabriei, trebuie cu adev─ârat s─â vrei s─â mergi. Altfel n-ai ce c─âuta acoloÔÇŁ.

Dac─â ar fi s─â iau seam─â la reportajele de p├ón─â acum despre San Luca, ziari┼čtii ÔÇô italieni, dar ┼či str─âini ÔÇô au f─âcut popas la San Luca. Cei mai mul┼úi dup─â masacrul de la Duisburg (Germania), din 15 august 2007, cum i s-a spus asasin─ârii de c─âtre ╩╝Ndrangheta din San Luca a ┼čase membri ai Clanului Pelle-Vottari ├«n cadrul unei s├«ngeroase Faida (1991-2007). 

Au fost la San Luca ┼či jurnali┼čti italieni, specializa┼úi ├«n Mafia. Despre ace┼čti jurnali╚Öti se poate spune c-au fost cu treab─â la San Luca. Prin urmare, cei din San Luca sunt obi┼čnui┼úi cu str─âinii. Cu o singur─â condi┼úie: ca ei s─â vin─â acolo cu o treab─â anume. Jurnali┼čtii s─â scrie despre ei. Carabinierii, ca s─â-i aresteze ┼či s─â-i perchezi┼úioneze. 

La San Luca nu vin turi┼čti. Oric├ót te-ai str─âdui, n-o s─â g─âse┼čti site-ul vreunui hotel sau al vreunei pensiuni. Trip Advisor nu sufl─â o vorb─â despre San Luca. ┼×oferul meu de taxi nu ┼čtia c─â sunt jurnalist. Lesne de imaginat bizareria ├«ntruchipat─â de apari┼úia mea la San Luca. Un tip din Rom├ónia, ├«mpreun─â cu nevast─â-sa, ├«nchiriaz─â un taxi la Reggio Calabria (distan┼ú─â de mers, peste 100 km), d├ónd bani grei ca s─â ajung─â la San Luca, pentru a fotografia ┼či filma. ├Än ce scop? Comunicate Centrului de c─âtre iscoade, aceste informa┼úii vor fi avut menirea s─â-i dea peste cap pe ┼čefii din San Luca.

N-am nici o ├«ndoial─â c─â ordinul a fost de monitorizare a persoanei mele, fie ┼či din curiozitatea de a vedea ce vreau. S─â adaug ciud─â┼úeniilor de mai sus, alta, cea mai important─â. Veneam din Rom├ónia. Dac─â veneam din America, mai era de ├«n┼úeles. America e plin─â de excentrici, doritori de c─âl─âtorii exotice. Dar Rom├ónia? Rom├ónia ÔÇô unde sunt sigur c─â ╩╝Ndrangheta are multe pizzerii ÔÇô trece ├«n ochii celor din San Luca drept o ┼úar─â de oameni serio┼či. Ce s─â caute un rom├ón la San Luca, ┼či nu oricum, ci dup─â ce-a ├«nchiriat un taxi, tocmai de la Reggio Calabria?!

423432j jpg jpeg

Monument de PR al Mafiei Calabreze?!La c├óteva zeci de metri de ├«nceputul pantei care duce ├«n centrul San Luca, pe st├ónga, se vede un monument. O clip─â, dac─â e╚Öti din Rom├ónia, ca mine, ├«┼úi spui c─â e o troi╚Ť─â ridicat─â ├«n memoria unui ╚Öofer mort ├«ntr-un accident tragic, dup─â curba luat─â prost. Pe dreapta Monumentului, pe o pl─âcu╚Ť─â zidit─â ├«n perete, pot fi citite aceste ├«nsemn─âri: 

ÔÇ×La comunita Sanluchese Nel 28a anniversario dell uccisione del Brigadiere dei Carabinieri CARMINE TRIPODI

 MOVM 

┬źGenerosit├á, umanit├á e sacrificio sono valori che rendona la vita eterna┬╗ 

San Luca, li 06 febbraio 2013 

L╩╝amministrazione comunaleÔÇŁ.

San Luca e proclamat─â de toate instrumentele de lucru drept Capitala ╩╝Ndrangheta, la Mamma, cum ├«i spun membrii organiza╚Ťiei mafiote. Dac─â ar fi s─â credem textelor, pu╚Ťine sunt familiile din San Luca r─âmase ├«n afara Mafiei. Dac─â ar fi fost ├«ntrebat despre ocupa╚Ťiunea mintal─â a celor din San Luca, Coco╚Öil─â din Morome╚Ťii ar fi r─âspuns prompt: ocupa╚Ťiunea lor mintal─â e Mafia. ├Änscrisul de pe monument e asumat de Comunitatea din San Luca. Dar Comunitatea din San Luca e alc─âtuit─â cu prec─âdere din mafio╚Ťi. ├Ämi st─âp├ónesc cu greu un chiot de uimire. Brigadierul de carabinieri o fi fost ucis ├«ntr-o confruntare cu ni╚Öte ho╚Ťi de lemne. Mafio╚Ťii din San Luca, genero╚Öi, i-au ridicat un monument! ├Äntors la Reggio, m-am apucat de studierea problemei.

Un asasinat comis de ÔÇÖNdrangheta poate fi rezolvat doar ├«n primele 24 de ore. Spre surprinderea mea, Carmine Tripodi e trecut ├«n Wikipedia, varianta exclusiv italian─â. Ce zice Wikipedia? 

Carmine Tripodi (Torre Orsaia, 14 mai 1960-San Luca, 6 februarie 1985), a fost un carabinier italian, brigadier ├«n Arma dei Carabinieri: ÔÇ×Vittima della ╩╝NdranghetaÔÇŁ (ÔÇ×Victim─â a ╩╝Ndranghetei). Tot pe Wikipedia ├«n varianta italian─â, Carmine Tripodi e trecut pe lista Vittime della ╩╝Ndrangheta. 

Textul are drept motto un citat din Nicola Gratteri, procuror adjunct la Reggio Calabria, unul dintre magistra╚Ťii din prima linie a Frontului anti-╩╝Ndrangheta, sub escort─â din aprilie 1989, sc─âpat din mai multe atentate: ÔÇ×Un asasinat comis de ╩╝Ndrangheta poate fi rezolvat doar ├«n primele 24 de ore. Altfel e imposibil. Dac─â e╚Öti norocos po╚Ťi afla dup─â zece ani, dar de la un poc─âit, altfel nimicÔÇŁ. 

Declara╚Ťia e citat─â de cotidianul ÔÇ×La RepubblicaÔÇŁ ├«n ancheta ÔÇ×╩╝Ndrangheta, delicte nepedepsiteÔÇŁ, ap─ârut─â ├«n 2 mai 2013. Articolul sintetizeaz─â con╚Ťinutul ├«n r├óndurile introductive: ÔÇ×Un delict se descoper─â doar ├«n primele dou─â zile ÔÇô sus╚Ťin investigatorii. ├Än 50% din cazuri s-a reu╚Öit s─â se clarifice doar contextul ├«n care au fost comise crimeleÔÇŁ. 

Carmine Tripodi e unul dintre cazurile nerezolvate. Absolvent al Academiei de Poli╚Ťie, ajunge ├«n Calabria, la Bianco, la v├órsta de 20 de ani. De la ├«nceput se confrunt─â cu Fenomenul Disp─âru╚Ťi f─âr─â urm─â, rezultat al r─âpirilor de tip ÔÇÖNdrangheta. Pe 8 ianuarie 1982, Carmine Tripodi e numit Comandantul Garnizoanei de Carabinieri din San Luca. Anchetele conduse de el duc la arest─âri spectaculoase la San Luca. ├Än seara lui 6 februarie 1985, ├«n timp ce se ├«ndrepta spre Bianco, unde locuia cu logodnica (urmau s─â se c─âs─âtoreasc─â peste o lun─â), pe la 21, un comando ╩╝Ndrangheta ├«i bareaz─â drumul. Se trage asupra lui. Carmine Tripodi r─âspunde, reu╚Öind, ├«nainte de a muri, s─â-l r─âneasc─â pe unul dintre atacatori. Atacatorii urineaz─â pe cadavrul lui, ├«n semn de dezonoare. 

La c├óteva zile de la asasinarea lui sunt aresta╚Ťi trei suspec╚Ťi din San Luca. Alte opt persoane sunt anchetate pentru complicitate. ├Äntre 1986-1989, to╚Ťi cei suspecta╚Ťi vor fi absolvi╚Ťi de acuza╚Ťii. Nici acum nu se cunosc asasinii! 

Monumentul a fost inaugurat dup─â 28 de ani de la asasinat. M-am oprit ├«n dreptul lui, l-am filmat ╚Öi l-am fotografiat. Nici un semn c─â pe cei din San Luca i-ar scoate din s─ârite monumentul, ridicat ÔÇô culmea! ÔÇô ├«n numele lor. Se tem ace╚Ötia de carabinieri? Fire╚Öte c─â nu. Explica╚Ťia e alta.

Carmine Tripodi a fost ucis drept sanc┼úiune pentru lupta sa ├«mpotriva ╩╝Ndranghetei. Asasinii n-au fost descoperi╚Ťi ╚Öi pedepsi╚Ťi. Monumentul de la intrarea ├«n San Luca e cel mai eficient mijloc de publicitate gratuit─â a ╩╝Ndranghetei. Eu, de exemplu, n-a╚Ö fi ╚Ötiut ├«n veci c─â un poli╚Ťist care a cutezat s─â se ia de ╩╝Ndrangheta a fost asasinat c├ót ai clipi. Poli╚Ťi╚Ötilor, monumentul le atrage aten╚Ťia c─â pot pl─âti cu via╚Ťa dac─â se iau de ╩╝Ndrangheta. Celorlal╚Ťi muritori monumentul le confirm─â adev─ârul despre ferocitatea acestei organiza╚Ťii. S─â nu se fi g├óndit autorit─â╚Ťile la acest simbol?

