Al Doilea Război din Indochina: cea mai mare înfrângere a Statelor Unite din secolul al XX lea (II) jpeg

Al Doilea Război din Indochina: cea mai mare înfrângere a Statelor Unite din secolul al XX-lea (II)

­čôü Istorie recent─â
Autor: Daniel ╚śtefan C─âlin

R─âzboiul din Vietnam a r─âmas cunoscut ca unul dintre cele mai sumbre episoade din istoria Statelor Unite, timp de c├óteva decenii administra╚Ťiile preziden╚Ťiale escalad├ónd inutil un conflict care practic nu era al lor. Ironia a f─âcut ca determinarea ╚Öi perseveren╚Ťa nord-vietnamezilor s─â fie mai importante dec├ót for╚Ťa brut─â a armelor de distrugere ├«n mas─â americane. Lu├ónd ├«ns─â ├«n considerare numeroasele victime din ambele tabere, este greu de stabilit dac─â a existat cu adev─ârat un ├«nving─âtor.

Un nou context politic dup─â Conferin╚Ťa de la Geneva

Pentru a combate regimul politic din nord, americanii aveau nevoie s─â men╚Ťin─â controlul politic ├«n sud. ├Än acest sens, ei au acordat sprijin urc─ârii la conducerea Vietnamului de Sud lui Ngo Dinh Diem, ale c─ârui tendin╚Ťe autoritare ╚Öi atitudini rigide nu ├«l prea entuziasmau pe pre╚Öedintele american Eisenhower, dar nu existau alte op╚Ťiuni. Diem era candidatul favorit al catolicilor conservatori, al─âturi de cei doi fra╚Ťi ai s─âi numele Diem devenind foarte cunoscut. Locuind o vreme ├«n Fran╚Ťa ╚Öi Belgia ├«n comunit─â╚Ťile vietnameze ÔÇô s-ar fi zis c─â are destul─â experien╚Ť─â ├«n arta guvern─ârii. Din p─âcate Diem nu se va dovedi a fi a╚Öa cum era caracterizat la acea vreme de ziarul New York Times, ÔÇ×un eliberator asiatic [...] un om a c─ârui via╚Ť─â ÔÇô toat─â ÔÇô este devotat─â ╚Ť─ârii sale ╚Öi Dumnezeului s─âuÔÇŁ (The New York Times, May 10, 1957 apud Chester I. Cooper, The Lost Crusade:the full story of U.S. involvement in Vietnam from Roosevelt to Nixon. London:MacGibbon &Kee London, 1971, p. 151)-nici m─âcar un stat democratic ╚Öi liberal precum S.U.A. nu ezita s─â recurg─â la mijloacele de propagand─â ╚Öi manipulare.

presedintele dwight eisenhower si presedintele vietnamului de sud ngo dinh diem washington 1957  jpg jpeg

Presim╚Ťirile celor ne├«ncrez─âtori ├«n regimul Diem se vor dovedi ├«ntemeiate deoarece a urmat o perioad─â sumbr─â ├«n care a ac╚Ťionat ca un adev─ârat tiran:a ├«ntreprins macabre persecu╚Ťii ├«mpotriva sectelor religioase, dar ╚Öi a budi╚Ötilor care erau majoritari, izol├óndu-i ├«n Delta Mekongului ╚Öi lans├ónd campania ÔÇ×Denun╚Ť─â comuni╚ÖtiiÔÇŁ prin care 25 000 de simpatizan╚Ťi ai comunismului au fost aresta╚Ťi ╚Öi peste 1000 uci╚Öi. Lupta lui Diem contra comuni╚Ötilor era complet radical─â, un adev─ârat m─âcel care se r─âsfr├óngea f─âr─â motiv ╚Öi asupra celor care nu erau de confesiune catolic─â.

Confruntarea direct─â cu un nou inamic

Noua administra╚Ťie american─â, John F. Kennedy, fusese cea care a dat cu adev─ârat curs izbucnirii r─âzboiului direct ├«ntre Vietnamul de Nord ╚Öi Statele Unite iar noua strategie politic─â a celor din urm─â se va modela ├«n func╚Ťie de amenin╚Ťarea la care vor fi supuse. ├Äncep├ónd cu 1961, num─ârul trupelor americane sta╚Ťionate pe teritoriul Republicii Vietnam (Vietnamul de Sud) crescuse substan╚Ťial, concomitent cu sus╚Ťinerea militar─â ╚Öi financiar─â a guvernului Diem. Vietnamul ╚Öi statele vecine fuseser─â transformate ├«ntr-un real teren american de testare a armelor, efectivele militare fiind compuse ╚Öi din trupe de solda╚Ťi din For╚Ťele Speciale antrenate pentru r─âzboiul de gheril─â ╚Öi ├«n general pentru r─âzboiul care presupune opera╚Ťiuni speciale ÔÇô Beretele Verzi. A╚Öa cum credea ╚Öi Kennedy, problema era mai degrab─â de natur─â politic─â (╚Öi chiar ideologic─â) ╚Öi mai pu╚Ťin militar─â, dar nu putea fi rezolvat─â p├ón─â ce guvernul sud-vietnamez nu schimba ├«n bine situa╚Ťia din Republica Vietnam.

