Adevărul despre greva de la Atelierele CFR Griviţa jpeg

Adevărul despre greva de la Atelierele CFR Griviţa

La ├«nceputul lunii februarie a anului 1933, muncitorii de la Atelierele CFR Grivi┼úa din Bucure┼čti au declan┼čat o grev─â general─â, cauzat─â de inten┼úia guvernului de a aplica o nou─â curb─â de sacrificiu prin care li se reduceau salariile cu 25 de procente. Revolta lucr─âtorilor ceferi┼čti a avut un mare impact ├«n epoc─â, reprezent├ónd, ├«n viziunea multora, o tentativ─â a comuni┼čtilor instrui┼úi de la Moscova de a da o lovitur─â fatal─â regimului democratic.

├Än general, presa vremii a interpretat evenimentele petrecute la Uzinele Grivi┼úa ca fiind provocate de c─âtre agen┼úi care ac┼úionau conform directivelor trasate ├«n cadrul Interna┼úionalei a III-a. Ace┼čtia s-au folosit de nemul┼úumirile ├«ntemeiate ale muncitorilor pentru a ├«mpinge lucrurile spre o destabilizare a situa┼úiei, pun├ónd astfel la ├«ncercare capacitatea statului rom├ón de a r─âspunde unei asemenea provoc─âri.

Protestul era unul justificat de situa┼úia dificil─â a muncitorilor, cei mai lovi┼úi de criza financiar─â izbucnit─â ├«n anul 1929, a┼ča cum se ar─âta ├«ntr-un articol din ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ: ÔÇ×Cu deosebire gerul ultimilor s─âpt─âm├óni a f─âcut ca lipsurile s─â se simt─â mai ad├ónc ╚Öi s─â izbucneasc─â cu mai mult─â putere r├óvna dup─â o via╚Ť─â mai bun─â. Ca ╚Öi ├«n tot restul lumii, astfel ╚Öi la noi, ├«mprejur─ârile au devenit ├«ns─â tot mai dificile. Banul se c├ó╚Ötig─â tot mai greu ╚Öi lipsa spore╚Öte ├«n toate straturile sociale. Am ajuns o genera╚Ťie de sacrificiu condamnat─â s─â-╚Öi restr├óng─â cerin╚Ťele de via╚Ť─â la strictul absolut necesar ╚Öi s─â sufere. Ca ├«ntotdeauna ╚Öi cum este pretutindeni, cei care ajung s─â simt─â mai ├«nt├ói ╚Öi mai puternic consecin╚Ťele acestor situa╚Ťiuni catastrofale sunt muncitoriiÔÇŁ.

[...]

ÔÇ×Rom├óni, O mare primejdie p├ónde┼čte ┼úara noastr─âÔÇŁ

Formularea de noi revendic─âri considerate inacceptabile ┼či periculoase a constituit pretextul pentru votarea ├«n Parlament a st─ârii de asediu. ├Än comunicatul c─âtre popula┼úie se explica c─â motivul care a impus luarea acestei m─âsuri excep┼úionale era anihilarea pericolului comunist care pune ├«n pericol siguran┼úa ┼či lini┼čtea ┼ú─ârii: ÔÇ×Rom├óni, O mare primejdie p├ónde┼čte ┼úara noastr─â. Organiza┼úii comuniste lucreaz─â la r─âsturnarea ei prin anarhie ┼či violen┼ú─â. (...) ├Än acela┼či timp, alte elemente, f─âr─â s─â-┼či dea seama, dau ajutor indirect ac┼úiunii de destr─âmare, ded├óndu-se la violen┼úe, care creeaz─â o atmosfer─â prielnic─â r─âsturn─ârii ordinii de statÔÇŁ. Guvernul ├«┼či asuma s─â ÔÇ×reduc─â la neputin┼ú─â pe cei ce instig─â, r─âscolesc patimile ┼či ├«mping la violen┼úe pentru a provoca destr─âmarea na┼úiuniiÔÇŁ. M─âsurile excep┼úionale erau impuse de existen┼úa unei re┼úele ÔÇ×de agita┼úie bol┼čevic─â, dirijate din afar─â, cu instruc┼úiuni, mijloace b─âne┼čti ┼či agen┼úi din afar─âÔÇŁ. 

ÔÇ×M├óine s─â nu fie prea t├órziuÔÇŁ

Dup─â instaurarea st─ârii de asediu, autorit─â┼úile au trecut la arestarea unor lideri ai muncitorilor suspecta┼úi de apartenen┼ú─â la mi┼čcarea comunist─â. Acest fapt a provocat nemul┼úumirea lucr─âtorilor, iar situa┼úia a escaladat, produc├óndu-se ciocniri ├«ntre ceferi┼čti ┼či for┼úele de ordine ├«ncep├ónd cu ziua de 15 februarie p├ón─â ├«n diminea┼úa de 16 februarie, c├ónd s-a intervenit ├«n for┼ú─â ├«mpotriva lucr─âtorilor baricada┼úi ├«n ateliere. 