Primarul din San Luca a fost arestat ┼či condamnat pentru asociere mafiot─â. Suind strada ├«n pant─â, prin nimic diferit─â de str─âzile tipice Calabriei, ajungem ├«n ceea ce am putea numi Centru. C─â e vorba de Centru, ├«mi dau seama dup─â cl─âdirea Prim─âriei, anun╚Ťat─â de inscrip╚Ťia Municipio. Fie ╚Öi la o simpl─â privire te izbe╚Öte ├«nf─â╚Ťi╚Öarea-i sinistr─â, de cl─âdire n─âscut─â din concubinajul dintre o cazarm─â ╚Öi un bloc de mineri din Valea Jiului. Toate ferestrele de la parter sunt ap─ârate de grilaje. 

├Änainte de a o lua la drum spre San Luca, mai precis c├ónd rom├ónii din Reggio Calabria m─â avertizau c─â-i periculos s─â mergi la San Luca, ├«mi spuneam, pentru a m─â lini╚Öti: Ce dracu╩╝ e vorba doar de o localitate dintr-o ╚Ťar─â membr─â a UE! Are prim─ârie, jandarmerie, are primar!

E luni, 28 decembrie 2015, ora 3 dup─â-amiaz─â. Teoretic, prim─âria ar trebui s─â lucreze. Din c├óte bag eu seam─â ├«n cl─âdire nu se simte via┼ú─â. Ei bine, San Luca n-are primar ales! T─âr─â╚Öenia cu primarul de la San Luca e un exemplu al puterii ╩╝Ndrangheta asupra administra╚Ťiei locale ├«n Calabria. 

├Än 2009, la alegerile locale de la San Luca a fost ales ca primar avocatul Sebastiano Giorgi. Chiar din primele zile de mandat, Sebastiano Giorgi s-a afirmat ├«n chip spectaculos ca un ne├«nfricat lupt─âtor ├«mpotriva ╩╝Ndranghetei. Televiziunea Calabriei, cu sediul la Cosenza, l-a surprins, ├«n multe reportaje, ├«n primele r├ónduri ale demonstra╚Ťiilor ani-Mafia.

32 12 jpg jpeg

Cinci ani mai t├órziu, pe 17 mai 2013, vine lovitura de teatru. ├Än virtutea Legii nr. 26/2000, Consiliul local e dizolvat sub motiv de infiltrare mafiot─â. Potrivit Legii, ├«n fruntea localit─â┼úii a fost numit de Prefectur─â un Comisar. Dizolvarea s-a petrecut cu pu╚Ťin ├«naintea alegerilor comunale din 26 ╚Öi 27 mai 2013. Prin urmare, la San Luca nu s-au organizat alegeri.

Pe 11 septembrie 2014, perioada de dizolvare e prelungit─â cu ├«nc─â ╚Öase luni, peste cele zece din Decretul Prefecturii. Pe 31 mai 2015, urmau s─â aib─â loc alegerile comunale. Au avut loc, dar n-au avut cvorum. La San Luca e ├«n continuare Comisar. Pe 12 decembrie 2013, o nou─â lovitur─â de teatru. Fostul primar e arestat ├«n cadrul Opera╚Ťiunii ÔÇ×├Än┼čel─âtorieÔÇŁ. Acuza╚Ťia adus─â fostului primar: asociere criminal─â de tip mafiot.

Lupt─âtorul ├«mpotriva ╩╝Ndranghetei era omul ╩╝Ndrangheta! Cu el au mai fost pu╚Öi ├«n c─âtu╚Öe un consilier comunal ╚Öi doi ╚Öefi ╩╝Ndrangheta. La Conferin┼úa de pres─â ┼úinut─â pe 12 decembrie 2013 la sediul Carabinierilor din provincia Reggio Calabria, Procuratura anun┼ú─â ┼či o alt─â arestare de senza┼úie: Rossy Canale, pre┼čedinta Movimento delle donne di San Luca, vedet─â na┼úional─â a luptei anti-mafia, dovedit─â de Procuratur─â ca delapidatoare a 300.000 de euro primi┼úi de la stat pentru educarea anti-mafiot─â a femeilor din San Luca. ├Än realitate i-a folosit ├«n interes personal pentru a-┼či cump─âra bijuterii ┼či o ma┼čin─â.

La arestarea lui Sebastiano Giorgi, site-ul www.giornalettisimo.com, din 12 decembrie 2013, ├«┼či intitula astfel relatarea: ÔÇ×Rosy Canale ┼či Sebastiano Giorgi: simbolurile antimafia arestate la San LucaÔÇŁ.

Despre Sebastiano Giorgi, articolul precizeaz─â: ÔÇ×├Än func┼úie din 2009 p├ón─â ├«n primele luni ale lui 2013, Giorgi era cunoscut pentru participarea sa la diferite manifest─âri de denun┼úarea a ÔÇÖNdrangheta, oferind administra┼úiei sale o imagine anti-MafiaÔÇŁ. Anchetatorii aveau dovezi c─â Sebastiano Giorgi a fost ales cu sprijinul Clanului Nirta din San Luca. ├Än schimbul acestui sprijin, Clanul a primit contractul de introducere a gazului metan ├«n San Luca ┼či alte facilit─â┼úi.

Rocco Sciarrone pune ├«n lucrarea citat─â o aser╚Ťiune ├«n chip de concluzie: ÔÇ×Sistemul politic local s-a revelat extrem de permeabil ├«n cursul timpului la presiunile ╚Öi interesele mafioteÔÇŁ. Una dintre cauze trebuie c─âutat─â ├«ntr-o realitate tipic─â Mezzogiorno: ÔÇ×Via╚Ťa politic─â a fost dominat─â de rela╚Ťii clientelareÔÇŁ.

O radiografie de excep╚Ťie a cauzelor care stau la temelia infiltr─ârii ╩╝Ndrangheta ├«n autorit─â╚Ťile locale din Calabria e ├«ntreprins─â de Marie-Anne Matard-Bonucci ├«n lucrarea Histoire de la Mafia, ap─ârut─â la editura Complexe, Bruxelles ├«n 1994, tradus─â la noi de Corint, ├«n 2002, sub titlul Istoria Mafiei. Cartea citeaz─â din concluziile Comisiei parlamentare de anchet─â privind Mafia, prezentate pe 16 aprilie 1985: ÔÇ×Controlul acestor structuri (administra╚Ťiile locale ÔÇô n.n.) va deveni unul din obiectivele prioritare ale ╩╝ndrine-lor, obiectiv atins la ├«nceputul deceniului 1980. Poate fi observat─â ├«n aceast─â perioad─â o infiltrare a criminalit─â╚Ťii calabreze ├«n ansamblul ╚Ťesutului administrativ, ├«ncep├ónd cu organele de decizie ╚Öi p├ón─â la structurile care ╚Ťin de acestea, de la birourile de plasament ├«n spitale p├ón─â la locuin╚Ťele populare etc.ÔÇŁ

Spre deosebire de Cosa Nostra, ╩╝Ndrangheta evit─â confruntarea cu Statul. Ea prefer─â subminarea Statului prin infiltrare. Cazul Francesco Fortugno, vicepre┼čedinte al Consiliului regional Calabria, asasinat de ÔÇÖNdrangheta, pare a contrazice aceast─â tez─â. 

O radiografie a cazului arat─â ├«ns─â c─â asasinarea a f─âcut parte din opera┼úiunea de infiltrare. Francesco Fortugno, vicepre┼čedinte al Consiliului regional al Calabriei, medic de profesie, a fost ales consilier ├«n 2005 din partea partidului politic efemer (2002-2007) La Margherita, de centru-dreapta. Francesco Fortugno se opunea unor contracte ale Mafiei calabreze pentru achizi┼úii viz├ónd spitalele din Calabria. A fost ucis nu din r─âzbunare, ci din calcul rece. Prin asasinarea lui Francesco Fortugno se l─âsa locul liber pentru un om al Mafiei, Domenico Crea, consilier regional din partea Democrat-cre┼čtinilor. Francesco Fortugno a fost lichidat cu cinci gloan┼úe trase ├«n cap de un tr─âg─âtor al ÔÇÖNdranghetei chiar ├«n ziua alegerilor primare din partid, din 16 octombrie 2005 la Locri. Politicianul tocmai votase ┼či se ├«ndrepta spre ie┼čire, ca s─â se urce ├«n ma┼čin─â. A c─âzut r─âpus sub privirile celor care a┼čteptau s─â voteze.

Ancheta ┼či procesul s-au soldat cu condamnarea la ├«nchisoare pe via┼ú─â a patru membri ai ÔÇÖNdranghetei. Alessandro Marcian├▓ ┼či fiul s─âu, Giuseppe, angaja┼úi ai spitalului din Locri, pentru comandarea asasinatului, ┼či Salvatore Ritorto ┼či Domenico Andino, complici. Ancheta ┼či procesul s-au bazat pe m─ârturiile unui proprietar de bar din Locri, membru al ÔÇÖNdranghetei. 

Acesta a fost declarat Nedemn de ai s─âi ┼či obligat s─â se sinucid─â. 

╚Üinta ╩╝Ndranghetei o reprezint─â cucerirea administra╚Ťiei publice locale. M.-A. Mattard-Bonnuci citeaz─â m─ârturia prefectului din Reggio Calabria, din septembrie 1955: ÔÇ×Aici, criminalitatea controleaz─â activit─â╚Ťile locale, ├«ncep├ónd, cel mai adesea, cu activitatea politic─â; ├«n comunele acestea este imposibil s─â faci carier─â ├«n administra╚Ťia public─â f─âr─â sprijinul criminalit─â╚Ťii locale, drept recompens─â, prin favoruri ╚Öi abuzuriÔÇŁ.

Culmea ironiei! Dup─â 57 de ani de la avertisment, pe 9 octombrie 2012, ├«n urma unor investiga┼úii de luni ├«ntregi ale Guvernului de la Roma, Consiliul municipal al Reggio Calabria a fost dizolvat pentru infiltrare mafiot─â. Primarul, Demetrio Arena, ┼či 30 de consilieri au fost destitui┼úi pentru a preveni orice ÔÇ×contagiune mafiot─âÔÇŁ a Guvernului local.