vietnam war protest jpg jpeg

Nici ├«n Statele Unite problema maselor de popula╚Ťie nu era simplu de gestionat. Opinia public─â american─â era destul de variat─â cu privire la R─âzboiul din Vietnam, dar cei mai mul╚Ťi nu se ar─âtau foarte entuziasma╚Ťi de acest conflict. Pre╚Öedintele american apelase astfel la for╚Ťa seduc─âtoare a mass-mediei pentru a insufla oamenilor un sentiment plin de verv─â eroic─â ╚Öi a-i face s─â nu se team─â ╚Öi s─â nu pun─â la ├«ndoial─â inten╚Ťiile pacifiste ╚Öi salvatoare ale politicii externe americane. El ├«nsu╚Öi interpretase un rol ├«ntr-un serial ce avea ca tem─â acest r─âzboi. ÔÇ×Un episod intitulat ┬źThe Bishop of Bayfield┬╗, dramatiza evacuarea naval─â a vietnamezilor cre┼čtini din portul Haiphong, din Vietnamul de Nord.ÔÇŁ (Nancy E. Bernhard, Capitolul 6:A More Vivid Picture of War:The Defense DepartmentÔÇÖs Domestic Information Programs, 1948-1960, ├«n U.S. Television News and Cold War Propaganda, 1947-1960. Regatul Unit:Cambridge University Press, 1999, pp. 150-151) 

 ├Äntreaga ac┼úiune cuprinde ÔÇ×figurile de stil clasice ale R─âzboiului Rece:militari cu atitudine protectoare ┼či p─ârinteasc─â salveaz─â refugia┼úii ├«nsp─âim├ónta┼úi ┼či murdari din m├óinile Ro┼čilor. Povestea combin─â ├«n mod ┼úip─âtor simbolurile cre┼čtine ┼či propaganda R─âzboiului Rece.ÔÇŁ (MacDonald, Television and the Red Menace, p. 119 apud Nancy E. Bernhard, op. cit., p. 152) 

Aceast─â strategie a avut efectele scontate ├«n special ├«n r├óndul tinerilor. Mul╚Ťi dintre ace╚Ötia s-au oferit voluntari pentru a pleca s─â lupte ├«n Vietnam. Azi, site-urile de specialitate (History) ne ofer─â m─ârturii scrise, dar ╚Öi rostite ale veteranilor care ne relateaz─â experien╚Ťa acestui r─âzboi. Skip Weber, fost lider de pluton de tancuri ├«n R─âzboiul din Vietnam, a plecat voluntar pe front pentru c─â pe atunci, p─ârea un lucru pe care oricine trebuia s─â ├«l fac─â. Deoarece ├«╚Öi luase cu el o camer─â foto ╚Öi o camer─â video pe care le transporta oriunde ├«n cutiile de armamnet ╚Öi de muni╚Ťie, a reu╚Öit s─â realizeze numeroase fotografii ╚Öi pelicule din opera╚Ťiunile militare, dar surprinz├ónd ╚Öi via╚Ťa zilnic─â a vietnamezilor ╚Öi chiar lansarea ╚Öi detonarea unei bombe cu napalm. Spre deosebire de filmele regizate ├«n siguran╚Ť─â pe platourile de filmare realizate de compatrio╚Ťii s─âi, ├«nregistr─ârile media ale veteranului nu au nicio doz─â de falsitate sau manipulare, ele fiind ast─âzi m─ârturii autentice ale unor fragmente din evenimentele r─âzboiului.

Misterul incidentului din Golful Tonkin

Spre sf├ór╚Öitul anului 1963, din cauza refuzului lui Diem de a renun╚Ťa la ac╚Ťiunile sale radicale ╚Öi de a realiza reforme care s─â atrag─â de partea sa o majoritate a sud-vietnamezilor ╚Öi v─âz├ónd ├«n acesta un element destabilizator, agen╚Ťii CIA au ├«ncurajat asasinarea lui Ngo Dinh Diem. La scurt timp dup─â aceea, o nou─â criz─â love╚Öte Statele Unite, John F. Kennedy, care ar fi avut ├«n plan retragerea trupelor americane din Vietnam, a fost ╚Öi el asasinat. 