├Äntr-un articol din ÔÇ×CurentulÔÇŁ se lansa ideea c─â evenimentele de la Grivi┼úa seam─ân─â cu rebeliunea bol┼čevic─â din Rusia anului 1917: ÔÇ×Lenin definea lovitura de stat bol┼čevic─â un pumn zdrav─ân dat unui paralitic. Paraliticul ├«l vedem: guvernul na┼úional-┼ú─âr─ânist, pumnul comunist cum se contracteaz─â pentru a da lovitura de gra┼úie. ┼×i fiecare moment de ezitare se traduce simultan ├«ntr-un spor al agresivit─â┼úii comuniste. M├óine s─â nu fie prea t├órziu. ┼×i sirena ┼čuier─â sinistru ├«n noapteÔÇŁ. 

├Än ÔÇ×LuptaÔÇŁ se constata faptul c─â violen┼úele erau cauzate de ÔÇ×elemente comuniste, energice, con┼čtiente, care lucreaz─â dup─â principii ┼či tactice revolu┼úionare comuniste clasice, care vor s─â pun─â m├óna pe ├«ntreaga p─âtur─â muncitoreasc─âÔÇŁ. 

Somatiile autoritatilor jpg jpeg

15-16 februarie 1933

Presa descria cu lux de am─ânunte confrunt─ârile izbucnite ├«ntre grevi┼čti ┼či for┼úele de ordine compuse din jandarmi ┼či militari. Astfel, ├«n ÔÇ×Diminea┼úaÔÇŁ se relatau urm─âtoarele fapte: ÔÇ×├Än vreme ce armata ├«ncerca s─â evacueze atelierele, familiile ┼či rudele celor aresta┼úi au ├«ncercat s─â p─âtrund─â ├«n─âuntru. Armata i-a ├«mpiedicat. S-a produs o ├«nc─âierare. Din r├óndurile celor care vroiau s─â p─âtrund─â ├«n ateliere s-a zv├órlit cu pietre ┼či cu drugi de fier. S-au tras ┼či c├óteva focuri de revolver asupra armatei. Un sergent jandarm a fost r─ânit la cap, iar un maior a fost r─ânit la picior. Autorit─â┼úile au fost silite atunci s─â r─âspund─â cu o salv─â de mitraliere trase ├«n aer pentru a intimida ┼či ├«mpr─â┼čtia mul┼úimea. Evacuarea care trebuia s─â ├«nceap─â atunci a fost am├ónat─â. Unii dintre ┼čefii autorit─â┼úilor erau de p─ârere ca atelierele s─â fie evacuate ├«n timpul nop┼úii, pe c├ónd al┼úii opinau ca aceast─â opera┼úie s─â fie f─âcut─â la ├«nceputul dimine┼úii. La orele 12 ┼či jum─âtate armata a ├«ncercat din nou s─â intre ├«n ateliere. Lucr─âtorii s-au opus cu for┼úa. Ei au lovit pe solda┼úi cu drugi de fier. Un sergent jandarm a fost omor├ót iar al┼úii r─âni┼úi u┼čorÔÇŁ. 

Descrierea oficial─â a evenimentelor prezint─â adev─ârate scene de conflict armat s├óngeros ├«ntre cele dou─â tabere: ÔÇ×Ast─âzi, joi diminea┼ú─â la ora 6 d. Lt. Hotineanu, comisar regal, ├«mpreun─â cu autorit─â┼úile poli┼úiene┼čti a somat din nou pe lucr─âtori s─â p─âr─âseasc─â atelierele. Lucr─âtorii care aveau cete ├«narmate preg─âtite pentru revolu┼úia comunist─â au r─âspuns c─â cei ce vor ├«ndr─âzni s─â ├«ncerce a-i scoate din ateliere vor fi uci┼či, ad─âug├ónd c─â au ┼či arme ┼či muni┼úii destule. S-au repetat soma┼úiile ┼či s-au sunat trompetele. Drept r─âspuns la aceasta, lucr─âtorii au ├«nceput a ataca trupa cu revolvere ┼či cu pu┼čti. Atunci, de┼či armata se g─âsea ├«n legitim─â ap─ârare, nu s-a dat totu┼či ordin de a trage, ci s-au sunat din nou trompetele ┼či armata a r─âbdat c├óteva minute focurile de arm─â ale insurgen┼úilor. Cum ace┼čtia nu ├«ncetau, s-a dat trupei ordin s─â trag─â. S-a produs o ├«nv─âlm─â┼čeal─â, c─âz├ónd r─âni┼úi din am├óndou─â p─âr┼úile. Cur├ónd lucr─âtorii au ├«ncetat focurile, probabil termin├ónd gloan┼úele. Atunci ┼či trupa a ├«ncetat de a trage ┼či a ├«naintat f─âc├óndu-┼či loc cu patul pu┼čtelor. Atelierele au fost evacuate. Aproximativ 2000 lucr─âtori s-au predat ┼či se g─âsesc re┼úinu┼úi pentru cercetare. Printre ace┼čtia sunt foarte mul┼úi str─âini. Din partea agen┼úilor for┼úei publice ┼či armatei sunt 12 r─âni┼úi mai grav ┼či un mort. Din partea lucr─âtorilor sunt trei mor┼úi ┼či numero┼či r─âni┼úi dintre care 16 mai gravÔÇŁ. Este totu┼či greu de crezut informa┼úia existent─â ├«n mai multe ziare, conform c─âreia ÔÇ×jandarmii n-au tras ├«n grevi┼čti dec├ót dup─â ce trupa a suportat, timp de c├óteva minute, ploaia de gloan┼úe a pistoalelor comunisteÔÇŁ. 