121 3 jpg jpeg

ÔÇ×Voturile pentru ei, ┼×antierele pentru noiÔÇŁ.  De ce ╚Öi-a f─âcut ╩╝Ndrangheta un obiectiv din a pune m├óna pe administra╚Ťiile locale? De dragul puterii ├«n sine? Nici vorb─â. Dac─â lucrurile ar fi stat a╚Öa, ╩╝Ndrangheta s-ar fi concentrat pe infiltrarea ├«n administra╚Ťia central─â a Italiei. Marie-Anne Matard-Bonnuci, profesor universitar la Paris, specialist─â ├«n Italia, explic─â orientarea ╩╝Ndranghetei printr-un motiv extrem de simplu: ÔÇ×Sectorul ter╚Ťiar, turismul ╚Öi construc╚Ťiile sunt controlate de administra╚Ťiile regionale, provinciale ╚Öi comunale, abilitate cu distribuirea subven╚Ťiilor publice ╚Öi cu conceperea politicilor de amenaj─âri teritorialeÔÇŁ.

Ca peste tot ├«n lume, izvorul c├ó╚Ötigului ilicit din afaceri de corup╚Ťie trebuie c─âutat, ├«n Calabria, ├«n banii publici. Contractele b─ânoase sunt cele cu statul. Pentru a pune m├óna pe astfel de contracte se cer ├«ndeplinite dou─â condi╚Ťii:

1) Țara sau zona respectivă să fie binecuvântată cu bani publici din belșug.

2) Distribuirea acestor bani s─â fie privilegiul aproape exclusiv al autorit─â╚Ťilor locale.

E ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n sudul Italiei dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Complexat de eterna s─âr─âcie a sudului, statul italian a declan╚Öat o vast─â campanie de dezvoltare cu orice pre╚Ť a zonei. Proiecte uria╚Öe s-au pus ├«n mi╚Öcare sub acest semn. Unele dau ╚Öi acum impresia de ÔÇ×Catedrale ├«n de╚ÖertÔÇŁ, precum portul Gioia Tauro la Marea Tirenian─â. Altele, precum autostrada Soarelui ├«ntre Salerno ╚Öi Reggio Calabria, se impuneau, fie ╚Öi pentru dezvoltarea turismului. Rocco Sciarrone trece ├«n revist─â obiectivele finan╚Ťate din bani publici: ÔÇ×Dublarea liniei feroviare ├«ntre Napoli ╚Öi Reggio Calabria realizarea autostr─âzii ├«ntre Reggio Calabria ╚Öi Salerno ÔÇô lucr─ârile preg─âtitoare la construirea unui pol siderurgic, ╚Öi a unei centrale termo-electrice (dou─â proiecte care n-au fost realizate niciodat─â), ridicarea unui dig pe fluviul MetramoÔÇŁ.

Implicarea Mafiei Calabreze r─âm├óne evident─â: ÔÇ×├Än toate aceste cazuri, prezen╚Ťa grupurilor mafiote a fost atestat─â, fie ├«n momentul adjudec─ârii, fie ├«n etapa realiz─ârii lucr─ârilor. Mafio╚Ťii ╚Öi-au demonstrat ├«n aceste cazuri capacit─â╚Ťile lor antreprenoriale ╚Öi, dar mai ales, abilitatea lor rela╚Ťional─â. Numeroase anchete judiciare au pus ├«n eviden╚Ť─â existen╚Ťa unor acorduri coluzive ├«ntre oamenii politici, marile firme de lucr─âri publice ╚Öi clanurile mafioteÔÇŁ.

Concentrarea ╩╝Ndrangheta pe contracte din bani publici, pentru c─â ├«n sudul Italiei s-au v├ór├ót mul┼úi bani de la bugetul statului, se explic─â u┼čor. Cum se explic─â ├«ns─â concentrarea asupra administra┼úiilor locale din Calabria? Marie-Anne Matard-Bonucci descoper─â cauza:

ÔÇ×Stabilirea de leg─âturi organice ├«ntre criminalitate ┼či puterea politic─â va coincide, de fapt ÔÇô majoritatea autorilor fiind de acord ├«n aceast─â privin┼ú─â ÔÇô, cu instituirea, ├«n etape succesive, ├«ntre 1970 ┼či 1977, a unei veritabile politici de regionalizare ├«n Italia, reform─â care punea, ├«n sf├ór┼čit, ├«n fapt, spiritul ┼či litera Constitu┼úiei din 1947, prev─âz├ónd c─â afirmarea autonomiei regional trebuie ┬źs─â mearg─â m├ón─â ├«n m├ón─â cu proclamarea caracterului unitar ┼či indivizibil al Republicii italiene┬╗. ├Än ansamblul CUVANT LIPSA, regiunile obi┼čnuite se g─âseau de acum ├«nainte dotate cu puteri egale pe plan politic ┼či financiar ┼či chiar superioare, ├«n unele cazuri, celor de care dispunea Sicilia la data respectiv─âÔÇŁ.

├Än sine, descentralizarea nu ├«nseamn─â corup┼úie. Ca ┼či ├«n Rom├ónia postdecembrist─â, ├«n Calabria postbelic─â descentralizarea n-a fost precedat─â sau m─âcar ├«nso┼úit─â de o democratizare a deciziilor luate ├«n consiliile locale. ÔÇ×├Än comune, de exemplu, numeroase decizii sunt adoptate f─âr─â deliberarea consiliului comunal, ├«n vreme ce o seam─â de contracte pentru realizarea de ┼čantiere publice vor fi atribuite ├«n absen┼úa apelurilor de oferteÔÇŁ. 

Nicolo Gratteri ┼či Antonio Nicoso citeaz─â pe un ÔÇÖndranghetist devenit colaborator al Procuraturii, Rocco Varacelli: ÔÇ×Pactul e pecetluit ├«n amonte. ┬źVoturile pentru ei, ╚śantierele pentru noi┬╗ÔÇŁ.

Mijloacele prin care ╩╝Ndrangheta se infiltreaz─â ├«n administra╚Ťiile locale se ├«ntemeiaz─â pe negustoria de voturi. Cum se explic─â? Foarte simplu. ├Äntr-o Italie de Sud, ├«n care votul e v─âzut nu ca un drept de a alege, ci ca un drept de a c├ó┼čtiga ceva material, ÔÇÖNdrangheta are la dispozi┼úie mul┼úi aleg─âtori. Fenomenul ├«┼či trage r─âd─âcinile ╚Öi din num─ârul mare al celor care fac parte din familiile mafiote sau sunt ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu ele.

09 2 jpg jpeg

Eseul ÔÇ×Les mafiasÔÇŁ, semnat de Isabelle Sommier, ├«n 1998, la Montchrestien, calculeaz─â ┼či num─ârul de ├«nscri┼či pe liste aflate sub controlul ÔÇÖNdrangheta: ÔÇ×├Än Reggio Calabria, familiile mafiote, regrup├ónd ├«ntre 30 ┼či 80 de oameni, rela┼úiile lor clienteliste ÔÇô parentale ÔÇô permit na┼čilor s─â controleze ├«ntre 10-15% ┼či 30% din ├«nscri┼čii pe liste. ├Än fine, dac─â grup─âm cele patru organiza┼úii criminale din Mezzogiorno ÔÇô Cosa Nostra sicilian─â, Camorra din Campania, ÔÇÖNdrangheta calabrez─â ┼či Sacra Corona din Puglia ÔÇô se ob┼úinea ├«n 1992 al patrulea partid politic din Italia, potrivit cotidianului ÔÇ×La RepublicaÔÇŁ (7 martie 1992): un milion de voturi sub controlul lor direct ┼či 2, 6 milioane sub influen┼ú─âÔÇŁ.

Bo┼čii ÔÇÖNdrangheta nu-┼či afi┼čeaz─â bog─â┼úia. Privesc ├«n jur. Nu numai pe mine, dar ╚Öi pe oricine care e at├ót de iresponsabil ├«nc├ót s─â se aventureze p├ón─â la San Luca, ├«l surprinde s─âr─âcia ╚Öi mizeria caselor. Mai toate cl─âdirile v─âzute la San Luca, inclusiv cele din jurul Pie╚Ťei din Centru, sunt alc─âtuite din parter ╚Öi etaj. Cimentul e gol, neacoperit de tencuial─â, balcoanele sunt neterminate. ├Än G─âge╚Öti sunt infinit mai multe vile dec├ót aici, ├«n capitala ╩╝Ndrangheta. Privirile ├«mi cad pe o ci╚Ömea plasat─â f─âr─â probleme l├óng─â un uria╚Ö tomberon de gunoi. Un cet─â╚Ťean ia ap─â de la surs─â.

E 16, dup─â-amiaza de luni, 28 decembrie 2015. ├Än jurul meu nu v─âd ╚Ťipenie de om. Toate ÔÇô baruri, magazine ÔÇô sunt ├«nchise. Po╚Öta ╚Öi-a ├«ncheiat programul la 13.30! Reportajul ÔÇ×├Än sanctuarul crimeiÔÇŁ, semnat de Delphine Saubaber ├«n ÔÇ×L╩╝ExpresÔÇŁ din 7 august 2008, ne pune ├«ns─â ├«n gard─â: ÔÇ×E adev─ârat, nu trebuie s─â ne l─âs─âm ├«n╚Öela╚Ťi de aparen╚Ťe. C─âci dincolo de aceste fa╚Ťade decojite, sunt coloane de marmur─â (de Carrara) ╚Öi p├ónzeturi de m─âtase (Versace). Mare lux! ÔÇô suspin─â un poli╚Ťist. B─âi cu hidromasaj, lustre de Murano, bunc─âre, de asemenea, pline de arme. Ascunz─âtori secrete ├á la James Bond. Panouri care culiseaz─â gra╚Ťie comenzilor electrice, peroane care dispar, tuneluri subterane leg├ónd casele ├«ntre eleÔÇŁ.