rezolutia golfului tonkin jpg jpeg

Aceste evenimente ar fi putut sau ar fi trebuit s─â pun─â cap─ât r─âzboiului, dar situa╚Ťia era deja suficient de avansat─â ╚Öi avea s─â degenereze ╚Öi mai mult. Administra╚Ťia american─â care a urmat, condus─â de Lyndon B. Johnson, s-a bazat pe ideea potrivit c─âreia singura solu╚Ťie necesar─â ├«ncet─ârii r─âzboiului era cre╚Öterea for╚Ťei ╚Öi prezen╚Ťei militare ├«n Vietnam. Av├ónd ├«n vedere c─â noua conducere care a urmat lui Diem nu se dovedea mai eficient─â iar trupele sud-vietnameze nu ofereau rezultatele scontate, americanii au pus ├«n aplicare un program de bombardare a grani╚Ťelor Laosului pentru a ├«ntrerupe aprovizionarea c─âtre Vietnamul de Nord ╚Öi au ├«ntreprins raiduri navale prin care ╚Ťineau sub observa╚Ťie mi╚Öc─ârile Viet-Cong (vietnamezii comuni╚Öti). Astfel, la 2 august 1964, Marina Statelor Unite care sta╚Ťionase dou─â distrug─âtoare, Maddox ╚Öi Turner Joy, ├«n Golful Tonkin, a raportat un atac al unor ambarca╚Ťiuni mici de patrul─â nord-vietnameze, urm├ónd ca la 4 august s─â fie semnalat un al doilea atac. Imediat dup─â acest al doilea atac (care r─âm├óne ├«nc─â ├«ntr-o umbr─â de mister), pre╚Öedintele american, Johnson, a cerut Congresului permisiunea de a ap─âra for╚Ťele S.U.A. iar Senatul ╚Öi Camera Reprentan╚Ťilor au votat ├«n unanimitate a╚Öa-numita Rezolu╚Ťie a Golfului Tonkin. Acest document acuz─â ac╚Ťiunea Vietnamului de Nord, pe motivul viol─ârii principiilor Cartei Na╚Ťiunilor Unite ╚Öi ale dreptului interna╚Ťional ╚Öi atac─ârii ├«n mod deliberat ╚Öi repetat a vaselor americane situate ├«n ape interna╚Ťionale, reprezent├ónd astfel o amenin╚Ťare la pacea interna╚Ťional─â. Un paragraf din prima sec╚Ťiune a Rezolu╚Ťiei este foarte sugestiv pentru eviden╚Ťierea caracterului dual al conducerii americane ├«n raport cu acest incident:ÔÇ×Statele Unite, care ofer─â asisten╚Ť─â popoarelor din sud-estul Asiei pentru a-╚Öi proteja libertatea ╚Öi care nu au nicio ambi╚Ťie teritorial─â, militar─â sau politic─â ├«n acea zon─â, doresc doar ca aceste popoare s─â fie l─âsate ├«n pace s─â ├«╚Öi cl─âdeasc─â propriile destine ├«n felul lor.ÔÇŁ (Eighty-eight Congress of the United States of America, Joint Resolution;http://www.ourdocuments.gov/doc.php?doc=98) 

Cu toate acestea, Rezolu╚Ťia Golfului Tonkin a permis lui Lyndon Johnson s─â ia toate m─âsurile necesare, inclusiv recurgerea la for╚Ťa armat─â pentru ap─ârarea trupelor americane ╚Öi a popoarelor din Indochina, ├«n special din Vietnam ├«n lupta ├«mpotriva comuni╚Ötilor.

Drept urmare, Johnson ╚Öi consilierii s─âi au ordonat armatei americane lansarea Opera╚Ťiunii ÔÇ×Bubuit de tunetÔÇŁ, o campanie de bombardare a nordului vietnamez care a ├«nceput pe 13 februarie 1965 ╚Öi a continuat p├ón─â ├«n prim─âvara lui 1967.

Raporturi de for╚Ťe inegale

For╚Ťa militar─â a americanilor cre╚Ötea ├«n raport cu degenerarea conflictului iar acest lucru nu putea dec├ót s─â produc─â distrugeri ├«n mas─â ╚Öi nicidecum diminuarea r─âzboiului. Trupele Viet-Cong au s─âpat ├«n jur de 30 000 de mile de tran┼čee ┼či au construit peste 20 de milioane de ad─âposturi ├«mpotriva bombardamentelor. ÔÇ×Bazat pe sloganul ┬źConsider─â ad─âpostul a doua ta cas─â┬╗, scopul era s─â se construiasc─â trei sau patru ad─âposturi de persoan─â:unul acas─â, unul la locul de munc─â ┼či unul ├«ntre acestea.ÔÇŁ (William J. Duiker, Sacred War. Nationalism and Revolution in a Divided Vietnam. New York:McGraw-Hill, Inc., 1995, p. 200) 

