57 de ani de la reprimarea sangeroasa a Revolutiei Ungare si cum au inchis ochii SUA si Natiunile Unite
Evenimentele din 1956 au probat ca Razboiul Rece avea sa fie unul de lunga durata. Uniunea Sovietica nu avea de gand sa renunte niciun milimetru din influenta pe care o castigase in Europa de Est. Criza Suezului si Revolutia din Ungaria au fost doua momente marcante pentru relatiile internationale de la acea vreme.
Lupta ungurilor contra dominatiei sovietice a fost din start sortita esecului. Maghiarii, manati de un nationalism feroce, refuzau comunismul impus de Uniunea Sovietica, dar nu aveau nicio sansa de izbanda.
Odata cu instalarea comunismului, popoarele Europei Centrale si de Est au intrat in cenusiul ideologiei si al economiei sovietice. De exemplu, inainte de al Dolea Razboi Mondial, Cehoslovacia avea un nivel de trai comparabil cu cel al Elvetiei iar Polonia avea o economie mai puternica decat cea a Italiei. Practic, Europa de Est isi sacrifica bunastarea in favoarea ideologiei si a hegemoniei sovietice care, pentru a-si impune pozitia, nu ezita sa recurga la forta armata.
Atunci cand a izbucnit criza Suezului, Uniunea Sovietica era pusa sub presiune de satelitii Polonia si Ungaria. In Polonia, revoltele muncitoresti din Poznan au fost reprimate sangeros iar conducatorii din CC-ul Partidului Comunist Polonez care i-au supravietuit lui Stalin s-au alaturat nationalismului polonez.
Gomulka, cazut in dizgratia sovieticilor, a revenit in fruntea partidului si l-a eliberat din functia de ministru al Apararii pe Konstantin Rokossovsi. Polonia voia sa urmeze o cale nationala spre socialism iar Moscova devenea din ce in ce mai nelinistita.