Pr─âpastia dintre aparen╚Ť─â ╚Öi realitate ├«n materie de bog─â╚Ťie e reliefat─â de to╚Ťi cei care s-au ocupat de ╩╝Ndrangheta, de la procurori ╚Öi judec─âtori p├ón─â la jurnali╚Öti ╚Öi istorici. Eseul ÔÇ×10 Chilling Facts About The Secretive ╩╝Ndrangheta MafiaÔÇŁ (10 fapte reci despre secretoasa Mafie ╩╝Ndrangheta), semnat de Matt Martin ├«n 15 noiembrie 2015, pe site-ul Listverse.com, ┼úine s─â avertizeze: ÔÇ×Bo╚Öii Ndrangheta se str─âduiesc din r─âsputeri s─â evite ie┼čirea ├«n eviden┼ú─â. ├Än ciuda averilor imense ale ╚Öefilor de clan, Calabria e ceva asem─ân─âtor unui teritoriu p─âr─âsit. Distribuitorii de droguri de nivel jos ├«╚Öi conduc BMW-urile pe str─âzile ├«n pant─â ale satelor din Calabria. B─âtr├ónii gangsteri sunt mult mai grijulii. Exteriorul caselor lor arat─â decojit, cu pridvoare dezgolindu-┼či fier─âria ╚Öi pere╚Ťi nevopsi╚Ťi. Treci ├«ns─â de prag ╚Öi vei vedea podele de opal ╚Öi candelabreÔÇŁ.

Aceast─â preocupare pentru discre╚Ťie, pentru umbr─â, rar contrazis─â de asasinate spectaculoase, e una dintre cauzele ascensiunii ╩╝Ndrangheta p├ón─â la nivelul de Mafie global─â.

Pe site-ul Al Jazeera din 26 februarie 2015, ├«n articolul semnificativ intitulat ÔÇ×The most powerful mafia you╩╝ve never heard ofÔÇŁ (Cea mai puternic─â Mafie despre care n-a╚Ťi auzit), e semnalat─â ╚Öi o alt─â cauz─â: ÔÇ×Dup─â atacul din 11 septembrie, guvernul italian ╚Öi-a concentrat resursele pentru a lupta ├«mpotriva ┬źterorismului┬╗, permi╚Ť├ónd organiza╚Ťiei criminale din Calabria s─â opereze ├«n cea mai mare impunitate. ├Än ultima decad─â, crizele economice care au lovit mult Europa de sud ╚Öi de Est au dat ╩╝Ndrangheta oportunit─â┼úi pentru investirea profiturilor ilegaleÔÇŁ.

Una dintre preocup─ârile speciali╚Ötilor e reprezentat─â de felul ├«n care ╩╝Ndrangheta a ├«ntrecut Cosa Nostra. Articolul de pe site-ul Al Jazeera d─â o explica╚Ťie:

ÔÇ×Ascensiunea ╩╝Ndrangheta a fost ├«nlesnit─â de gre╚Öeala strategic─â f─âcut─â de Mafia sicilian─â. La finele anilor 1980, Cosa Nostra s-a angajat ├«ntr-o politic─â de confruntare cu statul, culmin├ónd cu asasin─ârile spectaculoase ale magistra╚Ťilor anti-Mafia, Giovani Falcone ╚Öi Paolo Borsellino, ├«n 1992. Guvernul a reac╚Ťionat deplas├ónd armat─â ├«n Sicilia ╚Öi adopt├ónd o nou─â lege care permitea plasarea mafio╚Ťilor din ├«nchisori ├«n celule izolateÔÇŁ.

Alte explicaţii date de cei care au studiat fenomenul:

1. Cosa Nostra a investit în heroină și nu în cocaină.

2. Fa╚Ť─â de cartelurile columbiene, Cosa Nostra a fost mult mai arogant─â dec├ót modesta ╩╝Ndrangheta.

3. ├Än familiile din Cosa Nostra pot p─âtrunde ╚Öi str─âini. ├Än familiile din ╩╝Ndrangheta se p─âtrunde doar prin leg─âtura de s├ónge. Cel mult, mariaj. Tr─âd─ârile sunt minime ca num─âr, pentru c─â ├«nsemn─â s─â-╚Ťi tr─âdezi neamurile.

4. Spre deosebire de Cosa Nostra, ├«n ╩╝Ndrangheta femeile sunt egale cu b─ârba╚Ťii.

09p jpg jpeg

Mafia unei lumi s─âlbatice. ├Än timp ce fotografiez ┼či filmez, so┼úia a cobor├ót din taxi. Din p─ârcule┼ú, se uit─â la ea ni┼čte pisici. Iubitoare cum e de animale le zice Pis! Pis! ┼či d─â s─â se apropie de ele. O rup la fug─â c├ót ai clipi, disp─âr├ónd f─âr─â urm─â. C├ónd revin la ma┼čin─â, ├«mi poveste┼čte t─âr─â┼čenia. Pentru ea e semnul indiscutabil al s─âlb─âticiei celor din San Luca. Pisicile o rup la fug─â la vederea omului acolo unde omul ├«nseamn─â cel care le love┼čte. 

├Äntr-adev─âr, s─âlb─âticia celor din ÔÇÖNdrangheta e remarcat─â de to┼úi autorii. Ea se dezv─âluie spectaculos ├«n destinele femeilor care au ├«ncercat s─â rup─â cercul. Un caz celebru e cel al Mariei Concetta, din Rosarno. Istoria Mariei din Rosarno con╚Ťine note zguduitoare.

Familia ei apar╚Ťine ╩╝Ndrangheta. Tat─âl, Michele Cacciola, cumnatul lui Gregorie Bellaco, bos al Mafiei calabreze, a f─âcut ├«nchisoare. ├Änchisoare a f─âcut ┼či Giuseppe, fratele Mariei. La 13 ani, e curtat─â de un b─âiat de la ┼úar─â, Salvatore Figliuzzi. P─ârin┼úii i-o promit de nevast─â c├ónd fata va ├«mplini 16 ani. 

La 16 ani, Maria se c─âs─âtore┼čte cu Salvatore. Acesta o luase de nevast─â nu din amor, ci pentru a putea p─âtrunde ├«ntr-o familie mafiot─â. Maria fuge la un moment dat la p─ârin┼úi. Tat─âl o trimite ├«napoi, reamintindu-i c─â a┼ča va fi toat─â via┼úa. Prin intermediul Facebook, Maria cunoa┼čte un tip din Reggio Calabria care munce┼čte ├«n Germania. Se ├«ndr─âgoste┼čte de el. Un timp familia nu ┼čtie de aceast─â rela┼úie, rezumat─â doar la jur─âminte amoroase pe facebook. Din iunie 2010, familia prime┼čte anonime despre rela┼úia ei. Tat─âl ┼či fratele o convoac─â pentru a-i cere explica┼úii. Maria nu neag─â c─â e amorezat─â de altul. Ea le cere s─â divor┼úeze.

Cei doi o zv├ónt─â ├«n b─âtaie. Tat─âl ├«i pune pistolul la t├ómpl─â ┼či-i spune: ÔÇ×E c─âsnicia ta. A┼ča o s─â r─âm├ón─â toat─â via┼úaÔÇŁ. Maria e supravegheat─â ┼či mai strict ca ├«nainte. Pe 11 mai 2011, ea se prezint─â la sediul Carabinierilor pentru fiul ei cel mare, care a furat motorin─â. Nu venise pentru a se confesa. ├Än fa┼úa ofi┼úerului ├«┼či pierde cump─âtul ┼či-i poveste┼čte t─âr─â┼čenia, cer├óndu-i ajutorul. Pleac─â de la Carabinieri, motiv├ónd c─â nu poate spune mai mult, deoarece se teme de taic─â-s─âu. 

Patru zile mai t├órziu e convocat─â la cazarm─â. E pus─â sub protec┼úie ┼či dus─â la Genova. Aici fiind, o love┼čte dorul de cei trei copii, l─âsa┼úi la Rosarno. Ia leg─âtura cu maic─â-sa, care ├«i ├«ntinde o capcan─â, chem├«nd-o acas─â. Taic─â-s─âu ┼či maic─â-sa merg s-o ia cu ma┼čina. La ├«nceputul lui august 2011 se ├«ntoarce la Rosarno. Ai ei o bat ┼či-o pun s─â retracteze declara┼úiile de la Procuratur─â. Le retracteaz─â ├«ntr-o ├«nregistrare video, sus┼úin├ónd c-a inventat totul pentru a se r─âzbuna pe familie. Pe 20 august 2011 se sinucide, b├ónd acid clorhidric. 

O alt─â tentativ─â de a rupe leg─âturile familiale e cea a numitei Lea Garofalo. E fat─â de mafio┼úi. Tat─âl i-a fost ucis c├ónd era un copil. Bunicul ┼či unchiul au fost uci┼či. A┼ča cum avea s─â se confeseze mai t├«rziu: ÔÇ×Aveam imaginea femeilor din familie mereu ├«mbr─âcate ├«n negru. Erau totdeauna ├«n doliuÔÇŁ. Lea se ├«ndr─âgoste┼čte de un alt membru ÔÇÖNdrangheta, Carlo Casco. Pleac─â am├«ndoi la Milano, el zic├«ndu-i c─â vrea s-o rup─â cu Mafia. 

Aici Lea constat─â c─â amicul continu─â afacerile mafiote, mai precis, trafic de cocain─â. Dup─â 11 ani de supliciu, Lea se adreseaz─â Poli┼úiei cer├ónd protec┼úie pentru fiic─â-sa, Denise. Declara┼úiile sale sunt lipsite de dovezi. Timp de ┼čapte ani, e plimbat─â dintr-un hotel ├«ntr-altul de Poli┼úie. Disperat─â, apeleaz─â la Carlo, care o cheam─â la Milano. Pe 24 noiembrie 2009, Carlo ┼či fra┼úii s─âi o omoar─â ┼či o dizolv─â ├«n 50 de litri de acid clorhidric ├«n suburbiile Milano, spun├ónd fetei c─â mama a plecat ├«n Australia. Tat─âl va fi arestat ╚Öi condamnat ├«n urma denun╚Ťului fetei.