elicoptere huey jpg jpeg

Chiar ╚Öi ┼čcolile, dar ├«n general cele care erau frecventate de copiii elitelor de partid ┼či ai guvernului fuseser─â transformate ├«n fortifica┼úii, ce-i drept, cam rudimentare:studen┼úii erau muta┼úi ├«ntr-o re┼úea de tran┼čee s─âpat─â ├«n curtea ┼čcolii, a┼ča-numitele s─âli de clas─â, care se sprijineau pe pere┼úii de noroi, erau ├«nt─ârite cu structuri de bambus, ├«n timp ce sub b─ânci exista pentru fiecare c├óte un loca┼č care reprezenta de fapt o ascunz─âtoare, prev─âzut─â cu c├óte o casc─â ├«mpletit─â din paie pe care o foloseau ├«n cazul unui atac aerian. 

mitraliera m60 jpg jpeg

 R─âzboiul din Vietnam a fost prin excelen╚Ť─â un r─âzboi inegal din punctul de vedere al for╚Ťei militare. Chiar dac─â nord-vietnamezii primeau suport substan╚Ťial din partea guvernului chinez, tot p─ârea insignifiant ├«n raport cu ma╚Öina de r─âzboi american─â. Statele Unite nu doar c─â au folosit arme care le dep─â╚Öeau cu mult pe ale adversarilor, dar erau ╚Öi mai eficiente. Elicopterele Bell UH-1, cunoscute ╚Öi ca elicopterele Huey, erau aparate de zbor mai mici ╚Öi mai u╚Öoare care puteau zbura la altitudini reduse, s─â aterizeze pe spa╚Ťii restr├ónse ╚Öi erau mult mai u╚Öor de manevrat ├«n timpul atacurilor de la sol. Au fost folosite ├«n special pentru transportul trupelor ╚Öi armamentului, pentru evacuarea solda╚Ťilor r─âni╚Ťi, dar ╚Öi pentru lansarea de atacuri aeriene, aceste elicoptere put├ónd fi echipate cu mitraliere M60 de 7, 62 mm, M134 Gatling Miniguns care tr─âgeau cu 4000 de rota╚Ťii pe minut ╚Öi lansatoare de rachete XM158. Este lesne de imaginat c─â numai un singur astfel de aparat era suficient de capabil s─â ╚Ötearg─â de pe hart─â oricare dintre satele vietnameze care, cele mai multe ├«nc─â tr─âiau precum ├«n Evul Mediu ÔÇô ├«n r─âzboi s-au folosit ├«ns─â peste 7000 de elicoptere Huey ╚Öi bine├«n╚Ťeles nu au fost singurele arme de acest tip. 

cu chi tunnel map14476 jpg jpeg

├Än fa╚Ťa superiorit─â╚Ťii armamentului S.U.A., s-ar fi zis c─â vietnamezii comuni╚Öti nu aveau nicio ╚Öans─â. Totu╚Öi, ace╚Ötia au apelat la cu totul alte strategii pe care solda╚Ťii americani abia t├órziu le-au descoperit ÔÇô trupele Viet-Cong au folosit ├«n avantajul lor tunelurile de la Cu Chi. Acestea se ├«ntindeau pe o suprafa╚Ť─â de peste 120 de mile ╚Öi aveau o ad├óncime de peste 9 metri, fiind folosite ca ad─âposturi ├«mpotriva atacurilor aeriene, dar ╚Öi ca o rut─â de transport subteran. Comuni╚Ötii vietnamezi au petrecut luni ├«ntregi ├«n aceste ascunz─âtori confrunt├óndu-se ╚Öi aici cu pericole precum inunda╚Ťii, boli, ventila╚Ťie foarte slab─â, insecte, ╚Öerpi iar mai t├órziu, a╚Öa-numi╚Ťii ÔÇ×tunnel ratsÔÇŁ, solda╚Ťi americani special antrena╚Ťi s─â navigheze prin aceste tuneluri ├«narma╚Ťi doar cu lanterne ╚Öi pistoale.