At├ót presa apropiat─â puterii, c├ót ┼či cea de opozi┼úie eviden┼úiau violen┼úa muncitorilor, justific├ónd astfel represiunea autorit─â┼úilor. ├Äntr-un articol din ÔÇ×ViitorulÔÇŁ, intitulat ÔÇ×Gravele dezordini comuniste de ieriÔÇŁ, se ar─âta c─â ÔÇ×lucr─âtorii au ocupat atelierele ┼či au sechestrat inginerii; au terorizat dou─âzeci ┼či patru de ore nu numai cartierul din ├«mprejurimile atelierelor, dar ├«ntreaga popula┼úie a Capitalei alarmat─â ├«n tot cursul nop┼úii de sunetele sirenelor trase de lucr─âtorii bloca┼úi ├«n ateliere; lucr─âtorii au tras asupra armatei ┼či a poli┼úi┼čtilor din r├óndurile c─ârora au c─âzut 12 oameni grav r─âni┼úi ┼či 1 mortÔÇŁ. 

Sunt descrise ┼či violen┼úele din jurul atelierelor: ÔÇ×Numero┼či derbedei risipi┼úi pe calea Grivi┼úei, profit├ónd de situa┼úia ├«ncordat─â, s-au dedat la acte nepermise, sp─ârg├ónd geamurile automobilelor ┼či ale tramvaielor. (...) Cete de haimanale, (...) a┼ú├ó┼úate de instigatori comuni┼čti, au spart becurile pe o mare por┼úiune de strad─â, au rupt apoi schelele de la o construc┼úie, baricad├ónd strada cu grinzi, iar ├«n alte p─âr┼úi cu pietroaie ┼či garduri rupte, spre a ├«mpiedica trecerea vehiculelor. Tot ei au devastat o pr─âv─âlie de manufactur─â ┼či-apoi un depozit de cherestea, ├«njgheb├ónd un foc mare ├«n mijlocul uli┼úelorÔÇŁ. 

├Än ÔÇ×Cuv├óntulÔÇŁ se descriau faptele reprobabile comise de c─âtre ÔÇ×bande de tineret comunistÔÇŁ, aflate ├«n solda Moscovei: ÔÇ×O camionet─â izolat─â ce transporta c├ó┼úiva solda┼úi din gr─âniceri a fost oprit─â ├«n mijlocul str─âzii. Ma┼čina a fost devastat─â. S-au aruncat asupra solda┼úilor pietre ┼či bulg─âri de z─âpad─â. De altminteri, aceste bande izolate, plasate la distan┼ú─â de cordoane, au atacat ├«n cursul serii ┼či autobuzele de curs─â de pe calea Grivi┼úei. Toate s-au ales cu geamurile sparte, iar c─âl─âtorii pa┼čnici au fost r─âni┼úiÔÇŁ. Conform unei alte relat─âri, muncitorii baricada┼úi ├«n ateliere au folosit ca scut uman ÔÇ×nevestele lor ┼či copiii introdu┼či de cu sear─â c├ónd cordoanele erau mai rare. Din spatele copiilor ┼či femeilor, agitatorii au aruncat buc─â┼úi de font─â, pietre ┼či drugi de fierÔÇŁ. 

Dup─â interven┼úia ├«n for┼ú─â a autorit─â┼úilor din diminea┼úa zilei de 16 februarie, muncitorii care au fost aresta┼úi au fost du┼či la garnizoana Malmaison, unde au fost cerceta┼úi ┼či perchezi┼úiona┼úi. Au fost g─âsite ÔÇ×la unii manifeste, la al┼úii gloan┼úe neutilizate, bro┼čuri de propagand─â comuniste ┼či cu┼úiteÔÇŁ.

FOTO: ÔÇ×ADEV─éRULÔÇŁ, ÔÇ×DIMINEA┼óAÔÇŁ, ÔÇ×CURENTULÔÇŁ

Fragmentul face parte din articolul ÔÇ×Greva de la Atelierele CFR Grivi┼úa, reflectat─â ├«n presa vremiiÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 241 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 februarie - 14 martie, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

1 coperta H 241 jpg jpeg