Cum am cump─ârat caramele produse pe plan local, ├«n capitala ÔÇÖNdrangheta. Ajuns la San Luca, am privit ├«n dreapta ┼či-n st├ónga, ├«n c─âutarea mult cunoscutelor suveniruri. Dup─â o jum─âtate de or─â de stat ├«n centru, mi-am dat seama c─â a c─âuta suveniruri la San Luca e ca ┼či cum ai c─âuta ap─â pe Soare. De fapt, dac─â m─â g├óndesc bine, n-am g─âsit a┼ča ceva nici ├«n Reggio Calabria. ├Än Sicilia se v├ónd pe rupte suveniruri cu Cosa Nostra, de la c─âni cu toart─â sub form─â de toc de pistol, p├ón─â la pixuri cu Godfathers scris pe ele. ├Än Calabria n-am v─âzut suveniruri cu ÔÇÖNdrangheta. Ce mai ├«ncolo ┼či-ncoace, Organiza┼úie serioas─â!

Un alt mijloc de a fi ├«ncredin┼úat c-ai ajuns ├«ntr-un loc celebru e s─â bei o cafea ├«n locul respectiv. Am apelat la el peste tot unde ghidurile mi-au oferit elogii despre un bar, despre o cafenea sau despre un local a┼čezat l├óng─â un loc faimos, gen La Watterloo de exemplu. 

Nu plec din San Luca ÔÇô mi-am zis ├«n barb─â, mai ceva dec├ót Sultanul din Scrisoarea a III-a a lui Eminescu ÔÇô p├ón─â nu beau o cafea. U┼čor de zis, greu de f─âcut. ├Än jurul meu totul era ├«nchis. Ceea ce putea fi loc unde se putea bea o cafea, deschis, era ├«n realitate o pr─âv─âlie de pariuri sportive. Nenorocit la g├óndul c─â voi p─âr─âsi San Luca pentru totdeauna f─âr─â a-mi putea spune peste ani, cu m├óndrie ÔÇô Am b─âut o cafea la San Luca! ÔÇô m-am ├«ntors la ma┼čin─â. Am pornit-o ├«n c─âutarea drumului c─âtre Sanctuarul de la Polsi. Dup─â vreo sut─â de metri de mers, dup─â o cotitur─â, pe fereastra ma┼činii am z─ârit o pr─âv─âlie. Transcriu inscrip┼úiile care o defineau: Bar Pasticeria Gelateria Dolci Sapori Enaloto.

Am cobor├ót ca s─â imortalizez. A cobor├ót, ├«ntr-un gest de suprem─â vitejie, ┼či so┼úia. Spre surprinderea mea, a┼čez─âm├óntul d─âdea semne c─â-i deschis. Am ├«ncercat uluirea bucuroas─â a unui astronaut c─âzut pe o planet─â str─âin─â din Univers la vederea unui semn de via┼ú─â omeneasc─â ├«ntr-o v─âg─âun─â, dup─â ce-a r─ât─âcit prin pustiet─â┼úi vreo c├óteva luni. 

Am p─â┼čit cu ├«ndr─âzneal─â ├«n local. La bar, un t├ón─âr cu ochelari sp─âla ni┼čte pahare. De┼či str├ómt─â, ├«nc─âperea era cur─â┼úic─â. Pe st├ónga, vitrina cu pr─âjituri. Pe dreapta, dou─â m─âsu┼úe, un dispozitiv de joc cu manete ┼či u┼ča spre toalet─â. Potrivit unui anun┼ú, Fumatul era interzis! Am comandat o cafea. Cu cofein─â pentru mine. F─âr─â cofein─â, pentru so┼úie. T├ón─ârul m-a servit cu o amabilitate ie┼čit─â din comun. 

├Än timp ce beam cafeaua la m─âsu┼ú─â, ├«n pr─âv─âlie au dat buzna cinci vl─âjgani. To┼úi la fel. Purtau to┼úi veste ┼úip─âtoare ┼či ghete cu botul ascu┼úit. Tunsoarea era la fel. Ra┼či de jur ├«mprejur p├ón─â ├«n cre┼čtet, sus de tot. ├Än cre┼čtet, o creast─â. O creast─â dat─â cu gel abundent. ┼×i t├ón─ârul de la bar era tuns la fel. Se cuno┼čtea cu tinerii vl─âjgani intra┼úi acolo, f─âr─â un motiv anume, altul dec├ót cel de a pierde vremea. Privindu-i m-am ├«ntrebat: C├ó┼úi dintre ei or fi membri ÔÇÖNdrangheta?

kj jpg jpeg

O ├«ntrebare de prisos c├ót─â vreme toate studiile spun c─â, ├«n ÔÇÖNdrangheta, b─âie┼úii devin automat mafio┼úi. ÔÇ×L╩╝ExpressÔÇŁ din 20 iulie 2010, ├«n reportajul despre arestarea la 13 iunie 2010, a lui Domenico Oppedisano, Capocrimine, dezv─âluie rolul jucat ├«n ╩╝Ndrangheta de leg─âturile de s├«nge: ÔÇ×├Äntr-o familie de ╩╝ndranghetist, te na╚Öti prin defini┼úie ┬źt├ón─âr de onoare┬╗. La 14 ani, v├«rsta legal─â a botezului de afiliere la ╩╝Ndrangheta, printr-o ├«n╚Ťep─âtur─â ritual─â ├«n deget, se trece frontiera invizibil─â care separ─â existen╚Ťa trivial─â de sacruÔÇŁ. 

Eseul scris de Nicola Gratteri ╚Öi Antonio Nicoso aduce am─ânunte despre rolul familiei ├«n explozia ╩╝Ndrangheta: ÔÇ×Chiar de la intrarea sa ├«n Organiza╚Ťie, noul venit se treze╚Öte implicat ├«ntr-o re╚Ťea de amici╚Ťii ╚Öi c─âs─âtorii ╚Öi evolueaz─â ├«ntr-un vast sistem clientelar, care poate include sute de persoane ╚Öi care se protejeaz─â astfel ├«mpotriva oric─ârui risc de dela╚Ťiune. Rari sunt cei care trec la o tr─âdare a propriului s├óngeÔÇŁ. Familia ├«╚Öi spune cuv├«ntul ╚Öi ├«n pacificarea clanurilor: ÔÇ×S├óngele v─ârsat ├«n timpul ostilit─â╚Ťilor mafiote e adesea compensat prin cel al so╚Ťiilor virgine, obiecte ale mariajelor aranjateÔÇŁ. Potrivit autorilor, ÔÇ×c─âs─âtoriile ├«n s├ónul ╩╝Ndrangheta sunt destinate a consolida puterile, aliind familiileÔÇŁ. Fetelor ╚Öi b─âie╚Ťilor li se distribuie roluri diferite: ÔÇ×Fetele sunt capabile s─â ├«nt─âreasc─â clanurile ╚Öi b─âie╚Ťii s─â le asigure clanurilor supravie╚Ťuirea, perenitatea ╚Öi putereaÔÇŁ.

Antonio Zagari, ╩╝ndranghetistul care ÔÇ×se poc─âie╚ÖteÔÇŁ, scrie ├«n cartea sa Ammazzare Stanca. Autobiografia di una 'ndranghetistta pentito, Edizioni Periferia, Cosenza, 1992, dup─â predarea la Poli╚Ťie, ├«n 1990:ÔÇ×Printre membrii ╩╝ndrangheta sunt mul╚Ťi care nu g├óndesc dec├ót s─â aib─â b─âie╚Ťi... A avea b─âie╚Ťi, mul╚Ťi b─âie╚Ťi sau, ├«n orice caz, un num─âr suficient de ridicat de b─ârba╚Ťi ├«nrudi╚Ťi trece drept un avantaj ├«n activitatea criminal─âÔÇŁ. Citat de Nicola Gratteri ╚Öi Antonio Nicoso, Antonio Zagari (mort ├«ntr-un accident auto ├«n 2004!) e completat de criminologul Letizia Paoli:ÔÇ×╚śi azi ├«nc─â, ├«n provinicia Reggio Calabria, grupurile mafiote predominante sunt cele care au cei mai mul╚Ťi membri:micile clanuri cuprind de la cinci la zece b─ârba╚Ťi adul╚Ťi, mijlociile au ├«ntre 20 ╚Öi 30 ╚Öi, printre cele mai puternice, de exemplu, clanul Piromalli din Gioia Tauro, num─âr─â mai mult de 200ÔÇŁ.

ÔÇô Iau ┼či o canoli! (pr─âjitura specific─â Sudului ┼či Siciliei), am decis cu solemnitatea cu care Cesar hot─âr├óse s─â treac─â Rubiconul. Am cerut o canoli, mi s-a ├«nm├ónat, am dus-o la mas─â ┼či am m├óncat-o. ├Än timp ce-o m├óncam, mi-am dat seama c─â, spre deosebire de alte locuri, t├ón─ârul nu mi-a cerut s─â pl─âtesc ├«nainte de a consuma cafeau ┼či pr─âjitura. O clip─â m-am g├óndit c─â-┼či asuma riscul de a m─â vedea ie┼čit pe u┼č─â f─âr─â a achita consumul. Imediat ├«ns─â m-a pufnit r├ósul.

ÔÇô Cum dracu╩╝ s─â plec f─âr─â a achita nota de plat─â dintr-un local din San Luca, capitala ╩╝Ndrangheta! ├Än vitrin─â, mi-au atras aten┼úia ni┼čte caramele. Potrivit unui anun╚Ť erau fabricate pe plan local. Mafia calabrez─â trecuse la producerea de dulciuri! Erau ├«mpachetate ├«ntr-o h├órtie pe care scria ├«mbietor:Dolci Sapori di Mammoliti Agata 1, Via Santissimi Apostoli ÔÇô 89030, San Luca (RC). Am ├«n┼úeles rapid c─â m─â aflam chiar pe Via Santissimi Apostoli nu departe de Centru. Erau caramele, potrivit inscrip┼úiei, produse la San Luca. Am cump─ârat vreo jum─âtate de kilogram ┼či am pl─âtit toat─â nota. Puteau trece drept suveniruri din San Luca. Din nenorocire, suveniruri care se m─ân├ónc─â.