 Cu toate c─â armamentul vietnamezilor era inferior, ace╚Ötia ├«l foloseau ├«ntr-un mod c├ót mai eficient posibil lovind cu precizie ╚Öi tenacitate, iar c├ónd nu exista alt─â solu╚Ťie, chiar se sacrificau pentru a-╚Öi ├«ndeplini misiunea, ├«n detrimentul americanilor care iroseau cantit─â╚Ťi uria╚Öe de muni╚Ťie, uneori inutil (├«n special solda╚Ťii tineri neexperimenta╚Ťi care erau ├«nsp─âim├ónta╚Ťi de atacurile fulger ale Viet-Cong). Un veteran vietnamez m─ârturisea: ÔÇ×Dup─â opera┼úiune am inspectat tunelele ┼či nu am g─âsit vreo lungime mai mare de 50 de metri care s─â fi fost descoperit─â sau avariat─â de americani. Au distrus doar ├«n jur de 100 de tuneluri cu explozibili ┼či ceva din ad─âposturile de bombe civile.ÔÇŁ (Mangold and Penycate, Tunnels of Cu Chi, p. 175 apud  William J. Duiker, op. cit., pp. 205-206) 

Ofensiva Tet

Cu c├ót Vietnamul de Nord era mai tare zguduit de for╚Ťa aerian─â ╚Öi de infanteria american─â, cu at├ót ├«ncrederea de sine a lui Johnson cre╚Ötea ╚Öi era convins c─â victoria este foarte apropiat─â. ├Änceputul anului 1968 avea s─â ├«i schimbe total aceast─â percep╚Ťie, nu doar lui, dar ╚Öi opiniei publice americane. Noaptea de 30 spre 31 ianuarie era consacrat─â s─ârb─âtorii Tet sau Anul Nou Vietnamez, moment mult a╚Öteptat nu doar de localnici, dar ╚Öi de americani, v─âz├óndu-l ca pe un prilej de ├«ncetare a ostilit─â╚Ťilor. ├Än 1968 ├«ns─â, ace╚Ötia din urm─â s-au ├«n╚Öelat mai mult ca niciodat─â ├«n privin╚Ťa adversarilor lor deoarece nord-vietnamezii ╚Öi trupele Viet-Cong au lansat un atac coordonat ├«mpotriva mai multor ora╚Öe importante din Vietnamul de Sud, surprinz─âtor, toate av├ónd concentrare militar─â american─â masiv─â ÔÇô Ofensiva Tet.

saigonul in timpul ofensivei tet jpg jpeg

 Folosind arme mici, un pluton format dintr-un num─âr restr├óns de solda╚Ťi avea misiunea de a lua cu asalt ambasada Statelor Unite, zgomotele gloan╚Ťelor fiind acoperite sau confundate cu cele ale artificiilor. La ora 2:00 a.m. (├«n cartea lui Robert McMahon este precizat─â ora 2:45 a.m.) s-a auzit o explozie uria╚Ö─â care a produs o gaur─â imens─â ├«n zidul cl─âdirii ambasadei ╚Öi imediat, sunetele de tragere ale mitralierelor AK-47;abia atunci oficialii din institu╚Ťie au realizat c─â sunt ataca╚Ťi. ├Än atmosfera haotic─â solda╚Ťii americani au reu╚Öit printr-un miracol s─â ucid─â liderii plutonului de asalt vietnamez, f─âr─â de care Viet-Cong nu mai putea continua opera╚Ťiunea ├«n aceast─â zon─â, dar atacul a fost incredibil de surprinz─âtor (pentru nord-vietnamezi nu conta dac─â pierdeau sau c├ó╚Ötigau, conta doar voin╚Ťa). Ho Chi Minh ╚Öi consilierii s─âi de la Hanoi au planificat Ofensiva Tet cu scopul de a ob╚Ťine fie o victorie decisiv─â, fie retragerea armatei americane ÔÇô era de fapt cel de-al treilea stagiu de ofensiv─â militar─â ├«nv─â╚Ťat de la strategii chinezi ├«n timpul Primului R─âzboi din Indochina (cu francezii), fiind esen╚Ťial ├«n opera╚Ťiunile de gheril─â. Ofensiva Tet a ar─âtat ├«ns─â c─â victoria mai trebuia a╚Öteptat─â at├ót de c─âtre americani, c├ót mai ales de c─âtre vietnamezi. Atacul s-a soldat de ambele tabere cu pierderi omene╚Öti enorme:aproximativ 32 000 de vietnamezi comuni╚Öti au fost uci╚Öi ╚Öi al╚Ťi 5 800 au fost captura╚Ťi;de cealalt─â parte, ├«n jur de 1 100 de americani ╚Öi 2 300 de sud-vietnamezi ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ├«n timpul primului atac ╚Öi l─âs├ónd ora╚Öul Hue ├«n ruine, supravie╚Ťuitorii r─âm├ón├ónd f─âr─â ad─âposturi ╚Öi hran─â. Ofensiva Tet a avut ╚Öi un enorm impact moral asupra americanilor, trezind opinia public─â la realitate ╚Öi oblig├ónd conducerea S.U.A. s─â ├«╚Öi reg├óndeasc─â viitoarele ac╚Ťiuni, dar ╚Öi asupra nord-vietnamezilor care vor necesita mult timp de refacere ╚Öi regrupare.