Reuniunea anual─â a Criminei are loc la Sanctuarul de la Polsi. Am luat-o spre Sanctuarul de la Polsi. Santuario della Madonna di Polsi e alc─âtuit dintr-o m─ân─âstire ┼či o biseric─â din Aspromonte, ├«n apropiere de San Luca. A fost ├«nfiin╚Ťat de Roger II de Sicilia ├«n 1144. Aici se afl─â statuia Madonei din Polsi. Situat─â ├«n v├órful unei coloane, statuia e un obiect de cult ├«n Calabria ╚Öi ├«n Italia. 

├Än fiecare an, de 2 septembrie, ziua c├ónd e s─ârb─âtoarea Fecioarei din Polsi, are loc un pelerinaj binecunoscut. Statuia e purtat─â, ├«n procesiunea cu care culmineaz─â s─ârb─âtoarea, doar de b─ârba╚Ťi din San Luca. Potrivit speciali╚Ötilor ├«n ╩╝Ndrangheta, la Sanctuar sau l├óng─â Sanctuar se reunesc anual, de ziua Sfintei, membrii Criminei, care aleg un ┼čef pentru un an, f─âr─â puteri executive.

├Än volumul de referin┼ú─â Mafia Republic, John Dickie descrie un film postat pe youtube de Directoratul de District Antimafia (DDA) din Reggio Calabria:ÔÇ×Filmul arat─â un grup de b─ârba╚Ťi, cei mai mul┼úi de v├órst─â matur─â, ┼či to┼úi ├«mbr─âca┼úi de parc─â tocmai atunci str─âb─âteau drumul care-i ducea la un joc de c─âr┼úi ┼či la un vin la localul lor obi┼čnuit. Ace┼čtia sunt surprin┼či oprindu-se ├«n fa┼úa unei mici statui a Madonei cu pruncul, aflat─â ├«n v├órful unei coloane de piatr─â de doi metri. Pentru cine a fost la Polsi, locul e clar:Acesta e Sanctuarul medieval al Madonei din Mun┼úi. Potrivit anchetatorilor ÔÇô ┼či cu mult ├«nainte ca Justi┼úia s─â rezolve cazul ÔÇô ceea ce se va ├«nt├ómpla imediat e un moment sacru din Ciclul de via┼ú─â al ╩╝Ndrangheta. ├Än fiecare an, la ├«nceputul lui septembrie, ┼čefi mandata┼úi din toat─â Calabria se amestec─â printre pelerinii care merg la Sanctuar, pentru a ratifica numirea Seniorului dintre liderii calabrezi. O dat─â ajun╚Öi ├«n fa┼úa statuii Fecioarei, b─ârba┼úii din film se str├óng ├«ncet ├«ntr-un cerc ┼či-l ascult─â cu aten┼úie intens─â pe cel mai b─âtr├ón dintre ei rostindu-┼či acredit─ârileÔÇŁ,

Autorul ne dezv─âluie cine e omul:ÔÇ×Omul care se adreseaz─â ╩╝ndrangheti┼čtilor la Polsi, ├«n septembrie 2009, e Domenico Oppedisano, care tocmai a fost ales Capo Crimine (┼×eful Criminei) cel mai important post ├«n ╩╝NdranghetaÔÇŁ. Domenico Oppedisano a fost desemnat Capo Crimine la nunta Elisei Pelle, fiica lui Giuseppe Pelle ┼či nepoata lui Antonio Pelle, zis Gambazza, fostul Capo Crimine, mort cu c├óteva luni ├«n urm─â, cu Giuseppe Barbaro, din clanul Barbaro din Plati. La nunt─â au fost 2.000 de invita┼úi. Polsi a fost locul de alegere ritualic─â. 

Pe 13 iulie 2010 s-a desf─â┼čurat ├«n Calabria o vast─â opera┼úiune a Poli┼úiei, cu participarea a 3.000 de ofi┼úeri. Ea a urmat unor investiga╚Ťii de doi ani cu un milion cinci sute de mii de intercept─âri ╚Öi ├«nregistr─âri. Au fost arestate 304 persoane, dintre care 120 numai ├«n Reggio Calabria. Printre cei aresta┼úi s-a num─ârat ┼či Domenico Oppedisano, ├«n v├órst─â de 80 de ani.

Domenico Oppedisano trăia modest, în jurul Rosarno, din vânzarea fructelor din livadă, duse la piaţă cu o furgonetă rablagită, pe trei roţi. În 8 martie 2012 a fost condamnat la 10 ani închisoare. Presa a făcut mare caz de descoperirea structurii piramidale a ʼNdrangheta, iar autorităţile s-au lăudat c-au decapitat Organizaţia. A fost și un fel de sărbătoare la Roma.

Dup─â ce ministrul de Interne, Roberto Maroni, s-a l─âudat cu, ÔÇ×├«n chip absolut cea mai important─â Opera╚Ťiune ├«mpotriva ╩╝Ndrangheta din ultimii aniÔÇŁ, Senatul a aplaudat, ridicat ├«n picioare. Eseul semnat de Nicola Gratteri ╚Öi Antonio Nicaso ├«l descrie astfel pe Capo Crimine:

ÔÇ×Oppedisano are m├óini mari, poart─â o c─âma╚Ö─â ├«n carouri ╚Öi un pantalon maro. Cu p─ârul s─âu alb ╚Öi fa╚Ťa sa plin─â de riduri, are un aer modestÔÇŁ. 

gfh jpg jpeg
ÔÇÖNdrangheta e, la propriu, o afacere de familie ÔÇô iar b─âie┼úii devin automat mafio┼úi. Cu aceasta ├«n minte, s─â privim ├«nc─â o dat─â acest instantaneu, care-i ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe b─ârba┼úii din San Luca, ├«n fa┼úa bisericii, la ├«nmorm├óntarea lui Francesco Giorgi, Sebastiano Strangio and Narco Marmo, uci┼či ├«n Germania ca parte a unei r─âzbun─âri (august 2007)

ÔÇÖNdrangheta e, la propriu, o afacere de familie ÔÇô iar b─âie┼úii devin automat mafio┼úi. Cu aceasta ├«n minte, s─â privim ├«nc─â o dat─â acest instantaneu, care-i ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe b─ârba┼úii din San Luca, ├«n fa┼úa bisericii, la ├«nmorm├óntarea lui Francesco Giorgi, Sebastiano Strangio and Narco Marmo, uci┼či ├«n Germania ca parte a unei r─âzbun─âri (august 2007)

Arestarea lui Domenico Oppedisano a fost Breaking news-ul presei din iulie 2010. Titlurile sunt semnificative ╚Öi pentru gre╚Öeala de a confunda pe Capo Crimine cu Capo di tutti i cappi din Cosa Nostra:ÔÇ×Mafia calabrez─â lovit─â la v├órfÔÇŁ (ÔÇ×Le FigaroÔÇŁ, 14 iulie 2010), ÔÇ×Era Na╚Öul Mafiei calabrezeÔÇŁ (ÔÇ×L╩╝ExpressÔÇŁ, 20 iulie 2010);ÔÇ×Maxi blitz contra ╩╝NdranghetaÔÇŁ (ÔÇ×La ReppublicaÔÇŁ, 13 iulie 2010). Jonh Dickie ├«n Mafia Brotherhoods:The Rise of the Italian Mafias, ap─ârut─â la Sceptre ├«n 2012, polemizeaz─â cu sensurile date lui Capo Crimine:ÔÇ×Multe ziare ├«n Italia ┼či ├«n afar─â care au acoperit Opera┼úia Grand Crime au portretizat Crimine ca versiunea ╩╝Ndrangheta a Comisiei din cazul Mafiei Siciliene ┼či pe Domenico Oppedisano ca un corespondent calabrez al lui Capo di tutti i capi, v├órful Piramidei, cum cel al Cosa Nostra. Imaginea asta nu corespunde cu ceea ce magistra┼úii afirm─â. Ei ├«l portretizeaz─â pe Oppedisano ca fiind doar un maestru de ceremonii, speakerul unei adun─âri, un judec─âtor b─âtr├ón ┼či ├«n┼úelept al c─ârui job e s─â interpreteze legile. Responsabilit─â┼úile lui Capo Crimine se refer─â la proceduri ┼či politici, nu la afaceriÔÇŁ.

Organizarea 'Ndranghetei face obiectul tuturor studiilor despre Mafia calabrez─â. O prezentare sintetic─â apar┼úine lui Marie-Anne Matard-Bonucci, ├«n a sa Histoire de la Mafia: ÔÇ×Celula de baz─â a organiza┼úiei este ÔÇÖndrina, unitate de baz─â teritorial─â. Nucleul ÔÇÖndrinei este format din familia natural─â, rela┼úiile de rudenie constituind ├«n mod evident garan┼úia coeziunii ┼či a securit─â┼úii. ├Än fruntea fiec─ârei ÔÇÖndrina se afl─â un ┬źcapobastone┬╗ care conduce o organiza┼úie riguros piramidal─â format─â din ┬źcamorri┼čti┬╗ ÔÇô este chiar termenul utilizat ÔÇô cu grade diferite (┬źofi┼úeri┬╗ ai organiza┼úiei care au ┼čtiut s─â urce treptele ierarhice dup─â ce au ├«ndeplinit o fapt─â s├«ngeroas─â, ├«njunghiere sau omor), ┼či din ┬źpiccioti┬╗, cei noi veni┼úi. Adesea, aceste ÔÇÖndrine sunt dotate cu un statut ce comport─â un ansamblu de norme penale ┼či rituale, de condi┼úii de admitere ┼či exludere ┼či un cod comportamental menit s─â ├«nt─âreasc─â sentimentul de apartenen┼ú─â la organiza┼úieÔÇŁ.