Lungul drum spre o pace incert─â

├Än 1969, Richard M. Nixon a devenit noul pre╚Öedinte al Statelor Unite, arma sa electoral─â fiind un plan secret prin care, spunea el, putea pune cap─ât R─âzboiului din Vietnam. Vietnamizarea, cum se numea programul s─âu de reformare strategic─â, presupunea retragerea gradual─â a trupelor americane de pe teritoriul vietnamez, dar concomitent cu aceasta, continuarea sl─âbirii for╚Ťei comuniste ├«n regiune, ceea ce ├«nsemna pentru Nixon, o retragere onorific─â. Finalul r─âzboiului se apropia ├«ntr-un ritm foarte lent, dar num─ârul solda┼úilor fusese redus de la 541 000, la 25 000. Ceea ce a surprins pe foarte mul╚Ťi la acea vreme a fost faptul c─â planul secret al pre╚Öedintelui american mai presupunea pe l├óng─â retragere, ╚Öi bombardarea tot ├«n secret a Laosului ╚Öi Cambodgiei, sau mai exact, a bazelor militare comuniste de aici, care ar fi reprezentat o amenin╚Ťare. Opera╚Ťiunea MENU a produs ample distrugeri de propriet─â╚Ťi ╚Öi a blocat aprovizion─ârile cu hran─â, transform├ónd aproximativ 130 000 de cambodgieni ├«n refugia╚Ťi. P├ón─â ├«n 1975, chiar ╚Öi dup─â moartea lui Ho Chi Minh, Vietnamul de Nord nu a renun╚Ťat la idealul s─âu de a reunifica statul, dar for╚Ťele revolu╚Ťionare erau tot mai sl─âbite. Cu toate acestea, ╚Öi sprijinul financiar american pentru ├«ntre╚Ťinerea trupelor militare continua s─â scad─â constant, ├«n sud fiind retra╚Öi ├«n medie 50 000 de solda╚Ťi la fiecare ╚Öase luni. De╚Öi ar mai fi putut continua investi╚Ťia militar─â ├«n Vietnam, Statele Unite ajunseser─â ├«n sf├ór╚Öit la concluzia c─â nu mai era rentabil s─â aloce sume ╚Öi cantit─â╚Ťi at├ót de mari de bani ╚Öi arme ╚Öi s─â ri╚Öte inutil vie╚Ťile solda╚Ťilor ├«ntr-o ╚Ťar─â care deja era mai mult o ruin─â (├«n plus S.U.A. ╚Öi China ├«ncheiaser─â rela╚Ťii favorabile pentru ambele ╚Ť─âri, accept├ónd ├«ncetarea implic─ârii ├«n Vietnam). Planul americanilor era acela de a-i l─âsa pe sud-vietnamezi s─â se autoguverneze ╚Öi s─â se apere singuri ├«mpotriva insurgen╚Ťilor din nord, dar aceast─â ultim─â strategie a e╚Öuat ╚Öi ea. Vietnamul de Sud era complet incapabil politic ╚Öi militar s─â reziste presiunilor chiar ╚Öi unui Viet-Cong sl─âbit. ├Än aprilie 1975, nord-vietnamezii au lansat o ultim─â ofensiv─â ├«mpotriva celor din sud ├«n urma c─âreia Saigonul a fost cucerit iar statul s-a reunificat sub conducerea comunist─â.

Concluzii și urmări

Finalul r─âzboiului a fost deosebit de surprinz─âtor deoarece, logica ne arat─â c─â ├«ntr-un conflict inegal din punctul de vedere al for╚Ťei armamentului, victoria apar╚Ťine celui care de╚Ťine putere militar─â superioar─â. ├Än Vietnam s-a produs exact contrariul, astfel ├«nc├ót, toate investi╚Ťiile S.U.A. s-au dovedit complet inutile. Americanii au detonat ├«n Indochina peste ╚Öapte milioane de tone de bombe, de dou─â ori mai multe dec├ót au fost folosite ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial. Principalul avantaj al Statelor Unite era for╚Ťa aerian─â, dar atacurile sale erau previzibile, vietnamezii pun├óndu-se la ad─âpost ├«n tuneluri ├«n timpul bombardamentelor, iar c├ónd infanteria american─â era trimis─â s─â lichideze r─âm─â╚Öi╚Ťele avanposturilor inamice, aceasta era luat─â prin surprindere de gherilele Viet-Cong.

Spre deosebire de solda╚Ťii americani, care cei mai mul╚Ťi dintre ei erau lipsi╚Ťi de motiva╚Ťie, for╚Ťele revolu╚Ťionare ╚Öi trupele militare Viet-Cong erau determinate ╚Öi stimulate de un puternic sentiment na╚Ťionalist, animat at├ót de cultura vietnamez─â, c├ót ╚Öi de ideologia comunist─â, care ├«i ├«mpingeau f─âr─â ezitare p├ón─â la sacrificiu. Ho Chi Minh ├«nsu╚Öi se bucura de o foarte bun─â reputa╚Ťie at├ót ├«n r├óndurile nord-vietnamezilor, c├ót uneori ╚Öi ├«n cele ale sud-vietnamezilor (mai ales ├«n timpul persecu╚Ťiilor regimului Diem ÔÇô ├«ntre un lider comunist care cultiva un na╚Ťionalism exacerbat ╚Öi un tiran care ucidea ├«n mas─â pe motive religioase, oamenii tindeau efectiv s─â emigreze c─âtre compatrio╚Ťii din nord). Liderul comunist a ╚Ötiut s─â atrag─â de partea sa categoriile sociale majoritare de care avea nevoie pentru ob╚Ťinerea victoriei, stabilind prin Constitu╚Ťie, pentru prima dat─â ├«n istoria Vietnamului, o serie de drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi cet─â╚Ťene╚Öti, inclusiv egalitatea ├«n drepturi a femeilor fa╚Ť─â de b─ârba╚Ťi, care la r├óndul lor au jucat un rol esen╚Ťial ├«n opera╚Ťiunile militare. 

Probabil, principala cauz─â pentru care Statele Unite au escaladat conflictul ├«nc─â din timpul r─âzboiului cu Fran╚Ťa, a fost excesul de zel al liderilor de la Casa Alb─â care sub nicio form─â nu puteau accepta r─âsp├óndirea comunismului ├«n regiuni de mare importan╚Ť─â geopolitic─â (a fost o clar─â ducere p├ón─â la extrem a r─âzboiului ideologic purtat ├«mpotriva U.R.S.S., fa╚Ť─â de care nu doreau s─â piard─â, nici ca imagine public─â, nici din punct de vedere geostrategic). Cu toate acestea, pre╚Öedin╚Ťii americani aveau motive serioase s─â se team─â de expansiunea regimurilor totalitare de st├ónga ├«ntr-o lume postbelic─â ├«n care inten╚Ťiile Uniunii Sovietice ╚Öi ale Chinei erau tot mai neclare. Dar ├«n Vietnam problema era de natur─â politic─â ╚Öi nu militar─â, iar interven╚Ťia american─â ├«n chestiunile interne prin impunerea unor condi╚Ťii aproape umilitoare nu a f─âcut dec├ót s─â destabilizeze situa╚Ťia ╚Öi s─â ├«i determine pe nord-vietnamezi s─â ├«╚Öi atace ├«n mod nes─âbuit compatrio╚Ťii din sud. S.U.A. ╚Öi-a luat mult prea ├«n serios rolul mesianic de ap─âr─âtor al libert─â╚Ťii popoarelor, dar nu ╚Öi l-a asumat atunci c├ónd vietnamezii au avut cel mai mult nevoie de el (├«n timpul Primului R─âzboi din Indochina).

├Än cele din urm─â, efectele dramatice ale R─âzboiului din Vietnam s-au resim╚Ťit din plin chiar ╚Öi asupra unui superstat ca Statele Unite. ├Än perioada 1956-1975, ├«n Indochina au luptat peste 2, 5 milioane de solda╚Ťi americani dintre care o treime au fost recruta╚Ťi iar dou─â treimi s-au oferit voluntari. Media lor de v├órst─â era de 21 de ani (├«n Al Doilea R─âzboi Mondial media era de 26 de ani), fiind mai bine educa╚Ťi dec├ót membrii for╚Ťele militare americane precedente (printre ace╚Ötia au participat viitorii politicieni John McCain ╚Öi Al Gore ╚Öi regizorul Oliver Stone). Totodat─â, rata mortalit─â╚Ťii era destul de ridicat─â pe front av├ónd ├«n vedere c─â era un conflict regional, unu din zece solda╚Ťi fiind r─ânit sau ucis, r─âzboiul sold├óndu-se pentru americani cu 58 214 mor╚Ťi ╚Öi peste 1 700 au disp─ârut.

├Än tab─âra Vietnamului, pierderile omene╚Öti au fost de departe mult mai mari ÔÇô aproximativ dou─â milioane de vietnamezi ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ├«n conflict, la care se pot ad─âuga ╚Öi cei 800 000 de solda╚Ťi uci╚Öi ├«n r─âzboiul cu francezii, estim├óndu-se un num─âr de 300 000 de solda╚Ťi disp─âru╚Ťi ├«n misiune. 

copii fugind speriati de fortele militare sud vietnameze dupa ce satul lor a fost distrus de un atac aerian cu napalm fiind suspectat ca ar fi ascuns trupe viet cong  jpg jpeg