Conflictul dintre Papa Francisc ┼či ÔÇÖNdrangheta.Alegerea Sanctuarului ca loc de reuniune a Crimine nu e ├«nt├ómpl─âtoare. Membrii ╩╝Ndrangheta sunt credincio╚Öi. Nicola Gratteri ╚Öi Antonio Nicaso consemneaz─â. ÔÇ×Crucifixe, capele, imagini pioase ale Madonei de Polsi ╚Öi ale Tat─âlui Pio. Se g─âsesc toate ├«n bunkerele ╩╝Ndranghetei (...). P─âstrat─â ├«n Sanctuarul cu acela╚Öi nume, ├«n inima Aspromonte, Madona din Polsi e obiect de devo╚Ťiune pentru ╩╝ndrangheti╚Öti. Dificil de ajuns la el, acest loc e izolat (...). Venerarea Madonei Mun╚Ťilor e imens─â ├«n s├ónul ╩╝Ndranghetei (...). To╚Ťi bo╚Öii calabrezi au adresat rug─âciuni Madonei din PolsiÔÇŁ.

Pe 21 iunie 2014, credincio╚Öi din ╩╝Ndrangheta au avut un moment de descump─ânire. Papa Francisc, aflat ├«n vizit─â ├«n Calabria, a condamnat public ╩╝Ndrangheta ca fiind: ÔÇ×Adorarea R─âului ╚Öi dispre╚Ťuirea Binelui. Acest R─âu trebuie comb─âtut, v├ónatÔÇŁ. Denun╚Ťarea a avut loc ├«n timpul Mesei ╚Ťinute pe c├ómpia Sibari, ├«n apropiere de Cassano Allo Ionio, ├«n prezen╚Ťa a 100.000 de persoane. Cum s-a ajuns la acest moment? Cauza st─â ├«ntr-o tragedie care a zguduit Italia. Pe 19 ianuarie 2014, Poli╚Ťia a g─âsit, ├«n marginea ora╚Öului Cosenza, din Calabria, un Fiat Punto ars. ├Än interior erau trei trupuri carbonizate: unul de b─ârbat, unul de femeie ╚Öi unul de copil. Copilul, ├«n v├órst─â de 3 ani, se numea Nicola ┬źCoco┬╗ Campolongo, b─ârbatul era bunicul lui ╚Öi femeia, amanta bunicului.

To╚Ťi trei au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi ├«ntr-o opera╚Ťiune de pedepsire a b─ârbatului, Giussepe Iannicelli, traficant de droguri, pentru c─â a cheltuit banii datora╚Ťi celor de la care primise marfa. Pe acoperi┼čul ma┼činii, uciga┼čii au pus o moned─â de 50 de cen┼úi, semn c─â via┼úa celor trei a fost ieftin─â. 

Istoria copilului trimite la realit─â╚Ťile mafiote din Calabria. Mama lui Coco, Antonia Maria, a fost arestat─â pe 10 iunie 2011 sub acuza╚Ťia de trafic de droguri. B─ârbatul Mariei, tat─âl lui Coco ╚Öi al altor doi copii mici, isp─â╚Öea o pedeaps─â cu ├«nchisoarea la Cantazaro. Pentru c─â era mam─â de copil mic, Antonia prime╚Öte arest la domiciliu. ├Än decembrie 2012, m─âsura e revocat─â. Nicola, care avea doar doi ani, nu putea fi l─âsat bunicului Giuseppe, singurul neam r─âmas ├«n afara ├«nchisorii. Copilul de doar doi ani a fost luat de mam─â cu ea ├«n ├«nchisoare. 

Ca urmare a unei campanii, Maria Antonia Iannicelli e eliberat─â, ├«mpreun─â cu copilul, ╚Öi trimis─â ├«n arest la domiciliu. Dup─â c├óteva luni, Maria Antonia ├«ncalc─â legea. Lu├óndu-╚Öi cei trei copii, merge la Cantazaro, ca s─â-╚Öi vad─â so╚Ťul, Nicola Campolongo, ├«nchis pentru trafic de droguri. Copilul r─âm├óne cu bunicul, Giuseppe Iannicelli. Bunicul ├«l ia ├«ns─â pe copil cu el ├«n toate c─âl─âtoriile f─âcute ca traficant de droguri. Presa vremii respective a scris c─â era folosit ca scut uman. 

Despre familia Ianicelli, consacrat─â traficului de droguri, spune totul situa╚Ťia membrilor. Giuseppe Iannicelli era arestat la domiciliu. Nevasta lui Giuseppe ╚Öi mama lui Nicola erau la ├«nchisoare pentru trafic de droguri. Tat─âl b─âiatului f─âcea pu╚Öc─ârie pentru trafic de droguri. Nicola a stat la ├«nchisoare, cu maic─â-sa, timp de un an. Maic─â-sa l-a luat ╚Öi la procesul ei desf─â╚Öurat ├«ntr-un bunker din ├«nchisoare. Giuseppe Iannicelli, de 52 de ani, ├«╚Öi luase o amant─â, o t├ón─âr─â marocan─â, de 27 de ani, ├«n timp ce nevasta era la pu╚Öc─ârie. Mama lui Coco avea 24 de ani. Sora mamei era ╚Öi ea ├«n arest la domiciliu, tot pentru trafic de droguri. Declara╚Ťia Papei ╚Öi-a avut izvorul ├«n aceast─â crim─â care a zguduit Italia. De altfel, dup─â Mesa, Papa l-a vizitat la ├«nchisoare pe tat─âl b─âiatului. Cu toate cuvintele grele ale Papei, membrii ╩╝Ndrangheta n-au fost excomunica╚Ťi, deoarece asta presupune proceduri complicate.

8989341 jpg jpeg
Tânără mamă din San Luca, în haine de doliu (august 2007)

Tânără mamă din San Luca, în haine de doliu (august 2007)

De ce n-am ajuns la Polsi?Din ce citisem despre Sanctuarul de la Polsi ╚Ötiam c─â e practic imposibil de ajuns acolo cu altceva dec├ót 4x4. C├ónd i-am zis de Polsi, taximetristul meu mi-a r─âspuns: OK! Nici o problem─â! Nu e departe de San Luca! L─âsa impresia c─â ar mai fi fost p├ón─â atunci la Polsi de nenum─ârate ori cu al╚Ťi tipi ca mine. 

Cum eram la prima experien╚Ť─â cu fanfaronada lui, l-am crezut ╚Öi m-am gr─âbit s─â plec din San Luca spre Polsi. Teoretic, de la Pasticeria cu caramele f─âcute de Mafio╚Ťi ne ├«ndreptam spre Polsi. Pe drum, ├«nainte de a ie╚Öi din San Luca, taximetristul s-a oprit ├«n fa╚Ťa unei por╚Ťi la care se ivise, pentru a pleca, un tip ├«ntre dou─â v├órste. ├Än dialectul din Calabria, l-a ├«ntrebat cum se ajunge la Polsi. La ├«ntoarcerea ├«n ma╚Öin─â, mi-a zis c─â drumul e stricat. Atunci, pe loc, am fost convins c─â insul ├«ntrebat apar╚Ťine ╩╝Ndrangheta ╚Öi nu voia s─â ajungem la Locul sf├ónt al Mafio╚Ťilor.

Ulterior, am citit, pentru a m─â documenta asupra ╩╝Ndrangheta, cartea celebrei jurnaliste Petra Reski, The Honored Society: A Portrait of Italy╩╝s Most Powerful Mafia, publicat─â ├«n Germania ├«n 2008 cu probleme, deoarece Mafia a ob╚Ťinut ├«n justi╚Ťie cenzurarea unor pagini!

Venit─â la San Luca dup─â Masacrul de la Duisburg, ├«mpreun─â cu fotografa Shabha, Petra Reski ╚Ťine neap─ârat s─â ajung─â la Polsi. Preotul din San Luca, Don Pino Strangio, devenit celebru prin conferin╚Ťele sale de pres─â ╚Ťinute ├«n fa╚Ťa bisericii dup─â Masacrul de la Duisburg, ├«n urma c─âruia San Luca a devenit o scen─â a Planetei, i-a luat ├«ntr-un 4x4, condus de un ╚Öofer t─âcut. Jurnalista descrie astfel drumul: ÔÇ×Am rulat ore ├«ntregi prin p─âduri de castani, am str─âb─âtut r├ópi ╚Öi d├ómburi sus ╚Öi jos, pe drumul ├«ntortocheatÔÇŁ. Nicio ╚Öans─â pentru mine, a╚Öadar, de a ajunge la Polsi, cu ma╚Öina normal─â care era taxiul, ├«n apropiere de c─âderea ├«ntunericului. De╚Öi la vremea respectiv─â b─ânuiam o conspira╚Ťie, m-am resemnat ╚Öi am zis s─â ne ├«ntoarcem la Reggio Calabria. O clip─â mi-am zis s-o lu─âm ╚Öi pe la sediul Carabinierilor. Amintindu-mi atmosfera, am decis c-ar fi prea mult.

Una dintre cele mai spectaculoase r─âpiri din istorie. Ne ├«ntoarcem pe ╚Öoseaua San Luca-Bovalino, cea pe care am venit ╚Öi cea pe care a fost ucis carabinierul. ├Änainte de a face curba ╚Öi a m─â desp─âr╚Ťi definitiv de San Luca, m─â opresc ╚Öi filmez priveli╚Ötea satului at├órnat pe pov├órni╚Öurile Aspromonte. De la distan╚Ťa asta ╚Öi scutit de ├«nfrigurarea premerg─âtoare intr─ârii ├«n sat, pot vedea ├«n lini╚Öte o imagine cunoscut─â din toate c─âr╚Ťile, articolele ╚Öi filmele despre San Luca.

Pe youtube se g─âse╚Öte postat─â ÔÇ×Tarantella de la San LucaÔÇŁ sau, cum sun─â primele versuri, ÔÇ×Tarantela dei brigantiÔÇŁ din San Luca. Videoclipul se reduce la imaginea satului ├«ntins ca un triunghi cu baza spre poale ╚Öi v├órful spre munte, at├órnat ├«ntre dou─â st├ónci ale Aspromonte. O imagine astfel surprins─â de un ├«nainta╚Ö de-al meu ├«ntr-ale aventurii la San Luca, autorul reportajului ÔÇ×╩╝Ndrangheta ÔÇô autopsia unei vendeteÔÇŁ, ap─ârut─â ├«n ÔÇ×L╩╝ExpressÔÇŁ din 18 martie 2009:

ÔÇ×San Luca, la cap─âtul Italiei, un p─âm├ónt ars ╚Öi rears de soarele sp├ónzurat pe cer, un burg mizerabil ╚Öi sfid─âtor, care-l venereaz─â pe Dumnezeu ╚Öi-╚Öi contempl─â legenda din ├«n─âl╚Ťimea st├óncii sale, asediat de col╚Ťii ascu╚Ťi╚Ťi ai AspromonteÔÇŁ. Priveli╚Ötea e pentru mine o explica╚Ťie a uneia dintre cele mai s─âlbatice practici ale ╩╝Ndrangheta: r─âpirile de persoane pentru r─âscump─ârare. R─âpirile pentru r─âscump─ârare sunt considerate de mai toat─â lumea specialitatea ÔÇÖNdrangheta. 