Mul╚Ťi speciali╚Öti condamn─â ac╚Ťiunile Statelor Unite de escaladare a conflictului ╚Öi ├«n╚Öi╚Öi americanii recunosc gre╚Öelile ├«nainta╚Öilor lor, dar trebuie avut ├«n vedere ╚Öi extremismul generalilor nord-vietnamezi care a pus la ├«ndoial─â inten╚Ťiile patriote ale liderilor iar ├«n acest sens, evenimentele s├óngeroase care au urmat r─âzboiului sunt edificatoare. A fost un r─âzboi care a marcat profund memoria chiar ╚Öi celor care s-au ├«ntors teferi de pe front, iar pove╚Ötile lor au marcat la r├óndul lor memoria celor tineri care doar ├«n cele mai fericite situa╚Ťii ├«i privesc pe veterani ca pe ni╚Öte eroi. De asemenea, nu trebuie s─â uit─âm c─â acest conflict a f─âcut parte din a╚Öa-numitul R─âzboi Rece care s-a caracterizat prin antagonismul dintre statele democrate ╚Öi liberale, conduse de Statele Unite ╚Öi statele socialiste, conduse de Uniunea Sovietic─â, iar celebra curs─â a ├«narm─ârilor dintre cele dou─â superputeri nu a luat mereu forma armamentului nuclear, ci ╚Öi al unor conflicte regionale, precum cel din Indochina, ├«n care adev─âratul ├«nvins nu era S.U.A sau U.R.S.S., ci statul care se afla ├«n mijlocul confliclui dintre cele dou─â superstate.

Bibliografie:

BERNHARD, Nancy E.:U.S. Television News and Cold War Propaganda, 1947-1960. Regatul Unit:Cambridge University Press, 1999.

COOPER, Chester I.:The Lost Crusade:the full story of U.S. involvement in Vietnam from Roosevelt to Nixon. London:MacGibbon &Kee London, 1971.

DOBSON, Alan P. and MARSH, Steve:US Foreign Policy since 1945. London:Routledge, 2001.

DUIKER, Wiliam J.:Sacred War. Nationalism and Revolution in a Divided Vietnam. New York:McGraw-Hill, Inc., 1995.

MCMAHON, Robert J.:The Limits of Empire. The United States and Southeast Asia Since World War II. New York:Columbia University Press, 1999.

PHAM NGOC, Anh:Ho Chi Minh:his thoughts on human rights. Hanoi:The Gioi Publishers, 2011.

http://history.state.gov/ milestones/1961-1968/gulf-of-tonkin

http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+vn0040

http://www.history.com/topics/vietnam-war/gulf-of-tonkin-resolution/videos/tet-offensive-surprises-americans

http://www.history.com/topics/vietnam-war/vietnam-war-history/videos

http://www.history.com/topics/vietnam-war/vietnam-war-history/videos/deconstructing-history-huey-helicopters-in-vietnam?m=528e394da93ae&s=undefined&f=1&free=false

http://www.history.com/topics/vietnam-war/vietnam-war-history/videos/deconstructing-history-cu-chi-tunnels?m=528e394da93ae&s=undefined&f=1&free=false

http://www.history.com/topics/vietnam-war/vietnam-war-history/videos/vietnam-war-tactics?m=528e394da93ae&s=undefined&f=1&free=false

http://www.history.com/topics/vietnam-war/vietnam-war-history/videos/vietnam?m=528e394da93ae&s=undefined&f=1&free=false

http://www.ourdocuments.gov/doc.php?doc=98

Galerie Foto-http://asianhistory.about.com/od/vietnam/ss/The-Vietnam-War-American-War-in-Photos.htm#step3

Surse fotografii:

Elicoptere Huey-http://www.nbcnews.com/slideshow/news/35-years-after-the-fall-the-vietnam-war-in-pictures-36859810

8 iunie 1972. Copii fugind speria╚Ťi de for╚Ťele militare sud-vietnameze dup─â ce satul lor a fost distrus de un atac aerian cu napalm, fiind suspectat c─â ar fi ascuns trupe Viet-Cong-http://blogs.mprnews.org/newscut/2014/10/on-50th-anniversary-a-sanitized-vietnam-war/

Protest în SUA-http://www.english-online.at/history/vietnam-war/vietnam-war-background.htm

Mitralier─â M60-http://survincity.com/2011/07/m60-machine-gun/

Saigonul în timpul Ofensivei Tet-https://en.wikipedia.org/wiki/Tet_Offensive

Președintele SUA, Dight Eisenhower și președintele Vietnamului de Sud, Ngo Dinh Diem, Washington 1957-https://en.wikipedia.org/wiki/Vietnam_War

Tunelurile Cu Chi-http://www.buffalotours.com/Vietnam-tours/day-trips-vietnam-tours/Classic-Cu-Chi-3285.html