├Än Istoria Mafiei, Marie-Anne Matard-Bonucci face un bilan╚Ť: ÔÇ×De la sf├ór╚Öitul anilor 1960 ╚Öi p├ón─â ├«n 1983 este estimat un num─âr de 200 de r─âpiri de persoane, ac╚Ťiuni organizate de ╩╝ndrangheta. ├Än anii 1960, r─âscump─âr─ârile sunt investite ├«n utilaj greu sau direct, ├«n industria construc╚Ťiilor. La Bovalino, centru agricol din Aspromonte, exist─â un cartier pe care locuitorii ├«l numesc ┬źPaul Getty┬╗, nume care aminte╚Öte c─â r─âscump─ârarea pl─âtit─â de familia celebrului industria╚Ö a fost convertit─â ├«n ciment ╚Öi ├«n betonÔÇŁ. 

Referirea la Paul Getty trimite la cea mai spectaculoas─â r─âpire pus─â la cale de Mafia calabrez─â, una dintre cele mai faimoase din istoria lumii: r─âpirea lui John Paul Getty III, nepotul lui John Paul Getty I, unul dintre cei mai boga╚Ťi oameni din lume. John Paul Getty III s-a n─âscut ├«n 1956. Tat─âl s─âu, Jean Paul Getty II, a fost trimis de multimiliardar la Roma, pentru a-i gira afacerile. P─ârin╚Ťii divor╚Ťeaz─â. T├ón─ârul Jean Paul Getty III r─âm├óne cu maic─â-sa, Gail Harris. Duce o via╚Ť─â de beizadea, al─âturi de cei patru fra╚Ťi ╚Öi surori. Pe 10 iulie 1973, la v├órsta de 16 ani, aflat la Roma, e r─âpit ╚Öi dus ├«n v─âg─âunile din Aspromonte. R─âpitorii cer 17 milioane de dolari ├«n schimbul eliber─ârii. 

La ├«nceput, p─ârin╚Ťii nu cred c─â-i vorba de o r─âpire real─â. Adolescentul se remarcase anterior prin zicerea c─â singura metod─â de a ob╚Ťine bani de la bunicul s─âu era s─â se dea r─âpit. Bunicul, Jean Paul Getty I, e faimos prin zg├órcenia sa. ├Än vila sa de la Suttor Place el a instalat un telefon cu fise, pentru ca oaspe╚Ťii s─â nu-i ├«ncarce nota la telefon. R─âpitorii nu ╚Ötiau asta. P─ârin╚Ťii adolescentului se adreseaz─â multimilionarului, ├«n v├órst─â de 80 de ani. Acesta refuz─â ╚Öi se explic─â printr-un Comunicat de pres─â: ÔÇ×Am 14 nepo╚Ťi. Dac─â pl─âtesc r─âscump─ârarea, voi avea 14 nepo╚Ťi r─âpi╚ŤiÔÇŁ. Din ascunz─âtoare, unde e ╚Ťinut legat la ochi ╚Öi ├«nl─ân╚Ťuit, adolescentul trimite scrisori disperate maic─â-si, ├«n care-i cere s─â pl─âteasc─â. 

├Än noiembrie 1973, dup─â patru luni de a╚Öteptare, r─âpitorii ├«╚Öi pierd r─âbdarea. Ei trimit ziarului ÔÇ×Il MessageroÔÇŁ o ureche t─âiat─â (prost) ╚Öi o ╚Öuvi╚Ť─â din p─ârul r─âpitului, ├«mpreun─â cu cererea de 3, 2 milioane dolari r─âscump─ârare. Nota care con╚Ťine suma avertizeaz─â: ÔÇ×Aceasta e urechea lui Paul. Dac─â nu primim suma ├«n termen de 10 zile, o alt─â ureche va veniÔÇŁ. Altfel spus, o s─â vi-l trimitem ├«n buc─â╚Ťi. Nu numai c─â urechea a fost t─âiat─â prost, dar ÔÇô din cauza aiurelilor din Italia ÔÇô ea a stat la un oficiu po╚Ötal trei s─âpt─âm├óni. Unul dintre cei mai boga╚Ťi oameni ai lumii r─âspunde ├«ns─â c─â nu poate pl─âti dec├ót 2, 2 milioane dolari, sum─â p├ón─â la care putea face deducere de taxe. Restul el cere s─â fie pl─âtit ulterior de tat─âl adolescentului cu o dob├ónd─â de 4%! ├Än urma negocierilor, se ajunge la suma de 3 milioane dolari. 

Pe 15 decembrie 1973, Jean Paul Getty III e eliberat. Autorit─â╚Ťile ├«l g─âsesc viu ├«n sudul Italiei. Primul s─âu gest e de a-l suna pe bunic pentru a-i mul╚Ťumi. Acesta nu r─âspunde ├«ns─â, sup─ârat c-a trebuit s─â dea 2, 2 milioane dolari. Jean Paul Getty III nu-╚Öi mai revine ├«ns─â dup─â 6 luni de traumatism. Abia eliberat, el se apuc─â de alcool ╚Öi droguri. La 18 ani se c─âs─âtore╚Öte cu fotomodelul german Gisela Zacher, de 24 de ani. Furios pe c─âs─âtoria asta, bunicul nu-i mai d─â nici un ban. ├Än 1981, din cauza unui cocteil de Vailum, metadon─â ╚Öi alcool Jean Paul Getty III devine tetraplegic ╚Öi aproape orb. Taic─â-s─âu, care-l mo╚Ötene╚Öte pe multimilionar, refuz─â s─â-i pl─âteasc─â ├«ngrijirile medicale. Maic─â-sa e nevoit─â s─â duc─â o b─ât─âlie juridic─â pentru a-l constr├ónge. La r├óndu-i, taic─â-s─âu se cufund─â ├«n alcool ╚Öi droguri. Intrat ├«n com─â, ├«n care st─â timp de ╚Öase luni, Jean Paul Getty III e o legum─â. ├Än 1993, Gisela divor╚Ťeaz─â. Jean Paul Getty III moare pe 5 februarie 2011.

├Än loc de concluzii. Prestigiosul s─âpt─âm├ónal ÔÇ×L╩╝ExpressÔÇŁ a consacrat ╩╝Ndrangheta un grupaj special ├«n num─ârul din 8 august 2010. Titlul grupajului e semnificativ pentru realitatea numit─â ÔÇÖNdrangheta: ÔÇ×Comment la mafia nous envahitÔÇŁ (Cum ne invadeaz─â Mafia).

Reportajele, notele, interviurile din grupaj ┼úin s─â trag─â un semnal de alarm─â asupra unui pericol: p─âstr├óndu-┼či baza ├«n Calabria, ╩╝Ndrangheta s-a r─âsp├óndit ├«n Europa ┼či ├«n ├«ntreaga lume. Sunt date exemple de investi┼úii ale Mafiei calabreze ├«n Germania, Fran┼úa, Spania, Rusia, Canada, Australia, chiar ╚Öi ├«n Rom├ónia. O dat─â cu investi┼úiile, bazate pe lichidit─â┼úile uria┼če ale ╩╝Ndrangheta, se r─âsp├óndesc, asemenea unui cancer, ┼či ╩╝ndrinele ÔÇô familiile mafiote ├«ntemeiate exclusiv pe leg─âtura de s├ónge. 

Grupajul cuprinde ┼či un interviu cu Francesco Forgione, cel care a prezidat Comisia anti-Mafia din Italia, autorul c─âr┼úii Mafia Export. Mafia export. Come 'ndrangheta, cosa nostra e camorra hanno colonizzato il mondo (Mafia Export. Cum au colonizat lumea ÔÇÖNdrangheta, Cosa Nostra ┼či Camorra), ap─ârut─â ├«n 2009 ├«n Italia ┼či ├«n 2010 ├«n Fran┼úa. Are loc la un moment dat, urm─âtorul dialog:

ÔÇ×ÔÇô Mafia calabrez─â a devenit cea mai puternic─â (44 miliarde de euro cifra de afaceri annual) ┼či cea mai periculoas─â dintre mafiile italiene.

ÔÇô Da. Timp de decenii ea n-a fost comb─âtut─â. ├Än timp ce Cosa Nostra se cufunda ├«ntr-o politic─â de confruntare s├«ngeroas─â cu statul, asasin├ónd pe magistra┼úii Falcone ┼či Borsellino ├«n 1992, la un nivel na┼úional deci, ÔÇÖNdrangheta, ea, ┬źa cules┬╗ explozia globaliz─ârii, gata s─â reinvesteasc─â tezaurul str├óns de ea prin sechestrarea industria┼čilor boga┼úi. (ÔÇŽ) ÔÇÖNdrangheta e prima mafie global─â. Organizat─â ├«n 150 de familii de s├ónge, structurate ca ├«ntreprinderi, ea are colonii pe 5 continenteÔÇŁ. Din c├óte ├«n┼úeleg, ├«n materie de organiza┼úii criminale, ╩╝Ndrangheta e un fel de SUA de azi ├«n materie de ┼ú─âri ale lumii. Popasul la Washington e azi o m├óndrie pentru politicieni, jurnali┼čti, oameni de afaceri din Rom├ónia. E un popas ├«n Capitala Lumii.

De ce n-a┼č fi ┼či eu m├óndru de popasul meu la San Luca, ├«n Calabria, Capitala Lumii criminale!